Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

" Nicolae Testemiţanu"

Catedra Reabilitare medicală, medicină fizică şi terapie

manuală

Realizat: Rozembac Vlad,

Vițu Vadim,
Vremere Victor,
gr. S1406, Facultatea Stomatologie

Profesor: Anatolie Vizdoagă,

asistent universitar
Cuprins:
 1.Definitie
 2.Obiective
 3.Metode de tratament
 1. Trismusul
Este o contracție spastică involuntară a mușchilor mandibulei (in special :
m.temporalis, m.masseter, m.pterygoideus), care limiteaza total sau partial a
miscarile mandibulei datorita unor imbolnaviri sau sechele dupa procese
patologice ale tesuturilor periarticulare.

 Constrictia de cauza musculara se poate instala fie prin scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei,
fie prin hipertonia acestor muschi. Scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei apare in urma unor
traumatisme musculare, corpi straini intramusculari, fracturi de mandibula vicios consolidate, calus
vicios, supuratii prelungite premandibulare, radionecroze ale ramului ascendent mandibular etc. Se
produce o transformare scleroasa a fibrelor musculare care isi pierd elasticitatea, devin rigide; mai rar
constrictia apare in urma unei miozite cronice care are drept urmare o degenerescenta fibroasa sau
calcara a fibrelor musculare. Hipertonia musculara prelungita poate avea ca rezultat pierderea
elasticitatii si a contractilitatii acestora urmata de retractilitatea si chiar transformarea scleroasa a
fibrelor muschilor ridicatori ai mandibulei.
Hipertonia se poate datora fie unei leziuni iritative pe nervii motori, fie unei excitatii permanente a
neuronilor motori, fie inhibitiei neuronului motor cortical (contractura psihicA) situatie intalnita in
cazul marilor catastrofe sau a plagilor de razboi.

 Trismusul provocat de tetanos

Acest trismus care poate traduce debutul unui tetanos, survenind la un subiect nevaccinat sau incorect
vaccinat in ultimii 15 ani, se caracterizeaza prin faptul ca este permanent, de neinvins, impiedicand
treptat masticatia si vorbirea.

 Trismusul de origine locala

De regula, acest trismus este caracterizat prin predominanta contracturii de o
singura parte si prezenta febrei. Poate fi provocat de: eruptia maselei de minte;
un flegmon al amigdalei sau o artrita temporomaxilara (de natura reumatismala,
infectioasa, tumorala sau traumatica).
 Trismusul iatrogen
Acesta este provocat de ingestia de neuroleptice. Se caracterizeaza
prin asocierea unor simptome extrapiramidale: mioclonii, miscari
coreoatetozice, tremor etc. O injectie intravenoasa cu Diparcol
indeparteaza prompt trismusul, precum si celelalte
manifestari.

 Mialgia maseterina din cursul unei bacteriemii. Semnele generale ale

bolii de baza trec pe primul plan.

 Trismusul determinat de leziuni bulboprotuberantiale se insoteste si

de alte simptome neurologice si dispare in cursul unor miscari
automate ca de exemplu in cursul cascatului.

 Trismusul isteric
2. Obiective:
Din cauza imposibilitatii deschiderii gurii apar: tulburari in
masticatie si fonatie; lipsa de autocuratire cu aparitia de tartru
abundent, carii, halena fetida. De regula, starea generala nu este
afectata. Majoritatea bolnavilor reusesc sa se alimenteze consumand
alimente moi, pastoase, ce nu solicita masticatia. Radiografic nu se
observa leziuni in articulatia temporo-mandibulara; pot fi observate
in schimb eventualele cauze care au dus la instalarea constrictiei
(fracturi vicios consolidate, corpi straini in partile moi etc).
Tratamentul este cel mai adesea anevoios, indelungat, cerand multa
rabdare din partea medicului si a bolnavului. Din aceste motive, se
impune in primul rand, profilaxia afectiunii respective prin
tratamentul corect al leziunilor periarticulare, musculare si
cutaneomucoase.
In constrictiile deja instalate, eliberarea mandibulei
se poate obtine prin metode nesangerande,
conservatoare sau metode chirurgicale.
3. Metode de tratament

Metodele nesangerande, conservatoare, urmaresc asuplizarea tesuturilor cicatriceale

si mobilizarea mandibulei. Se folosesc mecanoterapia, asociata cu agentii fizici si
enzime. Mecanoterapia se face cu ajutorul unor dispozitive care deschid pasiv
gura. Aceste dispozitive sunt introduse intre arcadele dentare si activate pentru a
mobiliza mandibula. Se pot folosi pene de lemn, departatoare de arcade tip
Heister sau dispozitive speciale (aparatul Darcisac, Lebedinsky etC). Dilatarea se
face lent, progresiv si bland, dozand foatre bine forta si evitand manevrele
brutale care ar putea provoca dureri. Se creste amplitudinea dilatarii cu 1-2 mm
pe zi, iar exercitiile se continua 30-40 zile. Pentru a invinge mai usor rezistenta
opusa de cicatrice, se recomanda injectarea de hialuronidaza in plina masa
cicatriceala. De asemenea, se pot asocia
masaje pe zona cicatriceala si agentii fizici
(ultrascurte, roentgen in doze antiinflamatoriI).
Chiar dupa ce se obtine o departarea satisfacatoare a
arcadelor, mecanoterapia trebuie continuata pentru a
preveni recidivele.
 Crioterapia este o metoda terapeutica ce utilizeaza frigul pentru a
atenua inflamatiile si a lupta impotriva durerii. Tratamentul prin frig
este o metoda terapeutica folosita
inca din timpuri stravechi.

 Electroterapia este o forma de terapie fizicala, de tip conservator care

utilizeaza diferite forme de curent electric (curent galvanic, curent de
joasa frecventa, curent de medie frecventa) si diverse forme de energie
derivate din curentul de inalta frecventa (unde scurte, microunde,
ultrasunet, radiatii infrar0sii, ultraviolete si laser) sau de joasa
frecventa (cimpuri magnetice).
 Galvanoterapia – utilizeaza curentul continuu (curent galvanic).

 Curentii de joasa frecventa

Ca forme de aplicatie pentru curentii de joasa frecventa (frecventa
utilizata terapeutic se inscrie intre 0,1 si 300 — 400 Hz)

 Curentii de medie frecventa- sunt curenti alternativi sinusoidali cu

frecventa cuprinsa ( in terapia frecventa) intre 3 — 10 KHz ( 3000 —
10000 Hz) .
Curentii interferentiali - obtinuti prin interferenta a doi curenti de medie
frecventa (cu frecvente diferite).

 Terapia cu inalta frecventa

Principalul efect al acestei terapii este cel caloric.

 Terapia cu ultrasunete
Aceasta reprezinta o sectiune speciala din electroterapia de inalta
frecventa ce
utilizeaza in scop terapeutic vibratiile mecanice produse de un cristal
piezoelectric subaegiunea unui curent de inalta frecventa (efect
piezoelectric inversat).
 Tratamentul fizical-kinetic
Acest tip de tratament este unul conservator, neinvaziv, folosit impreuna cu
alte metode de tratament si care poate contribui Ia ameliorarea
sindromului dureros si inflamator, asigurarea unei stbilitati articulare de
buna calitate, amelioreaza mobilitatea articulara, previne instalarea unor
atitudini vicioase.

De asemeni se indica o dieta alcatuita din alimente moi cu continut de :

Calciu, Magneziu, Vit. D.
Vă Mulțumim