Intregul curent de confucianism se bazeaza pe

umanism. Prin cultivare proprie si creatie,

oamenii se pot invata, pot evolua, isi pot
schimba comportamentul si se pot perfectiona.
Virtutea si etica sunt punctele centrale ale
conceptului lansat de Confucius, cele de baza
fiind numite Ren, Li si Yi.
Yi reprezinta dispozitia morala de a face
bine si sustinerea dreptatii, Ren reprezinta
obligatia omului de a fi altruist si uman cu cei
din comunitate, iar Li reprezinta sistemul de
norme si proprietati care determina modul de
a actiona al persoanei in comunitate. Conform
confucianismului, omul ar trebui sa fie gata sa
se sacrifice, activ sau pasiv, daca in joc sunt
valorile morale ren si yi.
Umanismul este cel care sta la baza curentului de confucianism si deci acest sistem de principii nu este
unul teist, neavand la baza un zeu sau credinta in vreo divinitate sau fiinta supranaturala. Printre culturile
care au fost influentate in mod puternic de invataturile lui Confucius se numara China, Coreea, Japonia,
Taiwan si Vietnam. Unele doctrine sociale sau etice considera confucianismul un factor esential, un ghid al
credintelor si ideologiilor. Printre acestea se numara si capitalismul, democratia, marxismul, budismul,
crestinismul si islamismul.

Umanismul este centrul confucianismului care

poate fi vazut ca sistem bazat pe mai multe
niveluri de sinceritate. Gandurile lui Confucius
sunt usor de inteles daca sunt privite ca si
examinare a lumii folosind logica intregii
omeniri. O singura filosofie etica sta la baza
confucianismului, iar toti membrii comunitatii
trebuie sa o respecte. Etica era bazata pe
virtute, cuprinsa in cele Cinci Constante: Ren
(umanitatea), Li (eticheta), Yi (dreptatea), Zhi
(stiinta) si Xin (integritatea). Acestea sunt
acompaniate de cele patru virtuti: dreptatea,
pietatea, loialitatea si abstinenta. In cadrul
virtutilor mai exista si alte elemente importante
insa cele elementare si esentiale sunt Ren si Yi
(umanitatea si dreptatea).
 Ren / Umanitatea este una din cele mai importante
virtuti lansate de Confucius, daca nu chiar cea mai
importanta. Aceasta implica obligatia de umanitate si
altruism a omului intr-o comunitate. Confucius
ilustreaza foarte bine acest concept al reciprocitatii care
spune ca ceea ce nu vrei sa iti faca altul tie nu ii face
nici tu lui. Confucius nu a spus in scrierile sale daca ii
considera pe oameni buni sau rai, el spunand doar ca
acestia se nasc similari, practica si studiul fiind cauzele
care ii fac pe oameni sa fie diferiti. Educatia si
cultivarea personala sunt deci esentiale omului pentru
ca in acest fel ei se pot schimba in bine sau in rau.

In confucianism, ren are si o valoare politica explicata. Daca liderul nu are umanitate, atunci nici
supusii sai nu se vor purta omeneste. Ren este fundamentul teoriei politice: este nevoie de un lider
autocrat care sa se poarte omeneste cu supusii sai. Daca liderul nu relationeaza cu acestia, atunci el
poate pierde dreptul de a conduce. Daca liderul se poarta omeneste, atunci el trebuie ascultat
pentru ca este un semn ca el a fost trimis din ceruri.
In confucianism, loialitatea joaca un rol important fiind
asemuita pietatii la un alt nivel. Acest aspect este relevant
pentru aceia care incercau sa creasca din punct de vedere
social in timpul lui Confucius si care trebuiau sa intre in
serviciul civil al unui lider pentru a excela. Loialitatea a
fost mai mereu schimbata in regimurile politice din China.
Confucius credea ca un lider bun, uman, trebuia respectat
datorita dreptatii sale morale. Mai tarziu insa, accentul s-a
pus mai degraba pe obligatiile supusilor in favoarea
liderului si nu pe ceea ce liderul trebuie sa faca pentru
supusii sai. Loialitatea putea fi vazuta si ca o datorie fata de
prieteni, familie si iubit/a, fiind considerata o virtute mare.
Aceasta era insa ierarhizata, primand in cazul ei familia,
mai apoi venind sotul/sotia, apoi conducatorul si in final
prietenii.

Li, sau eticheta, erau functiile sociale din viata de zi cu

zi care constau in ritualuri, moralitate, obiceiuri si
eticheta. Cultura este modul in care Li este cunoscut in
Vest. Confucius a incercat chiar sa readuca la viata
eticheta dinastiilor pierdute, el considerand ca muzica
si educatia sunt forme ale etichetei. Ritualurile nu sunt
insa ceea ce par ele in cultura vestica, adica ritualuri
religioase sau ceremonii, ci actele obisnuite din fiecare
zi. Ritualurile sau tabieturile trebuiau facute de asa
natura incat societatea sa fie una fericita si sanatoasa.
Pietatea filiala trebuie aratata atat mortilor
cat si viilor. Copiii trebuie sa isi respecte
parintii, insa in confucianism lucrurile nu se
opresc aici. Confucius a creat un sistem in
serie de cinci tipuri de relatii de pietate: cea a
liderului catre supusi, cea a tatalui catre
copil, cea a barbatului catre sotie, cea a
fratelui mai mare catre fratele mai mic si cea
dintre prieteni. Fiecare menbru al familiei
trebuia sa indeplineasca un set de indatoriri
iar cei vii ramaneau sa ii stimeze pe cei
decedati ca si fii a acestora. In acest fel se
realiza o venerare a stramosilor. Relatia
dintre prieteni era singura fara limite, pentru
ca in celelalte tipuri, cel care era mai in
varsta era venerat de cei mai tineri. Ideea de
pietate filiala a fost inclusa in sistemul
juridic chinez unde daca criminalul a
savarsit o fapta ingrozitoare impotriva unui
parinte, acesta era pedepsit mult mai
puternic. Parintii aveau o putere foarte mare
asupra copiilor lor. Pietatea continua sa aiba
un rol important in gandirea confucianista si
in prezent.
Confucius considera ca relatiile interumane sunt
foarte importante. Oamenii sunt in acelasi timp si
mai mari (decat fratii mai mici sau persoane mai
tinere decat ei) si mai mici decat parintii,
profesorii sau alti oameni mai in varsta decat ei.
Tocmai de aceea, ei trebuie sa stie ca le datoreaza
celor mai in varsta respect, iar pe cei tineri trebuie
sa ii ierte atunci cand fac greseli. Fiecare individ
dintr-o comunitate trebuie deci sa isi cunoasca
locul pe scara sociala pentru ca intreaga
comunitate sa traiasca in pace si armonie.
In confucianism prevala ideea ca omul trebuie sa
incerce sa se perfectioneze. Elitismul era vazut ca
perfectiune, tocmai de aceea toti oamenii incercau
sau trebuiau sa incerce sa atinga limita sfinteniei,
a stiintei si a purtarii galante. Elitele serveau
drept ghid si exemplu celorlalti membri ai
societatii. Insa pentru a ajunge sa faca parte din
cei putini, considerati perfecti, sau aproape de
perfectiune, oamenii trebuiau:

•Sa se cultive din punct de vedere moral

•Sa isi cultive bunatatea, umanitatea
•Sa arate loialitate si pietate filiala acolo
unde trebuia.

Confucius a considerat ca el insusi este

exemplul cel mai bun de barbat perfect. El
nu a avut insa oportunitatea de a conduce
oamenii pentru a le arata ca supusii ar trai
o viata buna daca un om cu principii si
bunatate ar conduce tara.
Confucius a considerat ca un bun lider al oamenilor trebuie sa stie mai intai sa se guverneze pe sine insusi.
Daca regele este virtuos, atunci virtutea sa se va imprastia in intreg regatul si ii va influenta supusii. Daca
regele va fi puternic, regatul se va conduce singur, iar pacea va domni peste tot. Regele trebuie sa fie centrul
de calmitate al intregului regat, o conceptie imprumutata din samanism.

Confucius credea in meritocratie si nu in dreptul de sange al omului de a ocupa functii importante. Invatarea
nu ar trebui sa tina cont de clasa. Chiar bazele invataturilor sale sunt puse pe invatare, studiu, cunoastere
pentru ca doar in acest fel omul poate creste, se poate cultiva si poate deveni mai bun. Confucius credea si
sustinea inlocuirea nobilitatii de sange cu cea de virtute. Desi spunea ca el nu este un inventator, el doar
readucand in opinia publica invatamintele vechi, filosoful a reusit sa produca un numar impresionant de idei
noi. Confucius a acceptat sa aiba invatacei din clase sociale diferite pentru a arata ca toti oamenii sunt capabili
sa invete, indiferent de pozitia sociala a familiei, iar saracul care invata poate ajunge chiar mai sus, daca este
lasat, decat cel care provine dintr-o familie nobila si nu ajunge decat un mic om arogant si nestiutor. Tocmai
ideea sa de meritocratie a dus la instaurarea examinarilor imperiale in China. In acest fel, toti cei care treceau
de aceste teste, puteau deveni functonari la stat, o pozitie care aducea onoare si virtute familiei. Aceasta idee a
dus la popularizarea sistemului de examinare care a produs oameni de stat de valoare si patriotism pentru
China. In timpul dinastiei Han, acest sistem a reusit sa inalture amenintarea distrugerii statale de catre
aristocrati care nu erau de acord cu pierderea functiilor lor in fata unor oameni obisnuiti.
Avand in vedere ca in scrierile lui Confucius
acesta ofera roluri stricte in cadrul familiei si
societatii fiecarui sex, acestea nu lasau loc
schimbarii. Rolul femeii era acela de a fi
credincioasa tatalui in tinerete, sotului la
maturitate si fiului dupa ce sotul a murit.
Barbatii aveau dreptul sa se recasatoreasca,
insa in cazul in care femeia ramanea fara sot,
aceasta trebuia sa ramana casta toata viata.
Femeile care respectau aceste reguli erau chiar
desemnate modele in randul comunitatii, in
timpul perioadelor Ming si Qing, femeile caste
devenisera chiar eroine venerate si imagini ale
unor carti biografice. Moralitatea juca deci un
rol esential pentu Confucius, insa o unda de
sexism ramanea, femeile fiind lasate pe locul al
doilea si neavand aceleasi drepturi esentiale ca
si barbatii.
Desi vremea lui Confucius a apus de mult, acelasi lucru nu mai
poate fi spus si despre filosofia sa, care inca mai dainuie in diferite
forme pe taramurile asiatice. In confucianism virtutea este cea
care primeaza, avand nenumarate forme si definitii. Respectul are
o valoare incomensurabila, iar datoria fata de stramosi este una
care trebuie numaidecat onorata. Ideile confucianiste au ajuns
pana in Europa unde au avut un rol esential in punerea bazelor
unor ideologii sociale si politice din prezent. Capitalismul,
democratia nu ar mai fi fost la fel fara contributia lui Confucius,
care prin ideile si cugetarile sale, a pus bazele unor sisteme juste
de gandire, puternice, si, mai presus de toate, omenesti. Evolutia a
schimbat multe lucruri, insa fundamentele ideilor lui Confucius s-
ar putea aplica si astazi in cadrul multor situatii.
Proiect realizat de Ponor Cosmina, clasa a
XI-a A
Profesor indrumator: Burican Stefania