• B0stina Bianca

• Chirvasitu Alexandra
• Dragu Andreea
• Tifrea Ana
 Neville Goddard (19 februarie 1905-1 octombrie
1972) a fost un influent propagator al metafizicii.

Interesul său fata de spiritualitate si probleme mistice s-a intensificat

după ce l-a întâlnit pe Abdullah, care predica creștinismul ezoteric.
Neville s-a dus să-l audă pe Abdullah oarecum din nevoia de a avea un
prieten. Povestea „Îmi amintesc prima noapte când l-am întâlnit pe
Abdullah. Am tot amânat dinadins să merg la vreuna din adunările lui
deoarece un om în a cărui judecată nu aveam încredere tot insista să
particip. La finalul întrunirii, Ab s-a apropiat de mine și mi-a spus,
'Neville, ai întârziat șase luni'. Surprins, l-am întrebat cum de știa cum
mă cheamă, iar el a răspuns, 'Mi-au spus frații acum șase luni că vii'.
Apoi a adăugat, 'Am să rămân aici până ce vei fi primit tot ce trebuie să-ți
dau. Abia apoi voi pleca'. Și el o fi tânjit să plece, dar trebuia să mă
aștepte”.
După această întâlnire, Neville a studiat împreună cu Abdullah,
învățând ebraică, cabala și înțelesurile ascunse din Sfânta Scriptură.
După ce a călătorit de-a lungul și de-a latul Statelor Unite, Neville s-a
stabilit în cele din urmă în Los Angeles unde, începând cu anii '50, a
susținut o serie de prelegeri la radio și televiziune, precum și conferințe
publice regulate.
 Întreaga sa operă gravitează în jurul interpretărilor mistice ale
pasajelor din Biblie, a aducerii ezotericului în exoteric: „În loc să
privești Biblia ca pe o consemnare istorică a unei civilizații antice
sau ca biografie a neobișnuitei vieți a lui Iisus, vezi-o ca o
măreață dramă psihologică ce are loc în conștiința omului.
Asumă drama ca fiind a ta și-ți vei transforma de-ndată lumea
din deșerturile sterile ale Egiptului în țara promisă a
Canaanului” („La porunca ta”, traducere neoficială a lucrării „At
Your Command” din 1939).
 În conferențierile și cărțile sale timpurii, Neville a abordat în
principal ceea ce el numea „Legea”, tehnica de a-ți crea realitatea
fizică prin intermediul imaginației, fiind corelat astfel cu învățăturile
așa-numitei mișcări „New Thought”. Una dintre sugestiile repetate în
cadrul propovăduirii „Legii” este aceea a „revizuirii”. Revizuirea
vizează modificarea realității prin retrăirea imaginară a
evenimentelor pe care le-am fi dorit a se derula altfel. Acest tip de
meditații constă în imaginarea unui scenariu plecând de la
împrejurările evenimentului nedorit dar cu un final favorabil.
 În 1959, a început să experimenteze ceea ce a numit,
ulterior, „Făgăduința”. Scria mai târziu, „Nu știam de
Făgăduință până ce am început să o trăiesc, dezvăluindu-se în
mine”.
 Viziunea teologică a lui Neville asupra „Făgăduinței” evocă o
cosmogonie a uniunii cu Tatăl (conștiința de sine, sinele
superior) după moarte, uniunea respectivă fiind însuși scopul
vieții fiecăruia dintre noi, scop al cărui traseu este descris în
Biblie - o dramă psihologică ce este comună fiecărui om.
Spunea despre „Făgăduință” că „Nu se câștigă; este un dar,
este grație și binecuvântare în întregime. Făgăduința divină
este necondiționată; Legea divină este condiționată” și vine la
timpul potrivit.
Credința lui Goddard poate rezona cu cititorii familiarizați cu așa-numita lege de atractie, care
susține, de asemenea, că oamenii creează situații de viață externe prin concentrare mentală.

O diferență semnificativă între învățăturile lui Neville Goddard și învățăturile tipice despre
Legea atractiei este încrederea lui Goddard in Biblia creștina pentru a sprijini și dovedi chiar
cazul său pentru manifestare intenționată . Totusi, Neville nu a reprezentat un avocat puternic
pentru creștinism, nefiind un creștin devotat într-un sens tipic.

Pentru început, Neville a negat faptul că Biblia a prezentat o anumită formă de înregistrare
istorică. Acesta a susținut că Biblia a fost, de fapt, simbolica și nu literara și că nu a descris
evenimentele propriu-zise, ci mai degrabă un zbucium interior care are loc in toti oamenii. Care a
fost natura acestei lupte? Oamenii conectati cu natura lor dumnezeiasca.

Neville a spus ca fiecare om este Dumnezeu personificat. Cu toate acestea oamenii sunt blocați în
falsa credință că acestea sunt doar, în esență, formele fizice și activitatea minții.

Cunoștințele lui Neville despre Biblie sunt destul de vaste . În cadrul învățăturilor sale, el va scoate
versete biblice și povești pentru a demonstra două dintre punctele sale principale : că Biblia este
simbolica și nu literara; și că oamenii, fiind de fapt Dumnezeu, nu au limitări la ceea ce ei pot crea
în experiența de viață.