Sistemul nervos

Histologia organelor SNP şi SNC

 Celulele ependimare
• Căptuşesc cavităţile SNC, acoperă plexul coroid
• Celule polarizate, aşezate pe un singur rând –
aranjament epitelial
– Domeniu apical cu cili şi microvili
– Domeniu laterobazal turtit
– Excepţie: celulele de pe podeaua ventriculului III (tanicite)
fără cili şi cu un proces bazal spre profunzime (eminenţa
mediană)
• Exprimă markeri gliali
Celulele ependimare
 Celulele ependimare

• ME:
– multe mitocondrii, aparat Golgi apical, RER
– joncţiuni gap şi adherens
– lipsesc joncţiunile occludens, cu excepţia celulelor
plexului coroid

Joncţiune gap
Zonula adherens
synapse-web.org
 Organe circumventriculare

• În organele circumventriculare celulele ependimare

sunt absente sau foarte subţiri
• Bariera hematoencefalică lipseşte la nivelul org.
circumventriculare
• Zone de schimb între ţes. nervos, sânge şi LCR

AP – area postrema
OVLT – organum vasculosum laminae
terminalis)
SFO – organul subfornical
ME – eminenta mediana
SCO – organul subcomisural
PG – glanda pineala

Mills SE – Histology for pathologists, 3rd ed.

 Celulele ependimare - funcţii

• Secreţia LCR şi bariera sânge – LCR la nivelul

plexului coroid
• Formează bariera LCR – creier (în rest)
• Celule stem neurale - ?

Johansson CB et al., Cell 96:25, 1999

 Vilozitatile coroide

• Formate prin apoziţia dintre pia mater ce conține vase

sangvine şi epiteliul ependimar ce căptuşeşte
ventriculii
• 2 straturi:
– pia + vase
– celulele ependimare
• Suprafaţă cutată cu aria de 200 cm2. Pliurile =
vilozităţi coroidiene
• Secretă LCR
arteriolă
plex capilar

pia mater

celule ependimare

LCR
 Vilozitati coroide

• Vilozitate coroidiană:
– Epiteliu ependimar. Celulele cuboidale au nucleu
sferic, mitocondrii multe şi RE abundent. Domeniul
apical prezintă marginea în perie formată de
microvili bulboşi. Secretă/transportă:
• Glucoză, aa, vitamine
• H2O
• ioni Na+, Cl-, HCO3+
– Vase piale aferente →
reţea capilară →
vase piale eferente

Junqueira LC, Basic histology text

& atlas, 10th ed, McGraw-Hill
 Lichidul cefalo-rahidian

• Produs de plexurile coroide (500 ml/zi) şi prin

curgerea fluidului extracelular prin epiteliul
ependimar al organelor circumventriculare
• În cantitate de 150 ml: 30 ml în ventriculi, 120 ml
în spaţiul subarahnoidian.
• LCR curge din ventriculii laterali → ventriculul III
→ ventriculul IV → spaţiul subarahnoidian
• Din spatiul subarahnoidian
– o mică parte se scurge prin spaţiile din jurul rădăcinilor
nervilor spinali şi cranieni (perineurale)
– cea mai mare parte se scurge prin specializări ale
arahnoidei (vilozităţi arahnoidiene) în sinusurile
venoase mari din grosimea durei mater (ex.: sinusul
sagital)
 LCR

Neurosciences: Third Edition, Dale Purves et al., Sinauer Associates, 2004

 Lichidul cefalo-rahidian

• Functii:
– menţine mediul fluid necesar creierului
– protectie mecanică
– comunică uşor cu fluidul extracelular deoarece
bariera LCR-creier (celule ependimare) e
permeabilă
– excreţia metaboliţilor ţesutului nervos
– preluarea de către creier din LCR a
substanţelor necesare
 Bariera sânge-creier

• Formată din celulele endoteliale ale

capilarelor cerebrale
• Capilarele cerebrale
– continue
– jonctiuni strânse (occludens) foarte selective
– transcitoza redusă, foarte selectivă

Neurosciences: Third Edition, Dale Purves et al., Sinauer Associates, 2004

 Bariera sânge-creier

Permeabilitatea diferă în funcţie de

substanţă:
• mare - pentru H2O, CO2 si O2
• mică
– glucoză, uree
– ioni (Na+, K+, Mg2+, Cl-, HCO3-, HPO32-)
• foarte mică:
– săruri biliare, catecolamine circulante
• extrem de mică (practic nulă) - pentru
proteine
 Bariera sânge-creier

Funcţiile barierei sânge-creier:

• menţine constanţa mediului extracelular
• protejează creierul de toxinele circulante
• previne pătrunderea neurotransmiţătorilor
din circulaţia generală.
• Alterarea barierei prin modificarea
permeabilităţii endoteliului ca urmare a
ischemiei poate duce la edem cerebral
 Meningele

Dura mater

Arahnoida • Membrane de
Spaţiu
subarahnoidian
ţesut conjunctiv
ce protejează
Vase sangvine
elementele SNC
Pia mater • Cuprinde:
– Dura mater
– Arahnoida
– Pia mater

Junqueira LC, Basic histology text & atlas, 10th ed, McGraw-Hill
 Dura

• Dura spinală: cilindru fibros

– raport ext. cu spaţiul epidural (ţes. conjunctiv
lax + ţes. adipos + plex venos epidural)
– raport intern cu pia de care se leagă prin
ligamentele denticulate
 Dura

• Dura cerebrală
– Dura periostală – periost (colagen + fibroblaste)
– Dura meningeală
• strat extern - fibroblaste + vase sânge + colagen
• strat intern – celule-barieră marginale = fibroblaste turtite
cu prelungiri intricate, joncţiuni desmozomi + gap şi
matrice extracelulară omogenă, fără fibre
– Nu are spaţii – “spaţiul
subdural” este creat prin
dilacerarea stratului
intern
 Arahnoida

• Cuprinde:
– strat extern = celule
epiteliale barieră cu
desmozomi şi joncţiuni
occludens
– strat intern = celule
trabeculare –
fibroblaste rare cu
prelungiri
interconectate prin
desmozomi şi joncţiuni
gap, aşezate spre
interior pe o lamină
bazală
 Arahnoida

• Spaţiul subarahnoidian:
– între stratul extern şi pia mater
– traversat de trabecule
– conţine LCR
– are lărigime variabilă şi cisterne (ex: cisterna magna
comunică cu ventr. IV)
• Vilozităţi arahnoidiene – proiecţii ale arahnoidei
ce pătrund în sinusurile venoase ale durei, în
care varsă LCR
 Pia mater

• Aderă strâns de ţesutul nervos

• Conţine:
– fibroblaste modificate, asemănătoare
celulelor trabeculare arahnoidiene
– fbr. colagen, elastice
– vase sangvine
– macrofage, limfocite perivasculare
• E intricată cu arahnoida
• În raport cu:
– exterior - LCR din spaţiul subarahnoidian
– interior – membrana bazală glială şi prelungirile gliale
subpiale, separate prin spaţii intercelulare de 20nm
 Meningele

Dura mater
Arahnoida

Spaţiu
subarahnoidian

Vase sangvine

Pia mater

Junqueira LC, Basic histology text & atlas, 10th ed, McGraw-Hill
Meningele - circulația limfatică
Meningele - circulația limfatică
 Organe ale SN

SNC
Măduva spinării
Trunchiul cerebral
1. Rombencefal
a. Mielencefal – Bulbul rahidian,
b. Metencefal – Puntea lui Varolio, cerebel
c. Istm
2. Mezencefal – Pedunculii cerebrali, tuberculii cvadrigemeni
Prozencefal
1. Diencefal – talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus
2. Telencefal
a. Nucleii bazali (amigdala, globus pallidus, striat)
b. Scoarţa cerebrală:
Neocortex – izocortex (6 straturi) şi proizocortex
Allocortex – arheocortex (girul dentat, hipocamp) şi
paleocortex (rhinencefal)
SNP
Nervi
Ganglioni nervosi: senzitivi, vegetativi
 Constituenţii SNP

Organizare / elemente Ganglioni Nervi

celulare

neuroni + -

soma + -

dendrite + -

axoni mielinizaţi / + +
nemielinizaţi

celule Schwann + +

celule satelite + -
 Nervi periferici

• Compuşi din fibre nervoase şi ţesut conjunctiv

• Fibre nervoase:
– mielinice sau amielinice
– centrifuge sau centripete
– cu perikarioni localizati în SNC sau in gaglioni

Epinevru

Perinevru

Endonevru
 Nervii periferici

Dezvoltarea nervilor periferici

– Creştere şi ghidare axonală
– Proliferarea celulelor Schwann
– Interacţiunea axon – celulă Schwann cu/fără
formarea tecii de mielină
 Dezvoltarea NP: Creşterea şi ghidarea axonală

• Se produce prin incorporarea de elemente

structurale transportate anterograd
• Conul de creştere axonală – receptori
pentru:
– NGF (Nerve growth factor)
– BDNF, neurotrofine, semaforină, neuropilină,
ephrină
– Elemente ale matricei
extracelulare: colagen,
fibronectină, laminină,
entactină
Nerve Growth Factor
 Nervii periferici: celula Schwann

• Formează teaca de mielină a

axonilor mielinizaţi ai nervilor
periferici (SNP) şi înveleşte
axonii nemielinizaţi

Theodor Schwann, 1810-1882

 Dezvoltarea NP: Diferenţierea şi proliferarea celulelor Schwann

• Cel. Schwann derivă din crestele neurale

• Precursorii se diferenţiază sub acţiunea
neuregulinelor exprimate pe memb. celulară
axonală (receptori: erbB2 şi erbB3)
• Factori de proliferare pentru cel. Schwann:
– Contactul cu axonii în creştere
– Factori umorali: TGFb, FGF

Nave KA et al., Curr Opin Neurobiol 16:492, 2006

 Dezvoltarea NP: Interacţiuni axon – cel. Schwann

• Toţi axonii interacţionează cu celule Schwann

• Diametrul axonal >1 μm determină mielinizarea,
altfel se formează fascicule Remak
• O celulă Schwann formează teaca de mielină a
unui singur axon
• MAG (Myelin-associated glycoprotein) mediază
interacţiunea axon – cel. Schwann şi
influenţează grosimea axonului (via fosforilarea
neurofilamentelor)
• MAG lipseşte în cel. Schwan care nu formează
mielină
Axon mielinizat şi fascicul Remak
 Mielinizarea
• Mai precoce în SNP (începe în s. 12-18 iu) decât
SNC
• Necesită existenţa membranei bazale a celulei
Schwann
• Proteine implicate: MAG, periaxină
• Prelungiri cel. Schwann înconjură axonul –
mezaxon extern
• Prelungirile se rotesc în jurul axonului

Blue Histology, http://www.lab.anhb.uwa.edu.au/mb140/

 Mielina

• Suprapunere a numeroase straturi ale

membranei cel. Schwann
• Mielina
– compactă – proteine: P0, MBP
– necompactă – proteine: MAG, conexine, integrine, E-
cadherine. Se găseşte la nivelul incizurilor Schmidt-
Lanterman, buclelor paranodale, microvililor nodali
• ME: mielina compactă are structură periodică 12-
18 nm cu
– linii dense majore – fuziunea feţelor citoplasmatice
ale membranei
– linii intraperiodice – apropierea feţelor externe
• Mezaxon extern, mezaxon intern
 Teaca de mielină

Junqueira LC, Basic histology text & atlas, 10th ed, McGraw-Hill
Celula Schwann – ultrastructură
 Celula Schwann – ultrastructură

• Nucleu – la jumătatea distanţei internodale

• Citoplasmă – 2 domenii: exterior,
perinuclear şi interior – în jurul
mezaxonului intern (teaca Mauthner)
• Organite comune, incluziuni citoplasmatice
(lipofuscină, granule π Reich – structuri
lamelare, neomogene)

http://synapses.clm.utexas.edu/atlas/5_16.stm
 Incizurile Schmidt-Lanterman

• Mielină necompactă
• Canal spiralat de citoplasmă cu organite şi
un microtubul
• Leagă cele 2 domenii citoplasmatice ale c.
Schwann
 Spaţiul periaxonal Klebs

• Între axolemă şi membrana cel. Schwann

• 20 nm, proteine membranare, MAG
• Se continuă cu spaţiul extracelular în
nodurile Ranvier
• Învecinat cu teaca Mauthner
 Nodul Ranvier

• Axon cruciform
• Bucle paranodale cu citoplasmă abundentă
(mitocondrii)
• Microvili nodali (70-100 nm) cu joncţiuni
gap
• Matrice extracelulară – inel Nemiloff
• Axonul – diametru redus, uşoară
proeminenţă centrală
 Distanţe internodale

• Cel. Schwann au
lungimi de 200μm iniţial,
500 μm la naştere, până
la 1mm la adult
• Cel. Schwann ale
fibrelor nemielinizate -
250 μm
 Compoziţia biochimică a mielinei

• 75% lipide (colesterol, fosfo- şi galactolipide).

Componentă specifică – galactocerebrozida
• Aranjament cristalin, fluid, birefringent
• Proteine:
– P0 – 28-30 kDa, din superfamilia
imunoglobulinelor. Rol de aderenţă
– P1, P2
– MAG
– conexine
 Mielinizarea

Vârstele mielinizării
• la naştere: sunt mielinizate doar rădăcinile
motorii ale nn. spinali → mişcări necoordonate
• la 3-4 luni se mielinizează nn. optici şi rădăcinile
senzitive ale nn. spinali → copiii văd bine şi au
senzaţii precise.
• la 1 an se mielinizează tracturile corticospinale
→ copii merg bine.
• la 7 ani se mielinizează şi axonii fibrelor
comisurale (de asociaţie) ale emisferelor
cerebrale
 Funcţiile celulei Schwann / mielinei

• Prezenţa mielinei creşte viteza de

conducere a impulsului nervos de la 1 m/s
la 120 m/s deoarece la nivelul internodului
canalele ionice sunt rare, acestea fiind
abundente la nivelul nodurilor Ranvier.
• Asigură nutriţia axonului
• Celulele Schwann au rol în regenerarea
axonilor după traumatisme
• Modulează transmiterea sinaptică
Funcțiile cel. Schwann: Regenerare axonală
 Celula Schwann, alte funcţii

Cel. Schwann
primeşte
informaţii dinspre
axon (via
recepori
purinergici) şi
poate modula
transmiterea
sinaptică

Rousse I. et al., Glia 54:691, 2006

 Tipuri de fibre nervoase periferice

Tipul fibrei Viteza de Funcţia fibrelor

conducere
mielinice A 15-120 m/s Fibrele motorii scheletice
3 – 22 μm Fibrele somatosenzitive:
proprioceptive, tactile, termice,
pentru durerea rapidă

mielinice B 3-15 m/s Fibre viscerosenzitive

< 3 μm
amielinice C 0,5-2 m/s Fibre somatosenzitive pentru
0,1 – 1 μm durerea lentă (IV)
Fibre visceromotorii
 Histologia nervului periferic

Epinevru

Perinevru

Endonevru

Junqueira LC, Basic histology text & atlas, 10th ed, McGraw-Hill
 Histologia nervului periferic

Teci conjunctive:
• Epinevru
– ţes. conj. dens semiordonat; fibre de colagen
şi elastice groase, longitudinale; fibroblaste,
adipocite; vase de sânge mici – vasa
nervorum
– Dispare distal, se continuă cu dura proximal
 Histologia nervului periferic

Teci conjunctive:
• Perinevru (perilemă) – înveleşte fasciculele de
fibre nervoase
– ţes. conj cu fibre colagen şi elastice
– extern şi intern: până la 8-12 straturi de fibroblaste cu
aspect endoteliform, mărginite de lamină bazală, cu
joncţiuni occludens → barieră ce delimitează
compartimentul perineural
– spre periferie -> un singur strat
– se continuă cu pia-arahnoida
– formează o barieră între compartimentul conjunctiv și
cel perineural
– Sub perinevru – compartimentul perineural
 Desert
Hedgehog –
proteină
solubilă
produsă de
cel. Schwann
ce determină
structurarea
perinevrului
 Nerv periferic

Epinevru

Perinevru

Endonevru

Junqueira LC, Basic histology text & atlas, 10th ed, McGraw-Hill
 Histologia nervului periferic

Teci conjunctive:
• Endonevru (teaca Henle) – înveleşte
fibrele nervoase
– Localizat între MB a cel. Schwann şi perinevru
– Ţ. conj. lax cu strat extern şi strat intern
– Fibroblaste, mastocite
– capilare continue cu joncţ. strânse,
impermeabile
– corpusculi Renaut
– extern – fluid extracelular din compartimentul
perineural
 Histologia nervului periferic

EP – epinevru, PN – perinevru,
EN – endonevru.
Fb - fibroblast, R - corpuscul
Renaut, Mc - mastocit, cap –
capilar, col – fibre de colagen, M
– mielină, UM – axoni
nemielinizaţi.

Mills SE, Histology for pathologists, 3rd ed,

Lippincott Williams & Wilkins
 Ganglioni senzoriali

• Capsulă – ţes. conj. dens

cu septuri
• Corticală – pericarioni, cel.
satelit
• Medulară – fibre nervoase
• Neuroni pseudounipolari
mari şi mici într-o capsulă
perineuronală formată din
celule satelite

Ross HM, Histology: A Text and Atlas, 4th ed., Williams & Wilkins
 Celulele satelite

Sunt celule gliale ce se

gasesc in ggl. spinali,
cranieni sau vegetativi:
• formeaza o capsula
continua ce inconjoara
complet pericarionul
neuronilor
pseudounipolari (nu
primesc sinapse) din
ggl. senzitivi spinali şi
cranieni
• formeaza o teaca in
jurul segmentului
convolut al axonului
neuronului
pseudounipolar.
Blue Histology, http://www.lab.anhb.uwa.edu.au/mb140/
 Ganglionii vegetativi

• Capsulă sau stroma

organelor
• Nu prezintă zone clar
demarcate
• Capsulă perineurală
subţire, uneori comună
pt. 2 pericarioni
• Celule satelite în strat
discontinuu, dispoziţie
neregulată
Ross HM, Histology: A Text and Atlas, 4th ed., Williams & Wilkins
 Celulele satelite

• formeaza o capsula
discontinua in jurul
perikarionului
neuronilor multipolari
din ggl. vegetativi
(primesc sinapse)
• formeaza teaca de
mielina in jurul
axonilor neuronilor
bipolari din in ggl.
vestibulocohlear
Blue Histology, http://www.lab.anhb.uwa.edu.au/mb140/
 Măduva spinării

• Substanţa cenuşie: coarne anterioare,

posterioare, laterale (C8-L2)
• Substanţă albă – periferie
• Neuroni:
– motori (alfa şi gama)
– interneuroni
• n. cordonali, n. Golgi II,
cel. Renshaw
sinapse recurente
• Citoarhitectonică –
9 straturi concentrice
 Cerebel

• Subst. cenuşie exterior (scoarţă) şi albă

interior („arborele vieţii”)
• Nuclei cerebeloşi
 Scoarţa cerebeloasă

• Stratul molecular
– Celule stelate Cajal mari („cu coşuleţ”) şi mici – interneuroni
– Dendritele cel. Purkinje şi axonii n. granulari
• Stratul cel. Purkinje
– Mari (60x30μm), piriformi
– Nu au pigmenţi în citoplasmă
– Dendrite ramificate într-un singur plan
– Fibre agăţătoare, fibre muşchioase
• Strat granular
– Neuroni Golgi I şi II, celule granulare
– Glomerulii Held (neuroni aşezaţi în jurul unui grup de sinapse)
• Nevroglie: celule Fananas (stratul molecular), cel.
Bergmann
Nature Reviews Neuroscience 2006, 7:511
 Histologia emisferelor cerebrale

Emisferele cerebrale sunt alcătuite din:

• substanţă albă
• substanţă cenuşie:
– scoarţa cerebrală
– nucleii bazali

WebPath, http://library.med.utah.edu/WebPath/
 Histologia scoarţei cerebrale

• Neocortex – 6 straturi celulare

• Neuroni:
– Motori – piramidali
– Interneuroni:
• cel. cu dublu buchet
• cel. în formă de păianjen
• cel. în formă de candelabru
• cel. Martinotti (piramidale inversate)
• cel. cu coşuleţ
• cel. orizontale Cajal
 Histologia scoarţei cerebrale

1. Strat molecular – fibre, cel. Cajal

2. Strat granular extern – numeroase celule cu
coşuleţ
3. Strat piramidal extern – cel. piramidale mici şi
medii
4. Strat granular intern – cel. granulare şi Martinotti
5. Strat piramidal intern – cel. Martinotti, Betz
6. Strat polimorf