Curs 07

Amplificatoare liniare
 Schema bloc a amplificatorului
Sursa de energie = sursa de tensiune continua

+ _
_

Sursa de informatie Informatia prelucrata

= semnal de intrare = semnal de iesire

Amplificatoare liniare: semnal _ iesire  K  semnal _ int rare

Amplificatoare neliniare: semnal _ iesire  f semnal _ int rare 
f  functie _ neliniara
 Parametrii amplificatorului

1. Factorul de amplificare şi câştigul amplificatorului LINIAR

p
FACTOR AMPLIFICARE IN PUTERE AP  O
pI
 pO  Fazor = numar complex
CÂŞTIGUL IN PUTERE GP  10  log  
 pI 

v
AV  O
FACTORUL DE AMPLIFICARE ÎN TENSIUNE vI

i
FACTORUL DE AMPLIFICARE ÎN CURENT AI  O
iI
v
FACTORUL DE AMPLIFICARE TRANSIMPEDANŢĂ AZ  O
iI

FACTORUL DE AMPLIFICARE TRANSADMITANŢĂ i

AY  O
vI
 Expresia factorului de amplificare

AX  

xo xo  exp j  xO  x
  
x
 o  exp j  xO  x I  o  exp  j   
 
x = curent
xi xi  exp j  x I xi xi sau tensiune

AX  jω  AX ω  exp jφω

numar complex Modulul amplificarii = Defazajul dintre cele

numar real pozitiv 2 mărimi implicate în
raport (xo şi xi)

xo
AX   
modulul semnalului de ieşire

xi modulul semnalului de intrare

 =pulsaţia semnalului de intrare

Modulul factorului de amplificare = furnizează relaţia dintre
amplitudinile mărimilor electrice de ieşire şi de intrare

xo xo  X o  sin(   t  O )
AX   
xi xi  X i  sin(   t  I )

amplitudine

X o  AX ω  X i
Exemplul 1 Se consideră ca amplificarea în tensiune a unui amplificator LINIAR are
expresia:
Av=5exp(j180). Dacă la intrarea acestuia se aplică o tensiune sinusoidală cu
componenta medie nulă şi amplitudinea Vi=1V, să se precizeze:
a. Modulul amplificării în tensiune a amplificatorului.
b. Amplitudinea tensiunii de ieşire Vo.
c. Defazajul dintre tensiunea de ieşire şi cea de intrare
d. Să se deseneze formele de undă ale celor 2 tensiuni.

AV  5  exp j180 Defazajul dintre vo si vi

Modulul amplificarii in 0
tensiune φ  180

AV  5 AV 
Vo amplitudinea tensiunii de ieşire

Vi amplitudinea tensiunii de intrare

Vo  AV Vi  5 1V  5V
 volti
1
0 Tensiune de intrare
 2
-1

Defazajul
de 180

0 Tensiune de ieşire

-5
 2. Caracteristica de frecventa
= variatia modulului factorului de amplificare (câştigului) in functie de
frecventa semnalului aplicat la intrarea amplificatorului

AX  jω  AX ω  exp jφω

Amplificarea in banda

Frecvente medii

Frecvente joase Frecvente inalte

 2. Parametrii caracteristicii de frecventa =
frecventele caracteristice

Frecventa inferioara Frecventa superioara

Frecventa caracteristica = frecventa la care amplificarea (cistigul) scade de 0,707

ori (cu 3 dB) fata de valoarea din mijlocul benzii.
 3. Caracteristica de faza
= variatia defazajului dintre semnalul de iesire si cel de intrare, in functie de
frecventa semnalului aplicat la intrarea amplificatorului

AX  jω  AX ω  exp jφω Semnal intrare

+ +
0  _ 2 _

Defazajul
de  + +

0 _  _

Semnal ieşire
 4. Impedantele de intrare si de iesire ale
amplificatorului

• Utilizate pentru estimarea pierderilor de semnal la intrarea, respectiv

la iesirea amplificatorului.

• Amplificatorul trebuie astfel proiectat încât aceste impedanţe să fie

adaptate impedanţelor circuitelor la care este conectat amplificatorul
la intrarea, respectiv la ieşirea sa.
 5. Nivelul distorsiunilor

• În absenţa distorsiunilor, forma de undă a semnalului de ieşire este

identică cu forma de undă a semnalului de intrare; în acest caz,
informaţia aplicată la intrarea amplificatorului nu se pierde.

• În prezenţa distorsiunilor, forma de undă a semnalului de ieşire este

diferită de forma de undă a semnalului de intrare; în acest caz,
informaţia aplicată la intrarea amplificatorului se modifcă.

+
distorsionare
+
_ _

Semnal intrare Semnal iesire

 Efectul conectării amplificatoarelor la circuitele externe

• Prin conectarea amplificatorului la circuitele externe, apar pierderi de semnal la

bornele de intrare/ieşire ale amplificatorului

• Atât timp cât un amplificator NU este conectat la circuite externe, acesta este
caracterizat de un factor de amplificare IDEAL, notat generic cu Ax; x poate fi V, I, Y,
Z

• Prin conectarea amplificatorului la circuitele externe, acesta este caracterizat de un

nou factor de amplificare, REAL, notat generic cu Axg; x poate fi V, I, Y, Z; factorul de
amplificare real este mai mic sau cel mult egal cu cel ideal.

• Amplificatoarele trebuie astfel proiectate încât factorul de amplificare real să fie cât
mai aproape ca valoare cu factorul de amplificare ideal. În acest scop, amplificatorul
trebuie să fie astfel proiectat încât impedanţa de intrare, respectiv de ieşire să fie
adaptate la circuitele externe, care urmează a fi conectate la amplificatorul respectiv.
 Tipuri de amplificatoare; Modelarea amplificatoarelor
Identificarea tipului de amplificator se realizează în funcţie de tipul mărimii electrice de interes de
la ieşirea, respectiv intrarea amplificatorului
Modelarea amplificatoarelor este necesară pentru estimarea pierderilor de semnal la bornele de
intre/ieşire ale amplificatorului, şi pentru identificarea modului de proiectare al acestuia.

Se decid în funcţie de tipul marimilor electrice de interes

formula generică de
calcul a factorului de
tipul mărimii tipul mărimii electrice factor amplificare al
tip amplificator amplificare al
electrice de IEŞIRE de INTRARE amplificatorului izolat
amplificatorului izolat
(neconectat)

amplificator de tensiune tensiune v

AV AV  O
tensiune vO vI vI

amplificator de curent curent i

AI AI  O
curent iO iI iI

amplificator tensiune curent v

AZ AZ  O
transimpedanţă vO iI iI

amplificator curent tensiune i

AY AY  O
transadmitanţă iO vI vI

Acestea sunt amplificarile ideale – obtinute cind la amplificator nu sunt conectate

circuite externe
 Modelarea amplificatorului de tensiune

Modelarea amplificatorului de curent

Modelarea amplificatorului transimpedanţă

Modelarea amplificatorului transadmitanţă

 Estimarea pierderilor de semnal la bornele de semnal
ale amplificatorului
• circuitul extern aplicat la bornele de intrare ale amplificatorului este modelat prin
intermediul unui generator de semnal. Acesta este echivalat prin intermediul unui
generator de tensiune real (compus dintr-un generator de tensiune vg conectat în
serie cu o impedanţă Zg) dacă, la intrarea amplificatorului, mărimea electrică de
interes este tensiunea, respectiv este modelat prin intermediul unui generator de
curent real (compus dintr-un generator de curent ig conectat în paralel cu o
impedanţă Zg) dacă, la intrarea amplificatorului, mărimea electrică de interes este
curentul.

• amplificatorul se modelează, în funcţie de natura mărimilor electrice de interes de

la ieşirea, respectiv de la intrarea amplificatorului, prin intermediul circuitului
echivalent al tipului de amplificator, ales conform tabelului următor (de exemplu,
dacă mărimea electrică de interes la ieşire este tensiune, iar la intrare este curentul,
amplificatorul se modelează prin intermediul amplificatorului transimpedanţă).

• sarcina se modelează prin intermediul unei impedanţe ZL.

Structura circuitului de calcul pentru estimarea pierderilor de semnal.

Se decid în funcţie de tipul marimilor electrice de interes de la bornele amplificatorului

tip GENERATOR DE
tip AMPLIFICATOR
mărime mărime SEMNAL utilizat în
utilizat în circuitul
electrică de electrică de circuitul pentru
pentru calculul
IEŞIRE INTRARE calculul pierderilor de
pierderilor de semnal
semnal
tensiune tensiune de tensiune de tensiune
curent curent de curent de curent
tensiune curent transimpedanţă de curent
curent tensiune transadmitanţă de tensiune
Circuitul de calcul utilizat pentru estimarea pierderilor de tensiune la bornele de
ieşire şi de intrare – este utilizat dacă marimile electrice de interes sunt
tensiunile.

vO
Trebuie calculat factorul de amplificare în tensiune real, în funcţie de cel ideal: AVG 
vG
 ZL 
Iesirea amplificatorului formează cu sarcina un divizor rezistiv vO      AV  vI 
 L
Z  Z o

 Zi 
Intrarea amplificatorului formează cugeneratorul de semnal un divizor rezistiv vI     vG
 Zi  Z g 
 

Factorul de amplificare în tensiune real, în funcţie de cel ideal:  Zi   ZL 

AVG  AV    
 Zi  Z g   Z L  Z o 
 
 Amplificarea  Zi   ZL 
AVG  AV    
  Z L  Z o 
reala in
 Zi  Z g
tensiune  

Amplificarea Pierderile de Pierderile de

ideala in tensiune la tensiune la
tensiune intrare iesire

Amplificatorul este proiectat corect daca se elimina pierderile (rapoartele tind la 1)

AVG  AV

Conditia de proiectare a unui amplificator de tensiune fara pierderi de semnal la borne

Zi   si Z o  0
Exemplul 2: Se consideră un amplificator liniar. În urma măsurătorilor, se constată că acesta
are amplificare ideală în tensiune Av=100, o impedanţă de intrare de Zi=400Ω şi o impedanţă
de ieşire de 10kΩ. Să se determine amplificarea reală în tensiune a amplificatorului, dacă la
intrarea acestuia se conectează un generator de tensiune sinusoidală cu impedanţa de ieşire
Zg=600Ω, iar la ieşirea acestuia se conectează o impedanţă de sarcină de ZL=10kΩ.

Amplificarea reala in tensiune  Zi   ZL 

AVG  AV    
 Zi  Z g   Z L  Z o 
 
 0,4k   10k 
AVG  100    
 0,4k  0,6k   10k  10k 

AVG  100  0,4  0,5

Pierderile de Pierderile de
tensiune la tensiune la
intrare iesire

AVG  20
 Circuitul de calcul utilizat pentru estimarea pierderilor de curent la bornele de
ieşire şi de intrare – este utilizat dacă marimile electrice de interes sunt curentii.

i
Trebuie calculat factorul de amplificare în curent real, în funcţie de cel ideal: AIG  O
iG
Amplifica  Z g   Zo 
rea reala AIG  AI    
 Z g  Z i   Z o  Z L 
in curent  

Pierderile de Pierderile de
Amplificarea ideala in
curent la curent la
curent
intrare iesire

Amplificatorul este proiectat corect daca se elimina pierderile (rapoartele tind la 1) AIG  AI
Conditia de proiectare a unui amplificator de tensiune fara pierderi de semnal la borne
Zi  0 si Z o  
 Circuitul de calcul utilizat pentru estimarea pierderilor de tensiune la bornele
de ieşire şi de curent la bornele de intrare – este utilizat dacă marimile
electrice de interes sunt tensiunea la ieşire, curentul la intare

vO
Trebuie calculat factorul de amplificare transimpedanţă real, în funcţie de cel ideal: ZG
A 
iG
Amplificarea
 Zg   ZL 
reala AZG  AZ    
transimpedanţă  Z g  Z i   Z L  Z o 
 

Pierderile de v o de
Amplificarea ideala APierderile
Zg 
curent la tensiune
i g la
transimpedanţă
intrare iesire

Amplificatorul este proiectat corect daca se elimina pierderile (rapoartele tind la 1) AZG  AZ
Conditia de proiectare a unui amplificator de tensiune fara pierderi de semnal la borne
Zi  0 si Z o  0
 Circuitul de calcul utilizat pentru estimarea pierderilor de curent la bornele de
ieşire şi de tensiune la bornele de intrare – este utilizat dacă marimile electrice
de interes sunt curentul la ieşire, tensiunea la intare.

iO
A
Trebuie calculat factorul de amplificare transadmitanţă real, în funcţie de cel ideal: YG 
vG
Amplificarea  Zi   Zo 
reala AYG  AY    
transadmitanţă  Zi  Z g   Z o  Z L 
 

Pierderile de v
Amplificarea ideala APierderile
Zg  o de
tensiune la curent ila
transadmitanţă g
intrare iesire

Amplificatorul este proiectat corect daca se elimina pierderile (rapoartele tind la 1) AYG  AY
Conditia de proiectare a unui amplificator de tensiune fara pierderi de semnal la borne
Zi   si Z o  
 Exemplul 3: se consideră 2 amplificatoare liniare de tensiune. La bornele de intrare ale
primului se aplică o tensiune sinusoidală de amplitudine Vg=100mV si componenta
medie nulă.
1. să se determine amplitudinea tensiunii obţinute pe impedanţa de sarcină ZL a celui de-
al 2lea amplificator, notată Vo2, pentru cazul în care amplificatoarele au următoarele
valori pentru parametrii circuitelor echivalente: Zg=500Ω, Zi1=500Ω, Av1=10, Zo1=100Ω,
Zi2=400Ω, Av2=5, Zo2=4kΩ, ZL=1kΩ.
2. să se determine Vo2, pentru cazul în care impedanţele de intrare şi de ieşire satisfac
condiţiile ideale de proiectare.

Pentru determinarea amplitudinii tensiunii de pe impedanţa de sarcină ZL, vO 2

trebuie calculat modulul factorului de amplificare în tensiune real al AVG 
vG
întregului circuit:

Raportul de mai sus se poate rescrie astfel: v vO 2 vO1 vI

AVG  O 2   
vG vO1 vI vG
 v vO 2 vO1 vI
AVG  O 2   
vG vO1 vI vG
  AV 2  vO1 
ZL
vO 2 
Primul raport din relaţia de mai sus se determină observând că Z L  Zo2
ZL şi Zo2 formează un divizor de tensiune pentru tensiunea
vO 2 ZL
Av2Vo1, generată de generatorul de tensiune comandat în    AV 2
tensiune a celui de-al 2lea amplificator liniar: vO1 Z L  Z o 2

  AV 1  vI 
Zi 2
Al 2lea raport din relaţia de mai sus se determină observând că vO1 
Zi2 şi Zo1 formează un divizor de tensiune pentru tensiunea Z i 2  Z o1
Av1VI, generată de generatorul de tensiune comandat în vO1 Zi 2
tensiune a primului amplificator liniar:    AV 1
vI Z i 2  Z o1

Al 3lea raport din relaţia de mai sus se determină observând că Z i1

vI   vG
Zi1 şi Zg formează un divizor de tensiune pentru tensiunea VG, Z i1  Z g
generată de generatorul de tensiune sinusoidala aplicat la vI Z i1
intrarea circuitului:  
vG Z i1  Z g
 v vO 2 vO1 vI vO 2 ZL v Zi 2 v Z i1
AVG  O 2      AV 2 O1   AV 1 I 
vG vO1 vI vG vO1 Z L  Z o 2 vI Z i 2  Z o1 vG Z i1  Z g

v ZL Zi 2 Zi1
AVG  O 2   AV 2   AV 1 
vG Z L  Zo2 Zi 2  Z o1 Zi1  Z g

v Zi1 Zi 2 ZL
AVG  O 2     AV 1  AV 2
vG Zi1  Z g Zi 2  Z o1 Z L  Z o 2

Pierderile Pierderile Pierderile

tensiune tensiune la tensiune
la intrare conectarea la iesire
celor 2
amplificatoare
 vO 2 Zi1 Zi 2 ZL
AVG      AV 1  AV 2
vG Zi1  Z g Zi 2  Z o1 Z L  Z o 2
0,5k 0,4k 1k
AVG    10  5
0,5k  0,5k 0,4k  0,1k 1k  4k
AVG  0,5  0,8  0,2 10  5

Pierderile Pierderile Pierderile

tensiune tensiune la tensiune
la intrare conectarea la iesire
celor 2
amplificatoare

vO 2
AVG   4 Vo2  AVG Vg  4 100mV  400mV
vG
Dacă impedanţele amplificatoarelor satisfac condiţiile ideale
de proiectare, atunci:

vO 2 Zi1 Zi 2 ZL
AVG      AV 1  AV 2
vG Zi1  Z g Zi 2  Z o1 Z L  Z o 2
  1
AVG    10  5
  0,5   0 1  0
AVG  11110  5

Nu mai exista pierderi de tensiune in circuit

vO 2
AVG   50 Vo2  AVG Vg  50 100mV  5000mV  5V
vG
 Concluzie
Datorită pierderilor de tensiune generate prin conectarea amplificatoarelor
împreună, respectiv la generatorul de semnal şi la sarcină, amplitudinea
tensiunii de ieşire s-a redus de 12,5 ori!

Acestă problemă poate fi rezolvată numai prin proiectarea corectă a

impedanţelor de intrare, respectiv de ieşire a amplificatoarelor.