Modul în care tema

familiei se reflectă în
literatură.
Pavel Adrian
&
Bucică Constantin
IX F2
Tema familiei în literatură

● Operele literare au un registru variat de teme, scriitorii abordând cele mai variate
subiecte pentru a descrie, exprima, sau defini anumite stări , sau evenimente.Tema
familei ocupa un loc aparte în operele literare, redând atât universul mistic și călduros
al familiei,cât și o notă de siguranță și subiectivitate.
● Însa, familia nu este tot timpul tema debordantă a trăirilor fericite : ea poate exprima
multe, variate, și contradictorii sentimente.Pentru a exemplifica modul în care tema
familiei este tratată în literatură, ma opresc asupra unor opere ale literaturii române.
● Tema familiei a fost valorificată intens atât in literatura naţională, cât şi în cea
universală, deoarece familia repre!intă un simbol al societăţii. "Relaţiile dintre membrii
familiei conturează, la modul ideal, universul dominat de iubire, înţelegere şi respect
reciproc.
Tema familiei în romanul “Mara” de Ioan Slavici
● Opera “Mara” a lui Ioan Slavici este o opera care tratează universul tradiționalist
al familiei. Deși Mara este o femeie văduvă, ea are doi copii,pe care îi îngrijește .
Familia Marei nu poate fi considerate întreagă, pentru că bărbatul , stâlpul familiei
lipsește. Însă Mara preia frâiele si devine atât mamă, cât și acest stâlp al familiei
sale.
● În această operă, frații sunt uniți între ei, iar certurile nu pun în pericol unitatea
familială. Ca în orice familie, mama urmarește cariera copiilor săi și face economii
pentru a le asigura un viitor mai bun.
● Romanul “Mara” este un roman social, obiectiv, realist, tradiţional .Tema
romanului este prezentarea vieţii lumii ardeleneşti situate între Lipova şi Arad,
între sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Considerat de
George Călinescu aproape o capodoperă, acest roman are ca subtemă familia ,
de tip monoparentală , familia Marei este constituită din mama şi doi copii:
Persida şi Trică. Mama : Mara , săracă , văduvă cu doi copii , sărăcuţii de ei, dar
tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc.”
● În viziunea lui Slavici, Mara reprezintă prototipul femeii puternice, asemenea
Vitoriei Lipan din romanul “Baltagul” de Mihail Sadoveanu. Este autoritară harnică
,credincioasă : “Muiere, mare, spătoasă, greoaie şi cu obrajii bătuţi de soare, de
ploi şi de vânt. Mara stă toată ziua sub şatră, în dosul mesei pline de poame şi de
turtă dulce.”
● Mara este responsabilă de soarta copiilor ei, are conştiinţa datoriei, este mândră
de Persida şi de Trică : “Tot n-are nimeni copii ca mine!”. Este muncitoare,
calculată , preocupată excesiv de agonisirea banilor , acest personaj fiind construit
din lumini şi umbre, întrucât este caracterizată de “proporţia aceea de zgârcenie şi
de afecţiune maternă, de hotărâre bărbătească şi de sentiment al slăbiciunii
femeieşti” (George Călinescu).
● Persida este “[...] o Mară juvenilă, pe cale de a lua cu vârsta obiceiurile şi
înfăţişările mamei sale.” (Nicolae Manolescu).
● Trică este ambiţios, cinstit, perseverent, respectându-şi linia destinului, ajungând
maestru cojocar în breasla lui Bocioacă.
● Mara nu comunică în familie, nu este preocupată de dorinţele copiilor, nu este o
mamă apropiată, ci, dimpotrivă, are o autoritate de tip masculin.
● Familia este construită pe legi nescrise, stricte, de natură morală, iar
nerespectarea acestora aduce cu sine sancţionarea. Scriitor moralist, Slavici îşi
pedepseşte personajele pentru nerespectarea unor legi morale şi sociale ce
susţin şi asigură un echilibru interior al societăţii. Încălcarea lor atrage cu sine un
dezechilibru ce desfiinţează unitatea şi armonia. Fiind un roman de formare,
opera urmăreşte, prin derularea faptelor, maturizarea celor doi copii. (Astfel,
Persida, încălcându-şi destinul şi, de asemenea, legile morale şi sociale, se
căsătoreşte cu Naţl, formând o nouă familie.
● Spre deosebire de familia Marei, care respectă canoanele societăţii, familia
Persidei s-a format pe baza libertăţii individuale, în ciuda diferenţelor etnice şi
religioase dintre cei doi. Iubirea a fost principiul fondator, dar forţa destinului şi
cea a legii morale se dovedesc mai puternice, intransigente. Naşterea copilului
este un factor de echilibru ce determină recuperarea armoniei familiale.
Tema familiei in romanul “Baltagul”
● Baltagul este o lucrare complexă, fiind un roman baladesc, inițiatic, mitic și
filosofic.(Acesta este o monografie a satului moldovenesc de munte si epos al morții
mioritice. În același timp, este si romanul unei familii care îl pierde pe unul dintre
membrii sai. Nucleul epic al romanului îl constituie începutul capitolului al X-lea, in care
autorul face un excelent portret de grup al oamenilor de la munte. Și sunt ființe mereu
active și schimbatoare, care îsi traiesc suferința sau bucuria cu aceeasi inimă ușoară,
oamenii muntelui alcatuiesc o comunitate arhaica si închisă, a carei lege este
,,randuiala” adică tradiția.
● Familia înfățisată în roman este cea a lui Nechifor Lipan, marele absent pentru a ilustra
destinul mioritic al ființei umane. Până in acea toamna, când Nechifor a plecat pentru a
cumpăra mai multe oi, familia Lipan trăise în Măgura Tarcăului, în virtutea aceleași
,,randuieli”. Cu toate că își făcuseră o gospodărie cuprinsă, cu turme de oi și ciobani
tocmiți să le îngrijească, soții Lipan nu aveau rude în sat, trăind doar împreună cu doi
copii (Minodora și Gheorghița), care le rămăseseră din cei șapte pe care i-au avut.
● Pănă la moartea lui Nechifor, existența familiei, bazată pe dragoste, ordine și refuzul lumii
,,civilizate” (care își pierduse valorile sacre), curge domol, cu momente repetabile. Într-o
lume în care, prin ritual, oamenii se instalează într-un timp fără curgere,familia Lipan
devine emblematică, este o familie pentru eternitate.
● Tema familiei din ,,Baltagul” prezintă profunde rezonanțe mitice. Conflictul romanului este
moral : în lumea pură a muntelui, doi oameni veniți dintr-o vale săvârșiseră o ticăloșenie,
ucigandu-l pe Lipan. Lungul drum al Vitoriei are astfel o finalitate etică : pedepsirea
ucigașilor (Calistrat Bogza si Ilie Huțui), pentru a înlătura, din această lume pură, moartea
cu făra de lege.Pe bună dreptate, Vitoria a fost caracterizată ca “un Hamlet feminin” de
către George Călinescu.
● Integritatea familiei fiind stârbită, viața trebuia să continuie, în aceleași tipare, dar cu o altă
generație. Din această pricină, Vitoria îl ia cu sine pe Gheorgiță, pentru care acest drum
are un caracter inițiatic. Sfârșitul acestei inițieri are loc în noapte, cand tânărul veghează,
în râpă osemintele tatălui său, simțind că ființa celui dus îi pătrunde în suflet.(Astfel
pregătit, îi înfruntă pe Bogza, ,în scena praznicului, lovindu-l în frunte cu baltagul. Ideea
continuității generațiilor constituie o trăsătură a temei.
Incheiere
Nu numai in literatura romana se intalneste folosirea acestei teme a
familiei. Si in literatura universala scriitorii abordeaza aceasta tema, insa
raportand-o la societatea lor. Operele literaturii romanesti au o valoare
mult mai mare pentru noi, deorece trateaza familia traditionala
romaneasca intr-un mod realist si , in acelasi timp, romantic,
reprezentand, de-a lungul zecilor de generatii, o sursa permanenta de
inspiratie si autodefinire a personalitatii si a orginilor strabune. Dupa cum
spune si Lev Tolstoi in ,,Anna Karennina” : “Toate familiile fericite, sunt
fericite in acelasi fel, insa fiecare familie este nefericita in felul ei”