COSTACHE ANCUTA GABRIELA • Sursele de informație a reprezentării sunt SENZAȚIILE și • Este model interiorizat al PERCEPȚIIILE. obiectelor si fenomenelor, este imaginea din mintea • Imaginea aceasta din mintea noastră a obiectelor și noastră este constructivă si fenomenelor independente neconstructivă: apare la un de excitația inițială a moment dat în plan; imaginea organelor de simț. este obținută și ea se poate modifica in funcție de activitatea mintală și practică. CLASIFICARE
1.Dupa analizatul implicat:
2.Dupa gradul de 🔼reprezentarile generalitate: 3.Dupa operativitate: VIZUALE 🔸reprezentarile ◾ INDIVIDUALE(dupa un reprezentarileREPRODU 🔼reprezentarileAUDITIVE obiect anume) CTIVE(sunt cele care 🔹 reprezentarile 🔼 reprezentarile apar dupa ce initial GENERALE (sunt cele care obiectele au fost CHINESTEZICE cuprind o serie de insusiri percepute) 🔼 reprezentarile comune si caracteristice unei ◾ reprezentarile OLFACTIVE intregi clase de obiecte) ANTICIPATE(in absenta perceptiei obiectelor). Reprezentarea are o funcție de cunoaștere, furnizând informații despre însușirile semnificative, caracteristice, individuale și comune ale obiectelor și fenomenelor percepute anterior. Reprezentările fac posibilă continuarea activității de cunoaștere, a operațiilor de prelucrare-interpretare a informațiilor în absența obiectului și a contactului perceptiv cu acesta. Reprezentările se află în relație logică unele cu altele, după criteriile similitudinii, opoziției, generalității, în cadrul unui sistem reprezentațional coerent, mediat verbal. De asemenea, reprezentările constituie principala sursă de informație pentru gândire, atunci când aceasta se desfășoară în raport cu obiecte sau fenomene care nu sunt prezente în câmpul nostru perceptiv. Rolul reglator al reprezentărilor se manifestă sub două aspecte: în pregătirea mintală anticipată a acțiunilor și în coordonarea și corectarea traiectoriei de desfășurare a acestora. 💥 După analizatorul vizual: ٭reprezentări vizuale, care sunt cele mai numeroare în existenţa fiecăruia şi prezintă cele mai multe dintre caracteristicile analizate anterior; ٭reprezentări auditive, care reproduc atât zgomote, cât şi sunete muzicale şi verbale şi structuri melodice şi verbale; ٭reprezentări chinestezice, care sunt imagini mintale ale propriilor mişcări. *reprezentarile olfactive, care reproduc mirosuri. 💦 După gradul de generalizare: ٭reprezentări individuale, care sunt cele ale obiectelor, fiinţelor, fenomenelor reale şi care au o anumită semnificaţie pentru persoană; ٭reprezentări generale, care cuprind în structura lor însuşirile comune şi caracteristice pentru o întreagă clasă de obiecte. 💫 După gradul operativităţii: ٭reprezentări anticipative, care se referă la mişcări sau transformări care nu au fost niciodată percepute. ٭reprezentări reproductive, ce evocă obiecte sau fenomene apărute anterior;