 Metabolismul este suma totală a tuturor reacțiilor biochimice

care au loc în celula vie.

 Aceste reacții sunt utilizate pentru a producerea rezervelor
energetice și degradarea substantelor nutritive
(catabolismul), precum și sinteza rezervelor energetice și
biosinteza moleculelor cu rol structural sau functional
(anabolism), care vor asigura functionarea normala a
activitatii celulei .
 Există foarte multe reactii implicate in metabolizarea, dar se
vor discuta doar cateva cai metabolice care ne va permite să
înțelegem unele principii de bază care definesc metabolismul.
Procesele metabolice sunt impartite in :
 Anabolism- formeaza molecule complexe din produsi
simpli
 Reacțiile anabolice combina molecule mici, cum ar fi
aminoacizi, pentru a forma molecule complexe, cum ar fi
proteinele. Reacțiile anabolice necesită energie, care este
furnizată de hidroliza ATP-ului la ADP și Pi.
 Catabolism –reacții catabolice descompun moleculele
complexe, cum ar fi proteine, polizaharide și lipide, in câteva
molecule simple, de exemplu, CO2, NH3 (amoniac), și apă.
 Reacțiile catabolice servesc pentru a capta energia chimică
(sub formă de ATP) din degradarea moleculelor bogate in
energie .
 ATP-ul are rolul de a furniza energia necesara
desfasurarii majoritatii proceselor biologice:
-transport activ prin membrane
-desfasurarea reactiilor endergonice
-motilitatea celulara sau moleculara
-sortarea corecta a proteinelor intra si extracelulare
-asamblarea corecta a structurilor celulare
Echivalentii reducatori
 NAD + colectează electroni eliberați în cursul proceselor
catabolice

 Catabolism este un proces oxidativ – substratul pierde in

echivalenți reducatori, de obicei ,ionii H-

 Anabolismul este un proces reductiv - NADPH asigură

puterea reducătoare (electroni) pentru procesele anabolice
 Etapele transformarii biochimice a substantelor
nutritive alimentare
In functie de locul desfasurarii proceselor biochimice
transformarile biochimice ale a substantelor nutritive
alimentare pot fi impartite in :
1.Etapa digestiei intestinale
In urma digestiei alimentelor produsii simpli (glucoza,acizi
grasi,glicerol,aminoacizi) rezultati sunt absorbiti la nivelul
enterocitului si apoi trec in sange.
2.Transportului sanguin a substantelor nutritive
Substantele nutritive sunt transportate spre tesuturi si organe.
Fiecare organ sau tesut are particularitati metabolice specifice
In celule și țesuturi nu sunt prezente toate căile
metabolice.

Exista particularitati metabolice tisulare care

determina desfasurarea diferentiata reactiilor
metabolice

Tipul de substrat energetic care este metabolizat și

stocat variază, de asemenea în funcție de țesut.
In plus, profilul metabolic al principalelor țesuturi
variază în funcție de starea metabolică a organismului.
 Semnificatia clinica

 O înțelegere a interdependentei căilor metabolice și

interrelațiile de organe ar fi de ajutor în dezvoltarea
unei abordări raționale pentru tratamentul bolilor de
fiecare dată când exista anomalii în metabolismul
acestor constituenți.
 Ficatul joaca un rol central in metabolismul in
reglarea nivelului de glucoză din sânge și a altor
combustibili metabolice.

 Majoritatea metaboliti cu greutate moleculară mică

care apar în sânge după digestie sunt transportate mai
întâi la ficat din intestin prin vena portă.
 Ficatul are un rolul major in metabolism:
 Este responsabil pentru menținerea concentratiei
normale de glucoză din sânge.
 În perioada post-prandiala ficatul preia excesul de
glucoză și îl stochează sub formă de glicogen sau îl
transformă în acizi grași.
 În perioadele interalimentare , glicogenoliza și
gluconeogeneza de ficat sunt surse majore de glucoza
pentru restul corpului.
 Este sediul sintezei acizilor grasi,a corpilor
cetonici,precum si a lipoproteinelor plasmatice.
 Mușchi scheletici sunt principalii consumatori de
substrat energetic și de oxigen, datorită masei sale mari
în comparație cu alte țesuturi.
 Rolul său major :
 mușchi scheletic contin depozite de glicogen, care oferă
o sursă de glucoza necesara ca energie in timpul efortului.
 mușchiul in repaus, combustibilul preferat sunt acizi
grași.
 In anaerobioza glucoza este transformata in acid
lactic,care este ulterior utilizata de ficat.
 Mușchiul cardiac se deosebește de mușchi scheletic,
după cum urmează:
 a) Volumul de muncă a mușchiului cardiac este mult mai
puțin variabil decât cel al musculaturii scheletice.
 b) mușchiului cardiac este un tesut complet aerob, în timp
ce mușchii scheletici au o capacitate limitată de a
funcționa în mediu anaerob.
 c) mușchiului cardiac nu conține în esență rezerve de
combustibil si trebuie sa fie in mod continuu alimentat cu
substrat energetic din sânge.
 Funcția principala a țesutului adipos este
depozitarea a acizilor grasi sub formă de trigliceride.
 In perioadele dintre mese lipoliza care are loc la
nivelul țesutul adipos elibereaza acizii grași.
 Tesut nervos în mod normal utilizează, exclusiv
glucoza ca substrat energetic cu excepția cazului din
timpul inanitiei atunci pot folosi corpii cetonici ca
sursă de energie.
 Eritrocitele nu dispun de mitocondrii.
 Metabolismul lor este strict anaerob.
Substratul energetic il reprezinta doar glucoza.
3.Etapa reactiilor metabolice citoplasmatice

Substantele nutritive ajung in citoplasma,sediul

principal al metabolismului intermediar.
Aici are loc degradarea progresiva a substantelor
nutritive,rezultand intermediari metabolici care sunt
implicati in procese stocare si sinteza.

4.Etapa mitocondriala a producerii energiei

In ultima etapa in metabolismul substantelor nutritive se
elibereaza energie,necesara mentinerii functiilor celulare.
 Mitocondriile au un rolul important in catabolismul
energetic.

 Acetil CoA este molecula ,produsul de degradare

comun final al substantelor nutritive care va intra in
ciclul Krebs si lantul respirator constituind
catabolismul final recuperarea energiei chimice,
formarea de apa.
Aportul alimentar

Oamenii se alimenteaza discontinuu si variabil atat dpdv

calitativ si cantitativ.
Pentru intretinerea functiilor si integritatii tisulare este
necesar un aport continuu de energie.
 Orice aspect a metabolismului și utilizarea a substratului
energetic trebuie să ia în considerare variabilitatea
aportului alimentar.
 Metabolismul este controlat diferit in perioadele post-
prandiale si cele interalimentare.
 In perioada post-prandiala predomina si se activeaza:
 -glicogenogeneza hepatica
 -biosinteza trigliceridelor in tesutul adipos
 -regenerarea proteinelor
 In perioadele intrealimentare predomina degradarea
rezervelor energetice eliberarea de glucoza ,ac.grasi
sau aminoacizi precum si initierea gluconeogenezei si
cetogenezei.
Anomalii metabolice
 Anomalii metabolice congenitale – reprezinta grup
de boli care afectează o mare varietate de procese
metabolice;
 Din punct de vedere clinic manifestarile
anomaliilor metabolice sunt variabile.
 Forme grave cu debut la nastere,incompatibile cu
viata uneori.
 Forme atenuate,cu debut tardiv.
 Prognosticul acestor boli depinde de natura
deficitului molecular si de posibilitatea de
tratament.
 Se pot clasifica in
 1.Anomalii ereditare sau erori innascute de
metabolism
 -peste 500 de erori innascute de metabolism
-cistinuria
-glicogenoze
-intoleranta ereditara la fructoza
-sfingolipidoze
-fenilcetonuria
 2.Boli metabolice multifactoriale
 -sunt cauzate de interrelatia mai multor factori( de
mediu,genetici)
-Obezitatea
-DZ
-Ateroscleroza
3.Anomalii metabolice secundare
Perturbarea unor cai metabolice datorita interventiei unor
factori exogeni precum carente alimentare,deficit de
oxigen la nivelul tesuturilor,fumatul,etc.
 Acidoza lactica este determinata de acumularea de
acid lactic din cauza hipoxiei care va perturba
metabolismul oxidativ mitocondrial .

4.Sindroamele biochimice
Are ca aspect modificarea unor parametrii biochimici
care arata disfunctia unor cai metabolice.
Cauzele sunt fie factorii exogeni fie anomalii genetice
,fie interatiunea dintre ei.
Hiperglicemia,hipoglicemia,anomalii ale echilibrului
hidromineral,etc