In teoria clasică a mulţimilor nu există frontieră între o
mulţime şi complementul său; fiecare element x al
universului este fie în mulţimea dată A, fie în complementul său U – A. In logica clasică (adică în calculul propoziţional şi în cel al predicatelor) sunt acceptate doar două valori de adevăr: “true” şi “false“. Nici teoria clasică a mulţimilor, nici logica clasică nu sunt caracteristice gândirii umane (ordinare). Ele au fost folosite în secolul trecut pentru a construi şi programa maşini de calcul dar astăzi, când aceste maşini sunt suficient de puternice, e momentul să gândim puţin mai inteligent. Este un fapt bine cunoscut că mulţimile vagi (fuzzy sets) au fost (re)inventate de către Lotfi A. Zadeh în 1965. De atunci mulţi oameni şi-au adus contribuţia în acest domeniu şi au extins abordarea vagă în logică. PATENTS • Number of fuzzy-logic-related patents applied for or issued in Japan: 22,541 (not updated) • Number of fuzzy-logic-related patents applied for or issued in the US: 33,022 JOURNALS Fuzzy in title 1. Fuzzy Sets and Systems 2. IEEE Transactions on Fuzzy Systems 3. Fuzzy Optimization and Decision Making 4. Journal of Intelligent & Fuzzy Systems 5. Fuzzy Economic Review 6. International Journal of Uncertainty, Fuzziness and Knowledge-Based Systems 7. Journal of Japan Society for Fuzzy Theory and Systems 8. International Journal of Fuzzy Systems 9. International Review of Fuzzy Mathematics 10. Fuzzy Systems and Soft Computing 11. Turkish Journal of Fuzzy Systems 12. Annals of Fuzzy Sets, Fuzzy Logic and Fuzzy Systems 13. Iranian Journal of Fuzzy Systems 14. Fuzzy Information and Engineering 15. Advances in Fuzzy Systems 16. International Journal of Fuzzy System Applications 17. Advances in Fuzzy Sets and Systems 18. International Journal of Fuzzy Systems and Rough Systems 19. International Journal of Fuzzy Logic Systems 20. Journal of Biomedical Fuzzy Systems Association 21. Advances in Fuzzy Mathematics 22. Journal of Fuzzy Mathematics COUNT of PUBLICATIONS • Count of publications containing the word “fuzzy” in the title, as cited in INSPEC and MATH.SCI.NET databases. Compiled on March 29, 2011. INSPEC Database 1970-1979: 521 1980-1989: 2,163 1990-1999: 20,210 2000-2009: 42,079 2010-present: 10, 506 Total: 75,479 MathSciNet Database 1970-1979: 446 1980-1989: 2,474 1990-1999: 5,525 2000-2009: 10,161 2010-present: 845 Total: 19,451 Total number of papers with “fuzzy” in title (Google Scholar): 237,000 • Number of citations of papers by L. Zadeh (Web of Science): 29,225 • Number of citations of papers by L. Zadeh (Google Scholar): 88,700 • Number of citations of L. Zadeh’s paper “Fuzzy sets,” Information and Control, 1965 (Google Scholar): 26,088 azi 59,478 In loc de a folosi doar două valori de adevăr 0 (“false”) şi 1 (“true”), în logica vagului toate numerele reale din segmentul [0, 1] pot fi folosite ca valori de adevăr.
Se acceptă astfel că o afirmaţie (propoziţie) ar putea fi
doar parţial adevărată. Această situaţie este mai degrabă teoretică. In activităţile cu calculatorul nu putem utiliza o mulţime de puterea continuului, nici măcar o mulţime infinită de valori de adevăr. Suntem obligaţi să ne limităm la doar “câteva” grade de adevăr.
Considerăm următoarele propoziţii:
“George este înalt” şi “Michael Jordan este înalt”.
In logica clasică trebuie să le acceptăm ca fiind adevărate sau false (depinzând de pragul de separare între “înalt” şi “nu înalt” pe care-l alegem, să zicem de 180 cm). Probabil toţi oamenii vor accepta că a doua este adevărată; dar ce se va întâmpla cu prima? 2) Expresia “în jur de 10” ar putea fi considerată ca o mulţime vagă cu functia de apartenenta:
Aceasta este o multime triunghiulara.
Să considerăm acum numerele vagi. Prin definiţie, un număr real vag N este o mulţime vagă în universul numerelor reale, satisfăcând următoarele condiţii: (Se poate vedea că D şi M-D au acelaşi suport şi acelaşi nucleu.) Evident, propoziţia modificată MP : O este V(M-D) are o valoare de adevăr vagă, şi acelaşi (sau alt) modificator ar putea fi aplicat acestei valori.