8.

PERIOADA NEUTRALITĂȚII
ROMÂNIEI
ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Realizat de:Hacina Elena,profesor de istoria românilorși universală

Competențe specifice:
-Înțelegerea și utilizarea adecvată a limbajului de specialitate;
-Înțelegerea și reprezentarea timpului și a spațiului istoric;
-Cunoașterea și interpretarea surselor istorice;
Subcompetențe:
-Explicarea și utilizarea termenilor istorici în caracterizarea României între 1914-1916;
-Comentarea evenimentelor din cadrului neutralității României în IRM, utilizând harta istorică;
-Descrierea perioadei de neutralitate a României în timpul IRM, în baza mai multor surse istorice;
Obiective Operaționale:
O1-Să definească noțiunile istorice: neutralitate, expectativ, casus belli a raliaza, utilizând dicționarul limbii române și
inf. propusă de profesor;
O2-Să indice și comenteze la harta istorică situația politică a teritoritoriilor româneși aflate sub dominație străină ,
I.Austro-Ungar, I.Rus, statele părți ale Antantei/Triplei Alianțe, în baza cunoștințelor dobândite la lecțiile
anterioare;
O3-Să descrie modul de obținerea a neutralității României, răspunzând la întrebările propuse, în urma citirii mărturiilor
cu referire la Consiliul de Coroană;
O4- Să deducă 4-5 acțiuni/realizări întreprinse de României în perioada neutralității, utilizând Fișa informațională
propusă;
O5-Să-și exprime opinia perosonală prin cîte 3 argumente PRO/CONTRA vizavi de posibilă intrarea României în
război în 1914 de partea Triplei Alianțe, în baza cunoștințelor asimilate și dobândite la lecție.
Resurse:
Metode, procedee: expunerea, lucru cu caricatura,harta, mărturii istorice, discuția,conversația euristică, tabel,
problematizarea, comentarea, etc.
Forme de activitate: frontal, în perechi.
Mijloace didactice:Curriculum la istorie V-IX; Proiectarea de lungă durată clasa. a-VIII-a
Mijloace informaționale: Fișa informațională, Harta istorică, Mărturii istorice.
REACTUALIZAREA CUNOȘTINȚELOR
S1.EXAMINEAZĂ CARICATURA.
-LA CE CONFLAGRAȚIE MONDIALĂ FACE REFERIRE CARICATURA?
-DE CE CARICATURA SE NUMEȘTE LANȚUL PRIETENIEI?
 S2.ÎN BAZA CUNOȘTINȚELOR DOBÂNDITE LA ORA
ANTERIOARĂ RĂSPUNDE LA URMĂTOARELE
PROBLEME-CHEIE ALE PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL

  1.CARE?
Care sunt cauzele generale ale IRM ?
2. CE ?
Ce state fac parte din cele două blocuri
politico-militare ?
3. DE CE ?
De ce Serbia este responsabilă de începutul
Primului Război Mondial ?

4. CINE ?
Cine este declanșatorul Primului Război
Mondial la 01 august 1914?
5. CÂT ?
Cât durează Primul Război Mondial ?
REALIZAREA SENSULUI.
Perioada neutralității României în Primul Război
Mondial
o Izbucnirea IRM a afectat destul de mult situația politică
a spațiului românesc;
o Românii din Austro-Ungaria, au fost nevoiți să lupte de
partea Triplei Alianțe, iar cei din Basarabia de partea
Antantei.
S1. Indică la harta istorică teritoriile românesști aflate
sub dominație străină, Austro-Ungaria și I.Rus.
o Totodată, cele două blocuri politico-militare au făcut
presiuni insistente la București, fie pentru angajarea
imediată(Tripla Alianță) a României în război, fie pentru
o neutralitate în prima fază a războiului(Antanta).
În acest context, apar două orientări în politica externă a României:
1)antatofilii (vor eliberarea Transilvaniei, Banatului, Bucovinei,
Maramureșului), iar
2)germanofilii (doreau Basarabia).
-Unii considerau că victoria Rusiei este mai primejdioasă
decât victoria Germaniei sau Austro-Ungariei;
-Membrii partidului Liberal(Ion.I.C.Brătianu, membrii
guvernului), au susținu necesitatea
expectativei(neintervenție în anumite chestiuni sau situații și
așteptarea unui moment potrivit) armate.
-Membrii Partidului Conservator și Democrat
(I.Grădișteanu,L.N.Lahovari) s-au pronunțat pentru
neutralitatea armată a României;
Ca urmare, la 21 iulie/3 august 1914, regele a convocat Consiliul
de Coroană, la care pe lângă oameni politici au luat parte și
membrii guvernului, prințul Ferdinand.
 NOȚIUNE ISTORICĂ
NEUTRALITATE
o Situație politică și juridică a unui stat care
nu se amestecă în conflictul dintre alte state,
care nu acordă sprijin statelor beligerante,
iar în timp de pace nu ia parte la încheierea
de alianțe și de pacte militare; 
o Atitudine a unui stat care nu se amestecă în

conflictul dintre două sau mai multe state.

S2. Citește atent mărturiile, cu referire la discursul regelui Carol I în
Consiliul de Coroană convocat la 21 iulie/3 august 1914.
Regele citeşte declaraţia sa: „Nu trebuie să facem politică de sentimente.
Neutralitatea este o soluţie rea, care va face ca România să piardă înalta
situaţie pe care a câştigat-o. Să ne pronunţăm numaidecât în favoarea
Germaniei şi Austriei, de care ne leagă un tratat ( ... )
Carp: Război imediat, trebuie ajutat germanismul să zdrobească slavismul.
A.Marghiloman: Atuncea ( ... ) neutralitate. Este ea oare posibilă ?
( ... ) Desigur că da. ( ... ) Dealmintrelea Italia, mai intim legată şi mai
veche aliată, nu judecă că există pentru ea casus belli(acțiune care duce
la conflict). Să ne armăm spre a ne păzi graniţele şi atâta tot pentru
moment.
Take Ionescu se raliază(adera, fi de acord) cu totul la părerea mea.
Brătianu: Să ne armăm, să preparăm opinia publică, să nu ne declarăm
neutri, dar în stare de apărare a graniţelor noastrre.
Regele: Sunt rege constituţional şi nu voi declara eu singur războiul.”
( Alexandru Marghiloman, Note politice )
P.P. Carp: „Nu putem rămâne neutri, nici din punct de vedere moral,
nici din punctul de vedere material. Din punctul de vedere moral,
fiindcă avem vechi angajamente externe şi trebuie să le respectăm,
dacă vrem să ne mai putem prenumăra printre statele civilizate ( ... )
De altfel, de ce să ne mai gândim şi să ne mai sfătuim, victoria
Triplicei ( triplei Alianţe ) e sigură şi indiscutabilă ( ...)”
( I. G. Duca despre Consiliul ce Coroană de la Sinaia )
În baza mărturiileor citite, răspunde la următoarele întrebări.
1. Menţionează, ce soluţii au fost propuse în cadrul Consiliului de
Coroană de la Sinaia din data de 21 iulie / 3 august 1914 ?
2. La ce angajamente externe face informația citită?
3. Motivaţi de ce România a ales neutralitatea în perioada 1914 – 1916?
4. Cum consideri, Carol I era obligat să se supună voinţei majorităţii
participanţilor la Consiliu?
Argumentează opinia.
DECIZIA CONSILIULUI DE
COROANĂ
Într-un final Consiliul a votat neutralitatea României.
În comunicatul oficial al Consiliului de Coroană, se
preciza că atitudinea de neutralitate adoptată de România
se motiva prin aceea că nu a fost prevenită de către aliatul
său de izbucnirea războiului. Această hotărâre ținea cont
de sentimentele opiniei publice din România solidară față
de românii din Transilvania și că cea mai mare dorință a
românilor era să se-ntregească țara cu Transilvania.
Astfel, timp de 2 ani, între 1914-1916, România nu va intra
în I Război Mondial.
Dar toată lumea - de la cercurile diplomatice la cel mai
umil soldat - ştia că neutralitatea este provizorie.
 REFLECȚIE
S3.Citește atent informația propusă. Deduce 4-5 acțiuni/realizări
ale României în perioada neutralității și notează-le în caiet.
Lucrează în perechi.
Feedbak-ul:
În baza cunoștințelor dobândite la lecție, expuneți argumentat
opinia: Era posibilă intrarea României în război în 1914
de partea Triplei Alianțe(Puterile Centrale)?
Propune câte 3 agumente
PRO/CPNTRA
Argumente PRO Argumente CONTRA

1. 1.

2. 2.

3. 3.
CONCLUZII:
România, din punct de vedere geo-politic se
află la începutul sec.așa XX-lea în zona de
interferență al Antantei și Triplei Alianțe.
Acest lucru, a condiționat ca România să fie
foarte atentă din punct de vedere al
declarațiilor și acțiunilor politice.
Respectiv, dorind să-și elibereze teritoriile
românești aflate sub dominație străină, a
chibzuit bine cum să o facă, păstrându-și
neutralitatea timp de 2 ani, între 1914-
1916.
Iar, ulterior după 1916, având momentul
oportun, s-a implict direct în Primului
 EXTINDERE
Elaborează pe foaie A4 un eseu structurat, în
limita a 10-12 propoziții la tema:

Neutralitatea României în
Primul Război
Mondial.
Mulțumesc pentru atenție!