SUPORT DE LECȚIE: ROMÂNIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 1916-1918

Anii de neutralitate ai României în Primul Război Mondial

– la izbucnirea Primului Război Mondial, România era aliată cu Puterile Centrale (din 1883)
– fiindcă alianța cu Puterile Centrale avea un caracter defensiv, România nu a fost obligată să ia parte la
război, deoarece Austro-Ungaria a declarat război Serbiei (și nu invers) -> România și-a proclamat
neutralitatea la data de 21 iulie / 3 august 1914, în urma Consiliului de Coroană de la Sinaia
– România a adoptat neutralitatea, deoarece nu avea o armată bine pregătită și dorea să vadă care e cursul
războiului – în anii de neutralitate, România a dus tratative atât cu Antanta, cât și cu Puterile Centrale în
vederea intrării în război. În acest timp, s-au realizat investiții importante în armată.
Cauzele intrării României în Primul Război Mondial
– principala cauză a fost dorința României de a îi elibera pe românii din Transilvania, Banat și Bucovina
de sub jugul austro-ungar – România a intrat în război de partea Antantei, deoarece clasa politică
românească considera că aceasta are cele mai mare șanse de reușită
Acțiunile militare întreprinse de România în Primul Război Mondial
– în august 1916, România a declarat război Austro-Ungariei
– fiind un element surpriză, primele acțiuni militare ale României au fost încununate de succes
– primele lupte s-au dat în Transilvania, unde armata română a reușit să elibereze un sfert din acest
teritoriu. – mobilizarea trupelor Puterilor Centrale la sudul Dunării a dus la înfrângerea României de la
Turtucaia -> România pierde bătălie după bătălie -> două treimi din teritoriu intră sub stăpânire străină ->
doar Moldova rămâne liberă -> capitala este mutată la Iași, iar tezaurul este trimis în Rusia
– în vara anului 1917, sub celebra lozincă Pe aici nu se trece!, armatele române, dând act de mare curaj,
au obținut victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz – revoluția bolșevică din octombrie 1917 a lăsat
România singură pe frontul de est -> România nu reușește să facă față inamicilor și este nevoită să încheie
pacea de la Buftea din 1918 – tratatul de pace nu a fost niciodată promulgat de regele Ferdinand I
– Puterile Centrale suferă o serie de înfrângeri -> România reintră în război pe 10 noiembrie 1918 ->
pe 11 noiembrie 1918 ia sfârșit Marele Război
Efectele Primului Război Mondial asupra României
– principala urmare o constituie reîntregirea statului național român: unirea Basarabiei, Bucovinei și
Transilvaniei cu patria-mamă- 1918. – teritoriul și populația României s-au dublat – în Primul Război
Mondial, România a pierdut aproximativ 335.000 de soldați, iar alți 650.000 de civili au murit din cauza
bolilor, foametei, represaliilor și execuțiilor puse la cale de trupele de ocupație – economia țării a fost
puternic afectată de război. Activitate de învățare:
Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe: B. Proclamarea
neutralităţii României „Regele citeşte declaraţia sa: Nu trebuie să facem politică de sentimente.
Neutralitatea este o soluţie rea, care va face ca România să piardă înalta situaţie pe care a câştigat-o. Să
ne pronunţăm numaidecât în favoarea Germaniei şi Austriei, de care ne leagă un tratat ( ... )Carp:
Război imediat, trebuie ajutat germanismul să zdrobească slavismul. Eu: Atuncea ( ... ) neutralitate. Este
ea oare posibilă ? ( ... ) Desigur că da. ( ... ) Dealmintrelea Italia, mai intim legată şi mai veche aliată, nu
judecă că există pentru ea casus belli. Să ne armăm eu singur războiul.” ( Alexandru Marghiloman, Note
politice spre a ne păzi graniţele şi atâta tot pentru moment. Take Ionescu se raliază cu totul la părerea
mea. Brătianu: Să ne armăm, să preparăm opinia publică, să nu ne declarăm neutri, dar în stare de
apărare a graniţelor noastrre. Regele: Sunt rege constituţional şi nu voi declara. 1. Menţionaţi ce soluţii
au fost propuse în cadrul Consiliului de Coroană de la Sinaia din data de 21 iulie / 3 august 1914 ?
2. Motivaţi de ce România a ales expectativa armată în perioada 1914 – 1916. 3. Având în vedere
prerogativele conferite de Constituţia din 1866, regele Carol I era obligat să se supună voinţei
majorităţii participanţilor la Consiliu ?