ANEXELE OCHIULUI

•Sprâncenele
•Pleoapele
•Conjunctiva
•Aparatul lacrimal
•Muşchii motori ai globului ocular
•Capsula lui Tenon
•Grăsimea orbitară
1. SPRÂNCENELE
•Forma unor proeminenţe arcuite şi rotunjite, acoperite de peri
•Rol de a opri scurgerea transpiraţiei în ochi
•Au 3 porţiuni: una internă (mare şi rotunjită – cap), una mijlocie (corp)
şi una externă (subţiată – coadă)
•Straturi:
-Pielea – cu peri sprâncenari şi glande sebacee
-Stratul celular subcutanat cu travee conjunctive şi un strat subţire
de grăsime
-Stratul muscular – un plan superficial (orbicularul pleoapelor) şi un
strat profund (sprâncenosul)
-Stratul celular submuscular – ţesut conjunctiv lax
•Vascularizaţia: ramuri arteriale din frontala internă, externă şi
temporala superficială
•Inervaţia:
-senzitivă – n.frontal inter şi extern, ramuri teminale din n.frontal
din oftalmic
-motorie – un ram din temporo-facial (ram terminal al facialului)
2. PLEOAPELE
•2 repliuri cutaneo-musculo-membranoase mobile, situate în regiunea
palpebrală
•Acoperă parţial sau total ochiul (deschise sau închise)
•Prezintă 2 feţe, 2 extremităţi şi 2 margini

a) Pleoapa superioară (mai mare)

•Faţa anterioară – în partea superioară (concavă) – şanţul transversal
orbito-palpebral superior. Când ochiul este deschis, faţa anterioară este
acoperită de un repliu cutanat transversal.
•Faţa posterioară – concavă, acoperită de conjunctivă

b) Pleoapa inferioară (mai mică)

•Faţa anterioară (cutanată) este convexă şi mulată pe ochi – inferior, la
limita cu orbita – şanţul transversal orbito-palpebral inferior
•Faţa posterioară – concavă, acoperită de conjunctivă – faţă mucoasă
•Extremităţile – se unesc (superioară şi inferioară) şi formează comisura
externă, respectiv internă
•Marginile fiecărei pleoape sunt una aderentă (orbitară) – raport cu
rebordul orbitei şi alta liberă – prezitnă în partea internă câte o
ridicătură – tuberculul lacrimal.
•Tuberculul lacrimal împarte pleoapa în 2 porţiuni: una internă, aciliată
(1/8 din lungimea pleoapei) şi alta externă, ciliată (7/8 din lungimea
pleoapei).
•În vârful tuberculilor lacrimali – punctele lacrimale de la care pornesc
canaliculele lacrimale
•Porţiunea externă a marginilor libere, prezintă o buză anterioară şi
alta posterioară
•La nivelul buzei antrioare – genele la baza cărora se deschid glandele
lui Mell (sudoripare modificate) şi ale lui Zeiss (sebacee).
•Pe buza posterioară – glandele lui Meibomius (sebacee modificate)
•Marginile libere, în momentul închiderii ochiului se apropie – fanta
palpebrală cu un unghi intern şi altul extern.
•Când ochiul este deschis, marginile libere formează orificiul palpebral
(30mm/12-15mm).
•Septum orbital – un diafragm care închide baza orbitei – este format
dintr-o porţiune centrală – bandeleta tarsă şi una periferică – ligamentul
larg.
•Bandeleta tarsă – lamă fibro-elastică groasă, ovalară, câte una pentru
fiecare pleoapă. Extremităţile lor se unesc şi formează ligamentul
palpebral extern, respectiv intern.
•Ligamentul lateral extern se inseră pe rebordul orbitar extern
•Ligamentul lateral intern reprezintă tendonul muşchiului orbicular al
pleoapelor cu 2 porţiuni (una directă şi alta reflectată) între care – sacul
lacrimal.
•Pe marginea orbitară a pleoapei superioare, lângă ligamentul larg –
muşchiul lui Müler (ridicător al pleoapei superioare – porţiunea
profundă)
•Ligamentul larg – membrană fibroasă în continuarea periostului orbitei
până la marginea orbitară a pleoapei superioare pe care se prinde.
•Planurile superficiale:
-Piele – fină, mobilă
-Ţesutul celular subcutanat – ţesut conjunctiv lax cu puţină grăsime
-Stratul muscular striat – orbicularul pleoapei
-Ţesutul conjunctiv lax submuscular
-Planul profund (mucoasă – conjunctiva palpebrală)
•Vascularizaţia:
-Artere principale – a.palpebrale superioară şi inferioară (din
oftalmică)
-Artere secundare din suborbitară, supraorbitară, frontală internă,
nazală, lacrimală, transversă a feţei şi temporală superficială.
-Se realizează reţelele pretarsiană şi retrotarsiană
•Inervaţia:
-Senzitivă – n.nazal extern, frontal intern şi extern, lacrimal şi
suborbitar
Motorie – ramuri din temporo-facial
3. CONJUNCTIVA
•Cavitatea conjunctivală
-formă de sac deschis anterior la nivelul fantei palpebrale, între faţa
profundă a pleoapelor şi faţa anterioară a globului ocular, căptuşită
de o membrană mucoasă – conjunctiva.
-Peretele anterior – conjunctiva de pe faţa profundă a pleoapelor
-Peretele posterior – conjunctiva de pe faţa anterioară a globului
ocular
-Fornixul – trecerea de la conjunctiva pleoapei la cea a globului
ocular (fund de sac) – 3 funduri de sac: superior, inferior şi intern
•Conjunctiva palpebrală:
-De la marginea liberă a pleoapelor (faţa profundă) la fundul de sac
conjunctival
-Fină, rozie, transparentă (galbenă – icter, albicioasă – anemie)
•Conjunctiva fundurilor de sac:
-Continuă conjunctiva palpebrală cu cea oculară (superior, inferior şi
intern)
-Conjunctiva fundului de sac intern, se îngroaşă realizând 2
formaţiuni alăturate: una internă – caruncula lacrimală si una
externă – plica semilunară
•Conjunctiva bulbară sau oculară:
-Acoperă sclerotica
-Se prinde de glob la nivelul bulbului sclero-cornean
-Transparentă – se vede sclerotica
Vascularizaţia: a.pleoapelor şi a.ciliare anterioare
Inervaţia: senzitivă – n.lacrimal (în afară), n.nazal extern (înăuntru) şi
nervii ciliari (porţiunea centrală)
4. APARATUL LACRIMAL

a) Glanda lacrimală
•Situată în partea supero-antro-externă a orbitei
•Împărţită de aponevroza ridicătorului pleoapei superioare în 2 părţi:
principală (orbitală – pars orbitalis) şi secundară (palpebrală – pars
palpebralis)

•Porţiunea orbitară:
•Formă de migdală cu diametrul de 20mm
•Situată în foseta lacrimală (partea supero-externă a bazei orbitei)
•Prezintă:
-o faţă supero-externă – convexă
-una infero-externă – concavă
-o margine anterioară – raport cu septum orbitale
-o margine posterioară – prezintă hilul (a. şi n. lacrimal)
•porţiunea palpebrală:
•situată deasupra fundului de sac conjunctival superior, în grosimea
părţii externe a pleoapei, sub aponevroza ridicătorului pleoapei
superioare
•prezintă o faţă superioară în raport cu aponevroza ridicătorului
pleoapei şi o faţă inferioară în raport cu fundul de sac conjunctival

Ambele porţiuni prezintă canale excretoare care fuzionează şi se

deschid în partea externă a fundului de sac conjunctival superior.

Vascularizaţie: artera lacrimală

Inervaţie: nervul lacrimal al oftalmicului. Vegetativ – filete
parasimpatice din ggl sfeno-palatin
b) Căile lacrimale propriu-zise – formate din:

•Lacul lacrimal – mărginit superior şi inferior de porţiunile acilare ale

pleoapelor. E delimitat în afară de o linie care trece prin cei 2 tuberculi
lacrimali.
•Punctele lacrimale – în vârful tuberculilor lacrimali, situate – cel
superior la 6 mm în afară de ligamentul palpebral intern, iar cel inferior
la 6,5 mm.
•Calanele lacrimale – unul superior şi unul inferior, se unesc într-un
canal de 1-3mm care se deschide în sacul lacrimal
•Sacul lacrimal – rezervor membranos de 15/7mm situat în foseta
lacrimală din unghiul intern al bazei orbitei între tendonul direct şi cel
reflectat al ligamentului palpebral intern.
•Canalul nazal – conduct osos de 12-16 mm oblic în jos, înapoi şi
înăuntru, care se deschide în meatul inferior.
Vascularizaţia: a.palpebrală inferioară şi a.nazală
Inervaţia: n.nazal extern.
5. MUŞCHII MOTORI AI GLOBULUI OCULAR

•În număr de 6 din care 4 drepţi ( superior, inferior, intern, extern) şi 2

oblici (superior şi inferior)
•Inserţia de origine a drepţilor si a marelui oblic – în fundul orbitei
printr-un tendon unic – tendonul lui Zinn
•Prin tendon – 2 orificii pentru n.optic intern şi extern – inelul lui Zinn
pentru n.oculomotor comun, extern, ramul nazal al oftalmicului şi
rădăcina simpatică a ggl.oftalmic
•Inserţia terminală – pe sclerotică, la distanţe diferite de marginea
corneei
•Marele oblic se îndreaptă spre unghiul suepro-intern al orbitei, se
reflectă şi se inseră pe scleră retroecuatorial în cadranul suepro-extern
la 15mm de marginea corneei
•Micul oblic are inserţia de origine pe marginea externă a orificiului
superior al canalului nazal, înapoia sacului lacrimal, iar inserţia
terminală este pe scleortică, retroecuatorial în cadranul infero-intern la
16mm de marginea corneei
•Vascularizaţia:
-a.musculară superioară (din oftalmică) pentru drepţii interni,
superior şi marele oblic
-a.musculară inferioară pentru dreptul inferior, extern şi micul oblic
•Inervaţia: n.oculomotor, trochlear şi abducens
•Acţiunea:
-Drepţii în contracţie simultană – trag înapoi globul ocular
-Oblicii în contracţie simultană – trag în afară globul ocular
-Dreptul extern – abductor
-Dreptul intern – adductor
-Dreptul superior – ridicător
-Dreptul inferior – coborâtor
-Marele oblic – pricipal este rotator înăuntru, secundar – abducţie şi
coborâre a gl.oc.
-Micul oblic – principal este rotator în afară şi secundar – abducţie
şi ridicare a gl. oc.
Nervul oculomotor (oculomotor comun)
•Originea reală – nucleu din calota pedunculară
•Originea aparentă – şanţul de pe faţa internă a pedunculului cerebral
•Trece prin sinusul cavernos şi intră în orbită prin fanta sfenoidală la
nivelul inelului Zinn
•Se împarte în 2 ramuri:
-Unul superior pentru dreptul superior, ridicătorul pleoapei
superioare
-Unul inferior pentru dreptul inferior, intern şi micul oblic
Nervul trochlear (patetic)
•Provine dintr-un nucleu din calota pedunculară, sub nucleul
oculomotorului (originea reală)
•Se îndreaptă spre faţa dorsală a trunchiului cerebral, se încrucişează pe
linia mediană cu cel din partea opusă, iese pe faţa posterioară a
trunchiului (originea aparentă), de o parte şi alta a valvulei lui
Vieussens.
•Înconjoară faţa laterală a pedunculului cerebral, trece prin sinusul
cavernos şi pătrunde în orbită prin fanta sfenoidală în afara inelului Zinn
•Se distribuie marelui oblic
Nervul abducens (oculomotor extern)
•Originea reală într-un nucleu din calota pontină
•Originea aparentă – în şanţul bulbo-pontin, deasupra piramidei
bulbare ventrale.
•Se îndreaptă deasupra vârfului stâncii, străbate sinusul cavernos,
pătrunde în orbită prin fanta sfenoidală şi prin inelul Zinn şi se termină
în m.drept extern.
6. CAPSULA LUI TENON

•Membrană aponevrotică aşezată în plan frontal şi înapoia globului

ocular pe care-l separă de partea posterioară a orbitei
•Aspect de segment de sferă care are în concavitatea sa porţiunea
posterioară a ochiului.
•I se descriu 3 porţiuni:
-Una centrală sau oculară
-Una palpebrală
-Alta subconjunctivală
•Faţa anterioară:
-o porţiune centrală escavată (corespunde scleroticei)
-o porţiune periferică, convexă între globul ocular şi rebordul
orbitar, ce corespunde pleoapelor
•Faţa posterioară – convexă, corespunde îndărăt grăsimii orbitare şi
anterior conjunctivei oculare
•Crcumferinţa reprezintă subţierea capsulei şi fuzionarea ei cu
conjunctiva.
•Prezintă 2 foiţe suprapuse: una antrioară subţire şi aderentă la scleră,
iar cea posterioară – fibroasă, constituind capsula lui Tenon propriu-
zisă. Foiţele se continuă anterior pe înconjurul corneei – o cavitate
închisă – spaţiul lui Tenon care permite alunecarea globului ocular.
•Este traversată de toate fromaţiunile care vin şi ies din orbită spre
ochi: muşchii motori, n.patetic, vasele şi nervii ciliari
•Capsula trimite prelungiri tendinoase în jurul tendoanelor până la
scleră şi prelungiri posterioare, formând teci musculare care ancorează
globul ocular la pereţii orbitei.
7. GRĂSIMEA ORBITARĂ

•Ţesut grăsos semifluid împărţit de tracturi fibroase de la capsula lui

Tenon spre tecile musculare şi periostul orbitei
•Grăsimea centrală – în interiorul conului muscular; grăsimea periferică
în afara lui
•Rol de a facilita mişcările şi amortizare