ÎNTRE RĂZBOI ȘI PACE

Lumea după încheierea

primului război mondial
 John A. Pocock, The politics of
Historiography, 2005
• – instituții, contexte, cauzalitățiNarațiunea
istorică este o modalitate de a gândi
despre politică, dar și o specie a gândirii
politice , personalități și structuri de putere.
Scrise și rescrise.
• Sursele se schimbă în timp, lentilele se
măresc, perspectivele se diversifică
 Continuturi
• încheierea operaţiunilor militare; noua
dinamică strategică în organizarea
relaţiilor internaţionale; actori şi
perspective naţionale asupra păcii; noua
geografie politică rezultată în urma
Conferinţei de pace: Europa central-estică;
Orientul Apropiat; Societatea Naţiunilor;
Noi ideologii şi noi curente culturale:
mentalităţi şi comportamente.
 O lume nouă...
• La belle epoque....consum, bunastare
• Noi idei, noi tehnologii, noi aspirații...
• Vechi structuri sociale și politice
• Imperii –noul imperialism
• Mutații în lumea politică
• Noi ideologii, rafinarea celor vechi
• O lume a contrastelor, dar și a noilor tipuri
de solidaritate
 Statul contemporan
– STATUL
• Evul Mediu- 500 unități politice în Europa, 19 efective
• 1875 – 21 entități europene
• Trei valuri ale redefinirii statelor în secolul XX
– 1919- alte 8 state, care se adaugă celor 22 în Europa
– 1947 – 1975 – 150 state
– După 1989 – către 200
» Cele mai multe războaie / motivate de conflicte legate
de constituirea noilor entități politice
– Un altfel de stat – intervenționist
» Cultural național / def. Comunitatea politică și interesele
ei
 Istoriografia păcii....despre un
mare experiment
• Istoriografia războiului vs. Istoriografia
păcii
• 50000 titluri despre război; din 1983 şi
până în 1998, 1100 cărţi în franceză, 100
doar in 1998.
– Istorie diplomatică, instituţională şi militară
– Mai puţin socială şi economică, până în anii
70
– Memorializarea războiului din anii 80
 Istoriografia originilor razboiului
• Pacea nu exista in afara razboiului
• Durata lunga> politicile internationale de echilibrare,
de la concert la real-politic –noul imperialism
– politica Reich-ului – anexari 1864/71> Danemarca,
Austria, Franta; politica de aliante Bismark –
stabilizarea (rigidizarea) aliantelor la sf. sec. 19
– Replica anglo-rusa, si anglo-franceza, Antanta devine
realitate prima decada s. 20
– Cursa inarmarilor dupa 1906 –problema Nobel
– Crize locale cu efecte mondiale> razboil ruso-japonez
1904-5; Crizele marocane; conflictele balcanice
 Durata scurta
• Criza din iulie – incapacitatea diplomatiilor
• Ineficienta relatiilor dinastice in raport de
cele statale si de angajamentele de
echilibrare
• Rolul armatelor nationale
• Politica ultimatum-urilor –nerespectarea
neutralitatii –Conventia Pacii Haga 1907
• De la criza locala la cea regionala,,
respectiv mondiala
Ellie Halevi, “The World Crisis of 1914–
1918: An Interpretation,” 1930
• In 1914, liderii Austriei credeau că problema naționalismului slavilor
va putea fi rezolvată doar dacă Serbia va fi distrusă militar. Toți
știau, însă, că, dacă Austria va declara război Serbiei, sentimentul
pan-slavist va deveni atât de puternic încât Rusia nu va rezista
presiunii sale. Iar, dacă Rusia va urma să declare război Austriei,
atunci sentimentele pan-germane vor forța guvernul Germaniei să
declare război Rusiei...însă va porni campania militară de abia după
ce se va asigura că inamicul din vest, Franța, va fi anihilat ca putere
militară. Iar pentru ca acest lucru să se petreacă, va trebui ca
armata germană să ocupe coastele Belgiei, pentru a pătrunde în
nordul Franței, ceea ce va atrage solidaritatea Angliei, care va sări
în ajutorul celor două state atacate de Germania. Concluzia sa,
simplă, războiul era inevitabil.
 Cine a fost de vina?
• Cand? Atunci, acum, intre timp! Problema
inocentei?
• Cum s-au perceput agresiunile din perspectiva
nationala – ce era atunci securitatea nationala
• Cartile colorate> Germania-alba; UK-albastra;
Rusia-portocalie; AU-rosie; Franta –galbena –
colectii de corespondenta diplomatica –
marketing politic – contestari nationale si
internationale
 Generatia pacii
• Razboiul vazut prin prisma noilor idei politice
internationale
• Vinovatii sunt de acum evidenti…cei invinsi…
reactia Germaniei…nu este o pace, este un
Diktat…ca urmare reincepe campania inocentei
– masina de propaganda (269 mld-132 mld
Londra 1921)
• Invingatorii au continuat studiul istoric al
originilor razboilui pentru a justifica pacea
 De la editii de documente la istorii
oficiale si memorialistica
• Scoli nationale – toata perioada interbelica
– G. Die Grosse Politik
– UK- The British Documents on the Origins of the War
– URSS- International Relations in the Age of
Imperialism
– Franta - Documents Diplomatiques Français
– 1871–1914
– A. - Österreich-Ungarns Aussenpolitik von der
Bosnischen Krise 1908 bis zum Kriegsausbruch 1914
 Revizuirea şi lărgirea
perspectivelor
• Diplomaţia conferinţei
• Impactul revoluţiei bolşevice
• Problemele interne ale principalilor decidenţi
• Vezi: pespective implicate ideologic
• 1. Arno Mayer, Politics and Diplomacy of
Peacemaking, perspectivă de stânga, în
care:
• Dreapta condamnată pentru egoism,
atitudine vindicativă, intransigenţe (francezii
doreau să pedepsească)
Curentul revizionist, influenţa Vietnam-
ului
• 2. N. Gordon Levin, Woodrow Wilson and
World Politics, susţine că slăbiciunile
proveneau din perspectiva punitivă a păcii,
respectiv din lipsa de soluţii pentru
reintegrarea unei Germanii liberale in
sistemul international.
• De fapt, toata lumea vroia o Germanie
integrată, problema este ce termeni urmau a
fi folosiţi în vederea reintegrării; or vinovăţia
morală, pedepsirea crimelor şi reparaţiile au
reprezentat o probl. Reală – chiar şi Wilson a
dorit prev. severe
 Curentul realist
• dimensiunea realistă a politicii wilsoniene
- între principii şi soluţiile de pedepsire
• Nu unei balanţe de putere, da unei soluţii
practice, disproporţionate de exprimare a
forţei, rezultat al manipulării puterilor
europene
• Principii idealiste, soluţii realiste, derivate
din negocieri de pe poziţii competitive
 Lloyd George
• În 1917 apărătorul unei păci moderate, dar
Germania să plătească pentru vina de a fi
declanşat războiul şi pentru daunele
produse
• În termenii negocierilor, britanicii mai puţin
interesaţi de o pedeapsă morală sau
politică, mai mult de una economică
• Britanicii şi americanii, după 1920, resping
ideea justiţiei în termenii unei reglementări
punitive
 Franţa şi Clemenceau
• Viziune realistă, respinge ideea de justiţie,
principiile liberale, susţine preeminenţa
puterii, fără însă a promova soluţii radicale
• Interesat să promoveze o politică de slăbire
a Germaniei, conciliere dar şi dezarmare
• Perspectivă moderată asupra costurilor
economice pentru Germania, chiar încercări
de colaborare (Plan Seydoux negociat
1920-1)
 Ce aveau de gestionat liderii?
• Un continent traumatizat – 60 de milioane moblizati, 8
milioane morti, alte 7 invalizi, 15 milioane raniti – 5
milioane civili estimati ca morti din cauze colaterale
razboiului; finalmente Germania a pierdut 15%, Austro-
Ungaria 17%, Franta 10,5%, UK 5%
• Mutatii teritoriale – angajate/negociate sau consecutive
evolutiei razboiului
• Vremuri revolutionare – ideologii/comportamente
• Neintelegeri in raport cu vinovatii – Germania, in
principal – unii o vedeau ca un teritoriu cu 66 milioane
posibili consumatori, altii cu 66 milioane soldati
 Germania….
• Schimbari teritoriale – Rhineland si Saar – a
pierdut 13% si 7-10% din populatie
• Plata reparatiilor – nemultumiri generale…
periculosi si imposibil de aplicat (Keynes)….o
continuare a razboiului cu alte mijloace (Sally
Marks) – 7% din capacitatea productiva
• Clauza vinovatiei, art.231 – a unificat societatea
germana in respingerea pacii
 Danzig sau Gdansk…istorie sau
politica
• Fondat de teutoni, ramas oras liber in imperiu,
intrat sub control polonez s.15-18, anexat in
1793 de Prusia, independent in vremea lui
Napoleon, reintrat sub control german in 1871
• 90% populatie germana – in oras;95% populatie
polona sau slava - in imprejurimi
• Redevine liber, plasat sub protectia Ligii,
polonezii primesc propriul port, control posta si
cai ferate – vestul orasului – rupe Germania
 Istoriografia păcii 2
• De când şi de ce s-a scris?
– De la pacea cartagineză la peacemakers.
– Cartagineză: conflict între principiile liberale,
mdemocratice şi ambiţiile naţionale
– J.M.Keynes – consecintele economice ale păcii
(1919)
– Ray Baker, What Wilson Did in Paris(1919), Wodroow
Wilson and the World Settlement (1922)
– Robert Birdsall, Versailles Twenty Years After, (1939)
 Istoriografia păcii 3
• Istorii institutionale, biografice, moraliste –
tendinţa prevalentă a primei jumătăţi de
secol.
• Interpretări convenţionale: buni şi răi;
moderaţi şi răzbunători; moderaţi şi
naţionalişti; - politizarea câmpului istoric,
folosirea conferinţei pentru susţinerea
anumitor valori politice
 Istoriografia păcii 4
1. pacea ce a adus al doilea război?
2. Pace fără victorie
3. Pacea răzbunării
4. Pace modernă
5. Internaţionalizarea si instituţionalizarea
globală a păcii
 1998
• Manfred Boemke, Gerald Feldman,
Elisabeth Glaser, The Treaty of versailles:
A Reassessment after 75 Years, UK,
German History Institute, Washington and
Cambridge University Press, 1998
– Lucrare istoriografică menită nu doar să
introducă în circuitul ştiinţific noi date despre
organizarea şi desfăşurarea Conferinţei, cât
mai ales o reevaluare a felului în care a fost
tratată pacea în istorie.
 Nuanţe...
• Glaser, Keylor, Sally Marks – resping ideea unei
Franţe vindicative şi a unei păci cartagineze
– Politica de anexare a Rhine-land-ului, a existat, a fost
însă minoră în raport cu alte preocupări ale Franţei –
fundamentală prezervarea alianţei cu puterile anglo-
saxone şi a unei eventual compromis cu Germania
– Nu Franta ci Marea Britanie a presat pentru
impunerea unor reparatii mari - mai mult au dorit sa
discute cu Germania aceasta problema – initiativa
respinsa de aliati
– Controlul economic nu a vizat impunerea superioriăţii
aliaţilor faţă de Germania, cât mai ales, reducerea
poziţiei inferioare, echilibrarea raporturilor economice
 Şi alte nuanţe...
• Nu a fost o pace predeterminată, ci una
negociată între diversele poziţii naţionale
• Efecte pe termen lung: explicaţia
structurală a nevoii Frantei de a prezerva
alianţa cu anglo-saxonii – cu toate acestea
al doilea război mondial...
• Da, Franta a căutat să impună condiţii
pentru a se reafirma – victorioasă - în
Europa, dar nici într-un caz fără alternativă
 Wilson...
• Dincolo de democraţie... “...germanii
trebuie pedepsiţi pentru crimele lor”
• Idealism...temperat de nevoia de echilibru
în balanţa de putere
• Forţa morală a umanităţii vs. Izolaţionism
• Statul naţiune modern, recunoscut
internaţional, în comunitate şi sistemul de
securitate colectivă
 Clemenceau...
• In final....este ceea a fost: dar, este in fond
lucrarea oamenilor și, ca rezultat, nu este
perfectă....
 Dincolo de aparenţe...
• Noi direcţii de studiu...
• Reevaluări ale politicii internaţionale din
perspectiva presiunilor interne...
• Lipsa predeterminării...a interpretării păcii
în termenii cauzalităţii celui de al doilea
război mondial
• Acomodare structurală vs interese
naţionale
 De ce nu a funcţionat...perfect
• Aliaţii nu s-au înţeles cum să trateze problema
germană...indecizie...
• Germania a refuzat să accepte termenii
reparaţiilor....
• Germania a refuzat să accepte clauza vinovăţiei
(art.231) – creşterea resentimentelor şi a
naţionalismului
• Dezarmarea fără termen...15000 oameni,
deveniţi ofiţeri...
• Reparaţii imposibil de acceptat şi plătit....
 Si totusi...
• Nu este de blamat pacea...ci felul în care
s-a materializat, în timp...altă poveste...
• Nou mecanism internaţional...Societatea
Naţiunilor...sistemul de mediere/arbitraj
• Democratizarea relaţiilor
internaţionale...transparenţa...parlamentari
smul...conferinţele deschise..
• A fost doar un armistiţiu...la fel ca şi toate
păcile precedente...
 Noua geografie politică a Europei
• Dispariţia imperiilor, respingerea
federalismului, construirea statelor
naţionale
• Nu Wilson şi nici Conferinţa din 1919 au
stabilit formarea statelor naţionale –
proces istoric şi conjunctura favorabilă
• Graniţele nu au fost trasate la Paris, cu
excepţia celor dintre Polonia şi germania,
respectiv Austria-Germania -Cehoslovacia
 Noile democraţii...lipsa de
modernizare şi dezvoltare politică
• Joseph Rothschild, problemele estului Europei:
– Înapoierea economică
– Economii agrare, nemecanizate
– Suprapopularea
– Sărăcia
– Lipsa unor reţele de comunicaţii
– Lipsa clasei de mijloc
– Lipsa sau ineficienţa birocraţiilor
– Rata mare de analfabetism
– Lipsa de experienţă în politica internaţională, dar şi în
compromisurile din politica internă
– Lipsa de investiţii străine...
 Alte probleme...
• State naţionale în care locuiesc mai multe
minorităţi – ale căror loialităţi s-au
încetăţenit greu
• Insecuritatea internaţională şi subminarea
securităţii statului din interior: Polonia,
Cehoslovacia, România,...
• Revizionismul...
Evoluţia politică a statelor din estul
Europei
• Polonia
• Sistem constituţional – 1921 – democratic,
proporţional, multipartidism (94 partide),
din care cele relevante: Naţional
Democraţii, Socialiştii Partidul Naţional
ţărănesc – de dreapat PIAST
 Reforme sociale
• Reconstructia de dupa razboi a pus
accentul nu doar pe stabilitatea
internationala ci si pe reforma sociala
• Trei directii:
– Coordonarea reformelor sociale la nivel
international *Org. Internationala a Muncii
– Stabilitatea sociala = stabilitate internationala
– Demnitatea umana – salarii, conditii de
munca si viata, etc.
 Competitia economica
internationala si reforma sociala
• "...esecul oricarei natiuni de a adopta
conditii umane pentru munca este un
obstacol pentru felul in care alte natiuni
doresc sa isi imbunatateasca conditiile…”
Tratatul de la Paris, Sectia Munca,
preambul.
 Sistemul mandatelor dupa primul
razboi mondial
• Art.22 Convenant, 119-127, 257 – Germania
renunta neconditionat la colonii...
• Forma lor gândită în termeni britanici... –
mandatele C au fost votate de Liga in decembrie
1920, B in 1922, A intre 1920 si 1925 – nu era
vorba de doctrina suveranitatii ci de cea a
autoritatii
• Trei tipuri:
• A – foste teritorii al Imperiului Otoman
• B – foste colonii germane
• C – teritorii germane din Pacific
 Cum s-au atribuit
• Decizia este luata de Consiliul Ligii: trei
etape:
• Puterile aliate şi asociate confera
mandatul unei puteri dintrre ele sau unui
stat tert
• Se notifica acest lucru Consiliului Ligii
• Consiliul ofera recunoasterea oficiala, si
precizează termenii acestuia.
 Mandate A
• In baza acordului Sykes-Picot (1916), a
celor convenit in timpul conferintei de
pace, la 25 aprilie 1920, se împart
mandatele din Asia Mica:
• Irak (1920-1932) şi Palestina (1920-1948)
– Marea Britanie
• Siria (1923-1944) şi Marele Liban (1948) -
Franţa
 Mandate B
• Africa centrală si de est:
– Ruanda –Urundi – Belgia 1922, din 1926
parte a Congo Belgian.
– Tanganyika, 1922-1946 – Marea Britanie,
după unirea cu Zanzibar, devine Tanzania.
– Cmerun şi Togoland care sunt impartite intre
Marea Britanie si Franta
 Mandate C
• Noua Guinee – Australia
• Nauru si Samoa– Marea Britanie
• Insulele din Pacificul de Sud – Japonia
• Africa de sud-vest – Africa de Sud