DELEGAREA ŞI CLAUZA DE

MOBILITATE
 Delegarea
Codul muncii - art. 42
(1) Locul muncii poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegarea sau detaşarea salariatului
într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă.

Codul muncii - art. 43

Delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziţia angajatorului, de către salariat, a unor lucrări
sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afara locului său de muncă.

Codul muncii - art. 44

(1) Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni şi se
poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul
salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegării nu poate constitui motiv pentru sancţionarea
disciplinară a acestuia.

(2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de
delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
 Clauza de mobilitate
• Art. 20 din Codul muncii dă posibilitatea includerii în c.i.m. a
unor clauze specifice, printre care şi clauza de mobilitate.
• Art. 25 din Codul muncii prevede că, prin intermediul clauzei
de mobilitate, părţile stabilesc, în considerarea specificului
muncii, că executarea obligaţiilor de serviciu ale salariatului
să nu se realizeze într-un loc de muncă fix(stabil).
• Deşi nu este expres prevăzut de lege, consensul în literatura
de specialitate este că salariatul se va deplasa în vederea
îndeplinirii atribuţiilor de serviciu NUMAI ÎN LOCURILE
EXPRES MENŢIONATE ÎN CUPRINSUL CLAUZEI DE
MOBILITATE(rază teritorială sau anumite localităţi).
• Codul muncii→ clauza de mobilitate trebui să
cuprindă prestaţiile suplimentare în bani sau
în natură de care beneficiază salariatul(au
menirea să remunereze efortul suplimentar
depus de salariat)
• Mobilitatea locului de muncă înseamnă
deplasări permanente în vederea realizării
obligaţiilor de serviciu.
• Clauza de mobilitate nu trebuie confundată cu delegarea
salariatului .
• În timp ce clauza de mobilitate se caracterizează prin absenţa unui
loc de muncă stabil(salariatul schimbând permanent locul muncii),
în cazul delegării schimbarea locului de muncă este excepţională,
salariatul bucurându-se de un loc de muncă stabil.
• De regulă, delegarea reprezintă o măsură care se dispune în mod
unilateral de angajator având un caracter temporar .
• În cazul clauzei de mobilitate ne aflăm în prezenţa unui act
bilateral, întrucât o astfel de clauză va fi stipulată intr- un c.i.m.
numai după ce ambele părţi au căzut de acord asupra conţinutului
acesteia.
• Astfel, dacă părţile unui contract individual de muncă au
stabilit, printr-o clauză de mobilitate, că executarea
atribuţiilor de serviciu de către salariat să nu se realizeze într-
un loc stabil de muncă, desfăşurarea temporară a activităţii
într-unul din locurile expres menţionate în conţinutul clauzei
respective nu constituie o delegare în sensul prevederilor
Codului muncii.
• În schimb, ne aflăm în prezenţa unei delegări în situaţia în
care, deşi c.i.m. prevede o rază teritorială în care salariatul
urmează să îşi desfăşoare activitatea, acesta îşi execută
sarcinile de serviciu în afara razei teritoriale respective
ATENŢIE!

• Clauza de mobilitate nu presupune dreptul angajatorului

de a schimba oricând, în mod unilateral, locul muncii
salariatului sau alt element esenţial al c.i.m.
• Salariatul poate fi obligat de angajator să- şi desfăşoare
activitatea numai în locurile la care face referire clauza
de mobilitate, deoarece acesta reprezintă locul muncii
prevăzut în contract în urma realizării acordului dintre
angajator şi salariat.