Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema 1 Măsurări. Clasificări Mijloace Măsurări
Tema 1 Măsurări. Clasificări Mijloace Măsurări
Măsurarea
t
1 2
X ef =
(t 2 t1 ) t1
x 2
(t)dt
Intervalul de timp al măsurării se consideră de la aplicarea
măsurandului mijlocului de măsurare, până la obţinerea
rezultatului măsurării. Uzual valoarea acestui interval este
cuprinsă între 0,1 s şi 10s, dar în anumite cazuri poate fi mai
mică, de ordinul milisecundei sau microsecundei, sau mai mare
pînă la ordinul orelor.
Mărimi constante sunt mărimile care au o valoare invariabilă
în intervalul de timp al măsurării.
Notă: Există şi mărimi cvasiconstante caracterizate de o
variaţie lentă în intervalul de timp al măsurării.
Mărimi variabile sunt mărimile care au o valoare variabilă în
intervalul de timp al măsurării. Aceste mărimi pot fi
deterministe sau aleatoare.
Mărimi deterministe sunt mărimile variabile care au o
evoluţie în timp previzibilă, ce se poate exprima printr-o funcţie
de timp, care permite caracterizarea mărimii în orice moment.
Aceste mărimi pot fi periodice sau aperiodice.
Mărimile periodice sunt mărimile care îşi repetă valorile după
intervale egale de timp care definesc perioada. Se exprimă prin:
1
t 0 T sau
x t x tT
X med
T t0 x ( t )dt
t 0 T
1
Xef =
T x 2 (t)dt
t0
Kv=Xmax/Xef
• Mărimea pulsatorie: este acea mărime
periodică a cărei valoare instantanee nu-şi
schimbă semnul
x(t) x(t)
t t
T T
Mărimea sinusoidală
(Semnalul sinusoidal)
• Forma de variație sinusoidală a semnalelor,
are o importanță specială în lumea reală.
Există tensiuni electrice sinusoidale,
oscilații mecanice sinusoidale, oscilații
acustice sinusoidale, e.t.c.
• Undele care se propagă în diverse medii
(solide, lichide, gazoase) sunt tot variații
sinusoidale.
• În general, prin noțiunea de semnal se înțelege o entitate
purtătoare de informație. Cu cât semnalul este mai
imprevizibil, cu atât mai mare este cantitatea de informație
conținută.
• Un semnal sinusoidal conține extrem de puține informații:
amplitudine, frecvență și eventual defazajul față de o fază de
referință.
• Ca urmare, mărimea sinusoidală este o mărime alternativă dată
de relaţia:
•
unde:
x(t) – valoarea momentană (instantanee);
Xm – valoarea maximă (de vârf) sau amplitudinea;
(t + )– fază, care are dimensiunea unui unghi (se măsoară în radiani);
- faza iniţială;
=2f – pulsaţia, care se măsoară în radiani/secundă. În domeniul mecanic,
această mărime se numește viteză unghiulară ;
f = 1/T – frecvenţa, în Hz, reprezintă numărul de perioade (de cicluri) într-o
secundă;
T = 2/ - perioada, în secunde, este intervalul de timp după care mărimea
trece prin aceleași valori, în același sens.
• O tensiune u(t)=Umaxsint, poate fi
reprezentată în timp sau în fază
• Metoda de raport este aceea în care măsurandul se compară cu o fracţiune din etalon
(sau invers), prin intermediul unui dispozitiv de raport de construcţie specială (exemplu:
divizorul de tensiune rezistiv, inductiv sau capacitiv, balanţa cu braţe inegale, etc.).
Determinarea rezultatului măsurării implică cunoaşterea precisă a factorului de raport
caracteristic dispozitivului de raport.
Această metodă este des întâlnită în domeniul măsurărilor electrice, deoarece are avantajul
măsurării diferitelor mărimi cu un interval mare al valorilor numerice, folosind un
singur etalon de valoare fixă.
După precizia măsurării avem: metode de laborator şi industriale.
• Obiectele, fenomenele, evenimentele, procesele, etc, dintr-o anumită categorie, sunt caracterizate de o serie de proprietăţi comune,
care se numesc mărimi.
• Mărimile pot avea forme de manifestare diferite calitativ şi cantitativ, în raport de tipul obiectului, evenimentului, procesului sau
fenomenului considerat, respectiv de starea acestuia la un moment dat.
• Dintre informaţiile privind mărimile, cele care interesează de obicei sunt cele cantitative.
• Obţinerea acestor informaţii cantitative se realizează prin măsurare. Măsurarea unei mărimi este procesul experimental prin care se
realizează evaluarea cantitativă a mărimii, evaluare descrisă cu ajutorul unui număr real ce reprezintă valoarea numerică a mărimii
respective.
• Ca urmare putem spune că formal măsurarea este operaţia prin care unei mărimi i se atribuie un număr real, corespunzător
stării sale la momentul măsurării.
• Nu toate mărimile pot fi măsurate. Cele care permit acest lucru se numesc mărimi fizice sau măsurabile.
Mărimea fizică care face obiectul unei măsurari se numeşte măsurand.
Procedura bazată pe un set de reguli şi / sau principii prin care se realizează efectiv măsurarea se numeşte metodă de măsurare.
Elementele tehnice specifice, destinate şi utilizate special pentru măsurarea unei mărimi fizice se numesc mijloace de măsurare.
Ansamblul format din mulţimea mijloacelor de măsurare şi din alte elemente auxiliare (de legătură, de transmisie, de conversie,
surse de energie,etc.), prin care se implementează o metodă de măsurare se numeşte structură de măsurare.
• Elementele de bază ale procesului de măsurare sunt :
- mărimea fizică de măsurat oferită de fenomenul, procesul, obiectul analizat;
- metoda de măsurare;
- mijlocul de măsurare (unul sau mai multe).
Mărimea fizică care face obiectul unei măsurari se numeşte
măsurand.
Procedura bazată pe un set de reguli şi / sau principii prin care se
realizează efectiv măsurarea se numeşte metodă de măsurare.
Elementele tehnice specifice, destinate şi utilizate special pentru
măsurarea unei mărimi fizice se numesc mijloace de măsurare.
Ansamblul format din mulţimea mijloacelor de măsurare şi din alte
elemente auxiliare (de legătură, de transmisie, de conversie, surse de
energie,etc.), prin care se implementează o metodă de măsurare se
numeşte structură de măsurare.
•Elementele de bază ale procesului de măsurare sunt :
- mărimea fizică de măsurat oferită de fenomenul, procesul, obiectul
analizat;
- metoda de măsurare;
- mijlocul de măsurare (unul sau mai multe).
SISTEME DE UNITĂȚI DE MĂSURĂ
lungime l metru m
Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină în vid în timp de 1/299 792
458 dintr-o secundă lungimea egala cu 1650763,73 lungimi de
unda in vid ale radiatiei, care corespunde tranzitiei intre nivelele 2p10 si 2d5
ale atomului de kripton 86
Masă m kilogram kg
Kilogramul este masa prototipului internațional al kilogramului confecționat
dintr-un aliaj de platină și iridiu (90 % - 10 %), cu o precizie de 0,0001
Timp t secundă s
Secunda este durata a 9192631770 perioade ale radiației care corespunde
tranziției între două niveluri de energie hiperfine ale stării fundamentale a
atomului de Cs-133 la T=0 K
Intensitatea I amper A
curentului Amperul este intensitatea unui curent electric constant care, menținut în două
electric
conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinită și cu secțiunea circulară
neglijabilă, așezate în vid, la o distanță de 1 metru unul de altul, ar produce între
aceste conductoare o forță de 2×10−7 dintr-un newton pe o lungime de 1 metru.
temperatură T kelvin K
termo- Kelvinul este fracțiunea 1/273,16 din temperatura termodinamică a punctului
dinamică
triplu al apei
Cantitatea n mol mol
de substanță Molul este cantitatea de substanță a unui sistem care conține atâtea entități
elementare câți atomi există în 0,012 kg de C-12. Un mol conține numărul lui
Avogadro de entități elementare.
Intensitate Iv candelă cd
luminoasă Candela este intensitatea luminoasă, într-o direcție dată, a unei surse care emite o
radiație monocromatică cu frecvența de 540×10 12 Hz și a cărei intensitate 66
energetică, în această direcție este de 1/683 dintr-un W/ steradian
Unități SI derivate din cele Mărime Simbol Denumire
Simbol
dimensional
fundamentale
aria A metru pătrat m2
volumul V metru cub m3
metru pe
viteza v m s−1
secundă
metru pe
acceleraţia a secundă la m s−2
pătrat
• Unitățile derivate sunt date de expresii algebrice formate, prin înmulțirea și împărțirea unităților
fundamentale.
• Numărul acestor unități folosite în știință este nelimitat.
• Unităţile suplimentare sunt considerate de tip derivat. Cele două unităţi suplimentare sunt radianul
(rad) pentru unghi plan şi steradianul (sr) pentru unghi solid.
Unităţile fundamentale, suplimentare şi cele 19 derivate speciale se folosesc pentru exprimarea celorlalte
unităţi derivate ca de exemplu amperul pe metru(A/m) pentru intensitatea cîmpului magnetic, voltul pe
metru(V/m) pentru intensitatea cîmpului electric.
Pe lîngă unităţile SI se mai folosesc şi alte unităţi de măsură ca de exemplu : gradul Celsius (C) pentru
temperatură, barul (bar) pentru presiune, hectarul (ha) pentru arie, calul putere (CP) pentru putere, etc.
67
Modalitatea definirii unitatii fundamentale de masura
86