Cibernetica˘ , statistica˘ s¸i informatica˘ economica˘

ALGEBRA˘ LINIARA˘
Opera¸tii cu subspa¸tii vectoriale

Veghes¸ Ovidiu

email: ovidiuvro2012@gmail.com

2020.10

Veghes¸ Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) CURS 1 - ALGEBRA˘ LINIARA˘ 2020.10 1 / 15

 Cuprins

1 Opera¸tii cu subspa¸tii vectoriale

Suma s¸i intersec¸tia de subspa¸tii vectoriale
Suma directa˘ de subspa¸tii vectoriale, suplement direct al unui subspa¸tiu
Spa¸tiu vectorial cât (sau spa¸tiu factor)
Opera¸tii cu subspa¸tii în spa¸tii vectoriale de tip finit

2 Aplica¸tii
Demonstra¸tii ale unor rezultate teoretice
Aplica¸tii numerice

3 Bibliografie

Veghes¸ Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) CURS 1 - ALGEBRA˘ LINIARA˘ 2020.10 2 / 15

 Opera¸tii cu subspa¸tii vectoriale Suma s¸i intersec¸tia de subspa¸tii vectoriale

Suma s¸i intersec¸tia de subspa¸tii vectoriale - Defini¸tii

Fie S V = { X ⊆ V | X-subspa¸tiu în K-spa¸tiul vectorial V }

(mul¸timea tuturor subspa¸tiilor vectoriale ale K-spa¸tiului vectorial V).

Defini¸tie
Fie M, M1, ..., Mr ⊆ V submul¸timi de vectori, nevide. Definim

. Σ
suma de mul¸timi: M1 + ... + Mr = v 1 + ... + vr | vs ∈ M, ∀s = 1, r ,
α-omotetia mul¸timii M (α ∈ K): αM = { α · v | v ∈ M } ,
mul¸timea direc¸tiilor mul¸timii M: KM = { α · v | α ∈ K, v ∈ M } .

Lema˘ Fie M, M1, ..., Mr ⊆ V submul¸timi de vectori, nevide. Atunci:

i)spanK ( M ) = X-subspa¸tiu∩în V, X ⊇ M X ; ii) spanK (M 1 ) + . . . + spanK (M r ) = spanK (M1 ∪ . . . ∪ Mr ).

Teorema Sunt adeva˘ rate afirma¸tiile:
i) Daca˘ X 1 , . . . , X r ∈ S V , atunci X 1 + . . . + X r ∈ S V .
iii) Daca˘ X s ∈ S V , pentru s ∈ I, atunci ∩ Xs∈ S V .
s ∈I

iv) (S V , ⊆) este latice.

Veghes¸ Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) CURS 1 - ALGEBRA˘ LINIARA˘ 2020.10 3 / 15
 Opera¸tii cu subspa¸tii vectoriale Suma directa˘ de subspa¸tii vectoriale, suplement direct al unui subspa¸tiu

Suma directa˘ , suplement direct - Defini¸tii

Fie S V mul¸timea tuturor subspa¸tiilor vectoriale ale K-spa¸tiului vectorial V.

Defini¸tie
i) Fie X1 , . . . , X r ∈ S V . Atunci

S = { x ∈ V | ∃! (x1, . . . , xr ) ∈ X 1 × . . . × X r astfel încât x = x1 + ... + xr }

se numes¸te suma directa˘ a subspa¸tiilor X1 , . . . , X r s¸i nota˘ m cu S = X 1 ⊕ . . . ⊕ X r acest

fapt.
ii) Daca˘ S = X 1 ⊕ X 2 , cu X1 , X 2 ∈ S V , atunci X 1 se numes¸te suplementul direct al lui X 2 în S, iar
X 2 se numes¸te suplementul direct al lui X 1 în S.
1 S=X ⊕...⊕
Propozi¸tie
1
Fie X 1 , . . ., X r ∈ S V . Sunt echivalente afirma¸tiile:
2 Xr . .Σ Σ
S = X 1 + . . . + X r s¸i ∀s ∈ {1, . . . , r } , X s ∩ j ∈ { 1 , . . . , r } , j ƒ =s X j
Observa¸tie . X 1 , . . . , X r ∈ S V , atunci X 1 ⊕ . . . ⊕ X r
= { 0 V }. i) Daca˘
∈ S . X 1+ X 2= S
ii) S V= X1 ⊕ X 2⇐⇒ .
X1 ∩ X2 = { 0 V }
Teorema Daca˘ X ∈ S V , atunci exista˘ Y ∈ S V pentru care X ⊕ Y = V.
Observa¸tie Ne as¸tepta˘ m ca X ∈ S V sa˘ aiba˘ , în general, mai multe K-subspa¸tii vectoriale Y
suplementare în V.
Veghes¸ Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) CURS 1 - ALGEBRA˘ LINIARA˘ 2020.10 4 / 15
 Opera¸tii cu subspa¸tii vectoriale Spa¸tiu vectorial cât (sau spa¸tiu factor)

Spa¸tiu vectorial cât - Defini¸tie

Fie V un K-spa¸tiu vectorial.

Defini¸tie
i) ρ ⊆ V × V se numes¸te rela¸tie de echivalen¸ta˘ pe V daca˘
i) ∀v ∈ V, vρv; ii) vρw ⇒ wρv; iii) vρw s¸i wρu ⇒ vρu.
ii) O rela¸tie de echivalen¸ta˘ ρ este compatibila˘ cu structura de spa¸tiu vectorial a lui V daca˘
i) vρv1 s¸i wρw1 ⇒ (v + w ) ρ (v 1 + w 1 ) ,
ii) vρv1 s¸i α ∈ K ⇒ (αv ) ρ (αv 1 ) .

Propozi¸tie O rela¸tie de echivalen¸ta˘ ρ este compatibila˘ cu structura de spa¸tiu vectorial a lui V

daca˘ s¸i numai daca˘ exista˘ un K-subspa¸tiu vectorial X al lui V astfel încât wρv ⇔ w − v ∈ X. În
plus, avem:
i) ρv^ = { w ∈ V | wρv } clasa, de ,
echivalen¸ta˘ a lui v ∈ V este de forma ρv^ = v + X;
ii) mul¸timea cât V|ρ = V| = ρ ^v | v ∈ V , este un K-spa¸tiu vectorial fa¸ta˘ de opera¸tiile:
X

ρ^
u + ρ v ^def. =u + v s¸i α ρ v def.
ρ ^ ^ ρ=αv . ˆ

Veghes¸ Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) CURS 1 - ALGEBRA˘ LINIARA˘ 2020.10 5 / 15

 Opera¸tii cu subspa¸tii vectoriale Opera¸tii cu subspa¸tii în spa¸tii vectoriale de tip finit

Câteva teoreme importante

Fie S V mul¸timea tuturor subspa¸tiilor vectoriale ale K-spa¸tiului vectorial V de tip finit (dimK V ∈ N).
Teorema 1. i) Daca˘ X 1 , X 2 ∈ S V astfel încât X 1 ⊆ X 2 , atunci dimK X 1 ™ dimK X 2 ™ dimK V.
ii) Fie X 1 , X 2 ∈ S V . Daca˘ X 1 ⊆ X 2 s¸i dimK X 1 = dimK X 2 , atunci X 1 = X 2 .
iii)Orice s¸ir monoton, în sensul incluziunii, de K-subspa¸tii vectoriale în V este stagnant de la un
anumit rang.
Teorema 2. [Grassmann] Fie X1 , X 2 ∈ S V . Atunci

dimK (X 1 + X 2 ) = dimK X 1 + dimK X 2 − dimK (X 1 ∩ X 2 ) .

Teorema 3. [de caracterizare a sumei directe] Fie X1 , . . ., X r ∈ S V .
Sunt echivalente afirma¸tiile:
1 S = X1 ⊕ . . . ⊕
2 Xr . .Σ Σ
S = X 1 + . . . + X r s¸i ∀s ∈ {1, . . . , r } , X s ∩ j ∈ { 1 , . . . , r } , j ƒ =s Xj
Σ n
3 S=
= { 0XV 1}. + . . . + Xr s¸i dimK S = dimK X i .
i=1
Corolar Fie X1 , X 2 ∈ S V . Sunt echivalente afirma¸tiile:
1 ∀x ∈ S = X 1 + X 2 , ∃! (x1, x 2 ) ∈ X 1 × X 2 astfel încât x = x1 + x2.
S = X 1 + X 2 , s¸i X 1 ∩ X 2 = { 0 V } .
2

3
S = X 1 + X 2 , s¸i dimK S = dimK X 1 + dimK X 2 .
Veghes¸ Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) CURS 1 - ALGEBRA˘ LINIARA˘ 2020.10 6 / 15
 Opera¸tii cu subspa¸tii vectoriale Opera¸tii cu subspa¸tii în spa¸tii vectoriale de tip finit

Comentarii s¸i idei de rezolvare utile în exerci¸tii

Fie S V mul¸timea tuturor subspa¸tiilor vectoriale ale K-spa¸tiului vectorial V de tip finit (dimK V ∈
N). Observa¸tie Fie Y ⊆ X ⊆ V,cu X ∈ S V . Atunci Y ∈ S V daca˘ s¸i numai daca˘ Y ∈ S X .
Observa¸tie Fie X1 , . . ., X r ∈ S V astfel încât V = X 1 ⊕ . . . ⊕ X r . Atunci:
r
i) daca˘ Yk ⊆ X k , k = 1, r , sunt mul¸timi de vectori liniar independente, atunci Y = ∪ k =1 Yk este o
mul¸time de vectori liniar independenta˘ .
r
ii) daca˘ Bk ⊆ X k este baza˘ în Xk pentru fiecare k = 1, r , atunci B = ∪ k =1 Bk este o baza˘ în V.
Observa¸tie Fie X ∈ S V s¸i B ⊆ X o baza˘ în X. Conform proprieta˘¸tii de completare la o baza˘
j

(pag.10 din cursul 1), exista˘ mul¸timea B jj ⊆ V astfel încât B = Bj∪ B jj este baza˘ în V. Atunci:
i) B jj ∩ X = ∅; ii) B jj este o mul¸time de vectori liniar independenta˘ ; iii) B jj este o baza˘ în
Y = spanK (B j j ); iv) X ⊕ Y = V; v) { b + X | b ∈ B j j } este o baza˘ în K-spa¸tiul vectorial V|
X. Defini¸tie Fie X ∈ S V . Dimensiunea suplementului direct al lui X se mai numes¸te
codimensiunea lui X, adica˘ codim K X = dimK V − dimK X = dimK (V| X ) .
Observa¸tie Fie X1 , X 2 ∈ S V . Daca˘ dimK X 1 + dimK X 2 > dimK V, atunci X 1 ∩ X 2 ƒ= { 0 V } si̧
suma directa˘ dintre X 1 s¸i X 2 nu exista˘ .
Observa¸tie i) Daca˘ X1, X 2 ∈ S V , Xj1 suplementul direct al lui X 1 ∩ X 2 în X 1 s¸i Xj2 suplementul
direct al lui X 1 ∩ X 2 în X 2 , atunci X 1 + X 2 = (X 1 ∩ X 2 ) ⊕ Xj1 ⊕ Xj2.
ii) Daca˘ demonstra¸tia teoremei lui Grassmann o baza˘ m pe observa¸tia precedenta˘ , atunci este
necesar sa˘ includem în prezentare (s¸i deci sa˘ demonstra˘ m !) întregul lan¸t de proprieta˘¸ti folosite în
tragerea acestei concluzii.
Veghes¸ Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) CURS 1 - ALGEBRA˘ LINIARA˘ 2020.10 7 / 15
 Aplica¸tii Demonstra¸tii ale unor rezultate teoretice

Demonstra¸tia teoremei dimensiunii (Grassmann) (1)

Teorema dimensiunii (Grassmann). Fie X 1 , X 2 ∈ S V . Atunci

dimK (X 1 + X 2 ) = dimK X 1 + dimK X 2 − dimK (X 1 ∩

X 2 ) . Rela¸tia este considerata˘ în ipoteza ca˘ V este un K-spa¸tiu vectorial de
tip finit. Demonstra¸tie. Vom distinge doua˘ cazuri dupa˘ cum X 1 ∩ X 2 este sau nu spa¸tiul
nul.
Cazul 1: X 1 ∩ X 2 =ƒ { 0 V } . Considera˘ m 0 < dimK (X 1 ∩ X 2 ) =
p ™ n. Fie F = {f 1 , f2 , ..., fp } o baza˘ a
K-spa¸tiului vectorial X 1 ∩ X 2 . Deoarece X 1 ∩ X 2 ⊂ X 1 , F este o mul¸time liniar
independenta˘ s¸i putem completa F pâna˘ la o baza˘ a K-spa¸tiului vectorial X 1 , cu vectorii nenuli g1 , g2 , ..., gm .
Atunci dimK X 1 = p + m.
"B-liniar independenta˘"Deoarece
Fie X 1 ∩ X 2 ⊂ X 2 , completa˘ m F pâna˘ la o baza˘ a K-spa¸tiului vectorial X 2 cu vectorii
nenuli Σ p Σ m Σ k
α i fi + β jgj + λl hl = 0V . (2.1)
h1 , h2 , ..., hk .i=1 Atunci dimKj=1 X 2 = p + k .l=1 Completarea s-a fa˘ cut conform proprieta˘¸tii
de completare
Atunci fie la o baza˘ (pag.10 din cursul 1).
Σ p Σ
Fie B = {f 1 , ..., x0 fp, g= 1 , ..., gm , ...,m hk }βj .gj Vom
αi, i fh1+ ∈ X 1demonstra ca˘ B este o baza˘ a K-
Σ i=1 j=1
spa¸tiului vectorial X 1 + X 2 . k
= l=1 (−λ l ) hl ∈ X 2
Σ p
Deoarece x 0 ∈ X 1∩ X ,2exista˘ scalarii
. δ ,1 ..., δ p astfel încât x 0 = i=1 δi
fi . βj = 0, ∀j ∈ {1, . . . ,
Pentru ca˘ x 0∈ X deducem ca˘ .
1
mi } = δi , ∀i ∈ {1, . . . ,
α
.
p } l = 0, ∀l ∈ {1, . . . ,
−λ
Pentru ca˘ x 0∈ X deducem ca˘ .
2
k i }(= α i ) = 0, ∀i ∈ {1, . . . ,
δ
p}
Am demonstrat ca˘ to¸ti scalarii combina¸tiei liniare din 2.1 sunt nuli.
Veghes¸ Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) CURS 1 - ALGEBRA˘ LINIARA˘ 2020.10 8 / 15
 Aplica¸tii Demonstra¸tii ale unor rezultate teoretice

Demonstra¸tia teoremei dimensiunii (Grassmann) (2)

"B-mul¸time de generatori pentru (X 1 + X 2 , K)" Fie x ∈ X 1 + X 2 arbitrar. Atunci exista˘ x1 ∈ X 1 s¸i x2 ∈ X 2
pentru care x = x1 + x2 . Deoarece {f 1 , ..., fp, g1 , ..., gm } este o baza˘ în X 1 , exista˘ scalarii
α 1 , ..., α p , β1 , ..., βm pentru Σ Σ
care x1 = p αi fi + m βj j
i=1 j =1
g.
Deoarece {f 1 , ..., fp, h1 , ..., hk } este o baza˘ în X 2 , exista˘ scalarii αt1 , ..., αtp , λ 1 , ..., λk pentru
care Σ Σ
x2 = p α t fi + l=1k λl l
i=1 i
h.
Rezulta Σ
˘ x = x1 + x2 = Σ p , α i + αt Σ f + Σ m βj gj + kl=1 λl l (2.2)
i=1 i i j=1
h.
Din 2.1 s¸i 2.2 rezulta˘ ca˘ B este o baza˘ a K-spa¸tiului vectorial X 1 + X 2 s¸i

dimK (X 1 + X 2 ) = (p + m) + (p + k ) − p = dimK X 1 + dimK X 2 − dimK (X 1 ∩ X 2 ) .

Cazul 2: X 1 ∩ X 2 = { 0 V } . Fie G = {g 1 , g2 , ..., gm } o baza˘ a K-spa¸tiului vectorial X 1 s¸i H = {h 1 , . . . , hk }

o baza˘ a K-spa¸tiului vectorial X 2 . Se demonstreaza˘ ca˘ B = {g 1 , . . . , gm, h1 , . . . , hk } este o baza˘ a K-
vectorial X 1 + X 2 , la fel ca la cazul 1. spa¸tiului
"B-liniar independenta˘" Fie
Σ m Σ k
i +
i=1 α i g j=1 βj hj = 0V . (2.3)
Considera˘ m Σ m
x0 =Σ i=1 αi ig ∈ X1
k , Σ
= j=1 −β j hj ∈ X 2
Deoarece x0 ∈ X 1 ∩ X 2 = { 0 V } , avem x0 = 0 V . Liniar independen¸ta lui G atrage α i = 0, ∀i ∈ {1, . . . , m}, iar
liniar independen¸ta lui H atrage −βj = 0, ∀j ∈ {1, . . . , k
}.
Veghes¸ Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) 2020.10 9 / 15
CURS 1 - ALGEBRA LINIARA˘
˘
 Aplica¸tii Demonstra¸tii ale unor rezultate teoretice

Demonstra¸tia existen¸tei spa¸tiului cât (factor) (1)

"B-mul¸time de generatori pentru (X 1 + X 2 , K)" Fie x ∈ X 1 + X 2 arbitrar. Atunci exista˘ x1 ∈ X 1 s¸i x2 ∈ X 2
Σ
pentru care x = x 1 + x 2. Deoarece G este o baza˘ în X ,1 exista˘ scalarii α ,1 ..., α mpentru care x 1 = m
i=1 αi ig .
Σ k
Deoarece H este un reper în X 2, exista˘ scalarii β ,1 ..., β kpentru care x 2= j=1 βj hj . Rezulta˘

Σ Σ k
x = x1 + x2 = i +
αi g m
i=1 j=1 βj (2.4)
hj .
Din 2.3 s¸i 2.4 rezulta˘ ca˘ B este o baza˘ a K-spa¸tiului vectorial X 1 + X 2 s¸i

dimK (X 1 + X 2 ) = m + k − 0 = dimK X 1 + dimK X 2 − dimK (X 1 ∩ X 2 ) .

Propozi¸tie O rela¸tie de echivalen¸ta˘ ρ este compatibila˘ cu structura de spa¸tiu vectorial a lui V

daca˘ s¸i numai daca˘ exista˘ un K-subspa¸tiu vectorial X al lui V astfel încât wρv ⇔ w − v ∈ X. În
plus, avem:
i) ρv^ = { w ∈ V | wρv } clasa, de ,
echivalen¸ta˘ a lui v ∈ V este de forma ρv^ = v +
ii) mul¸timea cât V| = V| = ρ ^v | v ∈ V , este un K-spa¸tiu vectorial fa¸ta˘ de opera¸tiile:
X; ρ X
ρ
u + ρ v def. ρu^+ v s¸i α ρ v def. ρ αv .
^ ^ = ^ = ˆ
Demonstra¸tie. "⇒" Fie ρ o rela¸tie de echivalen¸ta˘ compatibila˘ cu structura de spa¸tiu vectorial a lui V. Definim
X = { w ∈ V | wρ0 V } s¸i ara˘ ta˘ m, în continuare, ca˘ X este K-subspa¸tiu vectorial al lui V.

Veghes¸ Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) CURS 1 - ALGEBRA˘ LINIARA˘ 2020.10 10 / 15

 Aplica¸tii Demonstra¸tii ale unor rezultate teoretice

Demonstra¸tia existen¸tei spa¸tiului cât (factor) (2)

ax.1) Daca˘ u, v ∈ X, atunci uρ0V s¸i vρ0V , s¸i, în consecin¸ta˘ , (u + v ) ρ (0V + 0 V ).
Am probat astfel ca˘ u + v ∈ X.
ax.2) Daca˘ u ∈ X, α ∈ K, atunci uρ0V, s¸i, în consecin¸ta˘ , (αu) ρ (α0 V ). Am
probat astfel ca˘ α · u ∈ X.
Verifica˘ m ca˘ wρv ⇔ w − v ∈ X. Din wρv s¸i (−v ) ρ (−v ) ob¸tinem (w − v ) ρ0V sau echivalent w − v ∈
X. Reciproc, din w − v ∈ X ob¸tinem (w − v ) ρ0V. Folosind vρv putem concluziona ca˘ wρv .
"⇐" Fie X este K-subspa¸tiu vectorial al lui V. Definim wρv ⇔ w − v ∈ X. Vom verifica ca˘ ρ este o rela¸tie de
echivalen¸ta˘ compatibila˘ cu structura de spa¸tiu vectorial a lui V.
[reflexivitatea] Avem vρv , ∀v ∈ V deoarece v − v = 0V ∈ X.
[simetrica˘ ] vρw ⇔ v − w ∈ X conduce la w − v ∈ X sau
echivalent wρv , pentru orice v, w ∈ V.
[tranzitiva˘ ] Din uρv s¸i vρw deducem u − w = (u − v ) + (v − w ) ∈ X, adica˘ uρw , ∀u, v, w ∈
V. [condi¸tia i)] vρv1 ∧ wρw1 −→ (v + w ) − (v1 + w1 ) = (v − v1 ) + (w − w1 ) ∈ X
−→ (v + w ) ρ (v 1 + w1 ) , ∀v, v1 , w, w1 ∈ V.
[condi¸tia ii)] vρv1 ∧ α ∈ K 1 −→ (αv ) − (αv 1 ) = α (v − v1 ) ∈ X −→ (αv ) ρ (αv 1 ), ∀v, v1
∈ V.
i) Deoarece wρv ⇔ w − v ∈ X ⇔ w ∈ v + X, avem
. Σ
ii) S¸ tim ca˘ V|X = ρ ^v = v +ρ X | v ∈ V . Problema pe care o avem suplimentar de cercetat este
v = { w ∈ V | wρv } = { w ∈ V | w − v ∈ X } = v + X.
^
corectitudinea definirii opera¸tiilor, mai precis defini¸tiile nu depind de alegerea reprezentan¸tilor claselor de
echivalen¸ta˘ implicate. Daca˘ v, v1 ∈ V pentru care ρ^v = ρv^1 (adica˘ vρv1 ) s¸i w, w1 ∈ V pentru care ρw^ = ρwˆ1
(adica˘ wρw 1), atunci (v + w ) ρ (v 1+ w )1 sau echivalent v ρ+^ w = v +ρw ^ 1 v, v ∈ V pentru
1. Daca˘ 1 care
ρ^
v = ρv^1 (adica˘ vρv1 ) s¸i α ∈ K, atunci (αv ) ρ (αv 1 ) sau echivalent ραˆv = ραˆv1 . Aceste afirma¸tii sunt
adeva˘ rate pentru ca˘ ρ este o rela¸tie de echivalen¸ta˘ compatibila˘ cu structura de spa¸tiu vectorial a lui V. Celelalte
10 verifica˘ ri, comune tuturor spa¸tiilor vectoriale, nu ridica˘ probleme deosebite.

Veghes¸ Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) CURS 1 - ALGEBRA˘ LINIARA˘ 2020.10 11 / 15

 Aplica¸tii Aplica¸tii numerice

Exerci¸tii numerice ilustrative

Exemplu Considera˘ m spa¸tiul vectorial real R 3 , mul¸timile
. Σ
X 1 = ( x 1 , x2, x 3 ) ∈ R 3 | x1 = x2 = x 3 , X 2 = {(x, y, 0) | x, y ∈ R } .

i) Sa˘ se verifice ca˘ X1 , X 2 ∈ S R 3 s¸i sa˘ se determine dimR X 1 s¸i dimR X 2 .

ii) Cerceta¸ti daca˘ X 1 ⊕ X 2 = R 3 .
iii) Determina¸ti R3 |X 1 s¸i R 3 |X 2 s¸i stabili¸ti dimensiunile acestor spa¸tii vectoriale.
Solu¸tie. Ne baza˘ m rezolvarea pe urma˘ toarele doua˘ proprieta˘¸ti cunoscute:
a) daca˘ M ⊆ V, M ƒ= ∅, atunci spanK (M) este subspa¸tiu vectorial s¸i, în plus, M ⊆ spanK (M);
b) reperul canonic în spa¸tiul vectorial real R 3 este E = (e1 = (1, 0, 0) , e2 = (0, 1, 0) , e3 = (0, 0, 1)).
i) Observa˘ m ca˘ :
. Σ
unde vX 1 = ( x 1 , x2 , x3 ) ∈ R | x1 = x2 = x3 = { ( t, t, t ) | t ∈ R } = { t (1, 1, 1) | t ∈ R } = spanR
3
0 = (1, 1, 1) ƒ= (0, 0,
.
0). ({v 0 } ) ; X 1este subspa¸tiu vectorial în R (conform
3
proprieta˘¸tii men¸tionate)
) ) X 1 = spanR ({v 0 } ) ⇒
X 2 = { ( x, y, 0) | x, y ∈{v 0R}} =
este
{ x sistem de +
(1, 0, 0) generatori 0) | x, Xy1 ∈
y (0, 1, pentru (conform
R } = spandefini¸tiei)
R ({e 1 , e2 } ) ,
{v 0 } este liniar independenta˘ (conform proprieta˘¸tii: daca˘ v ∈ V, v ƒ= 0V , atunci mul¸timea { v } este liniar
independenta˘ ). În consecin¸ta˘ , {v 0 } este baza˘ în X 1 s¸i dimR X 1 = 1 .
.
X 2este subspa¸tiu vectorial în R (conform
3
proprieta˘¸tii men¸tionate)
) ) X 2 = spanR ({e 1 , e2 } ) ⇒
{e 1 , e2 } este sistem de generatori pentru X 2 (conform defini¸tiei)
{e 1 , e2 } ⊆ {e 1 , e2 , e3 } este liniar independenta˘ (conform proprieta˘¸tii: o submul¸time a unei mul¸timi de
vectori liniar independenta˘ este o mul¸time de vectori liniar independenta˘ .).
În consecin¸ta˘ , {e 1 , e2 } este baza˘ în X 2 s¸i dimR X 2 = 2 .
Veghes¸ Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) CURS 1 - ALGEBRA˘ LINIARA˘ 2020.10 12 / 15
 Aplica¸tii Aplica¸tii numerice

Exerci¸tii numerice ilustrative (2)

.
3 X 1+ X =2 R
3
ii) Verifica˘ m X 1 ⊕ X 2 = R sau echivalent (conform teoremei de
dimR X 1 + dimR X 2 = dimR R 3
caracterizare a sumei directe).
"X1 + X 2 = R 3 :" "⊆" Din X 1 ⊆ R 3 s¸i X 2 ⊆ R 3 deducem X 1 + X 2 ⊆ R 3 (X1 , X 2 ∈ S V ⇒ X 1 + X 2 ∈ S V ).
"⊇" Fie (x, y, z) ∈ R 3 arbitrar. Atunci (x, y, z) = (z, z, z) + (x − z, y − z, 0) ∈ X 1 +
X2 . v ., c v . ,2
∈ X
∈X 1
c
"dimR X 1 + dimR X 2 = dimR R :"3 Evidenta˘ (1 + 2 = 3).
În concluzie X 1,⊕ X =
2 ,R .3
, ,
iii) Avem dimR R 3 |X1 = codimK X1 = dimK X 2 = 2 s¸i dimR R 3 |X2 = codimKX2 = dimK X 1 = 1.

. Σ
R 3 |X2 = v + X 2 | v ∈ R 3 = { v + X 2 | v ∈ X 1 } = spanR ({v 0 + X 2 } ) , cu {v 0 + X 2 } baza˘ în R 3 |X2 .

. Σ
R 3 |X1 = v + X 1 | v ∈ R 3 = { v + X 1 | v ∈ X 2 } = spanR ({e 1 + X 1 , e2 + X 1 } ) , cu {e 1 + X 1 , e2 + X 1 }
Exemplu Fie E = { e 1,.2e.3 ,4e , e } baza canonica˘ în spa¸tiul vectorial real R 4s¸i
ΣΣ
baza˘ în R |X1 . Ra˘ mâne în sarcina cititorului
3
Σ verificarea afirma¸tiilor.
X i = spanR e , i = 1, 2, 3,
i j∈{1,2,3,4}z{i} j
e , dimR X i , i = 1, 2, 3, 4 s¸i dimR4.∩ i ∈{ 1,2,3, 4} X i .
Sa˘ se determine
Solu¸tie. Baza canonica˘ în spa¸tiul vectorial real R 4 este formata˘ cu vectorii

e1 = (1, 0, 0, 0) , e2 = (0, 1, 0) , e3 = (0, 0, 1, 0)Σ, e4 = (0, 0, 0,

. 0, Σ
Fie i ∈ { 1 , 2, 3, 4}.1)X . = span (E ), unde E = e , j ∈ { 1 , 2 , 3 , 4 } z { i } ej , este subspa¸tiu vectorial în R
4
i R i i
(conform proprieta˘¸tii: "daca˘
i M ⊆ V, M ƒ= ∅, atunci spanK (M) este subspa¸tiu vectorial s¸i M ⊆ spanK (M)").

Veghes¸ Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) CURS 1 - ALGEBRA˘ LINIARA˘ 2020.10 13 / 15

 Aplica¸tii Aplica¸tii numerice

Exerci¸tii numerice ilustrative (3)

) ) Evident E1 = {(1, 0, 0, 0) , (0, 1, 1, 1) } este o mul¸time de generatori pentru X 1 = spanR (E1 ), as¸a cum
rezulta˘ din defini¸tia spa¸tiului generat de o mul¸time de vectori. Vom verifica ca˘ E1 este s¸i mul¸time de vectori liniar
independenta˘ . Într-adeva˘ r, α (1, 0, 0, 0) + β (0, 1, 1, 1) = (0, 0, 0, 0) cere cu necesitate α = 0 s¸i β = 0.
Am probat astfel ca˘ E1 este o baza˘ în X 1 = spanR (E1 ) s¸i în consecin¸ta˘ dimR X 1 = 2.
În mod asema˘ na˘ tor dimR X 2 = dimR X 3 = dimR X 4 = 2.
) ) Fie v ∈ X 1 ∩ X 2 ∩ X 3 ∩ X 4 arbitrar. Atunci exista˘ scalarii a1 , b1 , a2 , b2 , a3 , b3 , a4 , b4 astfel încât

 a e + b (e1 + 2e + e3 ) 4
 1 1
a2 e2 + b2 (e1 + e3 + e4 )
v= .
 a3e 3+ b (e3 + 1e + e2 ) 4
a4 e4 + b4 (e1 + e2 + e3 )


 a = b =2 b = 3b
 1 4
a = b = b3 = b4
Suntem condus¸i la rezolvarea sistemului  a2= b 1= b = b .
 3 1 2 4
a4 = b1 = b2 = b3
Sistemul este compatibil cu solu¸tia a1 = b1 = a2 = b2 = a3 = b3 = a4 = b4 = t , t ∈ R. Rezulta˘
v = t (e1 + e2 + e3 + e4 ) = t (1, 1, 1, 1).
Concluzia este X 1 ∩ X 2 ∩ X 3 ∩ X 4 = spanR ({e 1 + e2 + e3 + e4 } ) . (A doua incluziune este triviala˘ .) Vectorul
e1 + e2 + e3 + e4 este nenul s¸i atunci {e 1 + e2 + e3 + e4 } este o mul¸time liniar independenta˘ . Evident {e 1 +
e2 + e3 + e4 } este o mul¸time de generatori pentru spanR ({e 1 + e2 + e3 + e4 } ) , as¸a cum rezulta˘ din defini¸tia
spa¸tiului generat de o mul¸time de vectori. În consecin¸ta˘ {e 1 + e2 + e3 + e4 } este o baza˘
pentru spanR ({e 1 + e2 + e3 + e4 } ) , iar dimR ∩ i∈ { 1, 2, 3,4 } X i = 1 .

Veghes¸ Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) 2020.10 14 / 15

 Bibliografie

Bibliografie
1 G. Cenus¸a˘ , I. Sa˘ cuiu, V. Burlacu. Matematici. Curs pentru studen¸tii din anul I de la
specializarea: Planificare s¸i Cibernetica˘ Economica˘ . Ed.ASE, 1986.
2 G. Cenus¸a˘ , R. S¸ erban, C. Raischi. Matematici pentru economisti. Curs în format digital.
Capitolul 1. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=21&idb=11.
3 C. Necula˘ escu, O. Veghes¸. Introducere în algebra liniara˘ . Curs în format digital. Capitolul
1,2,3. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=362&idb=11.
4 G. Cenus¸a˘ s¸i colectiv catedra˘ . Matematici pentru economis¸ti. Ed.CISION, Bucures¸ti,
5 2000.
G. Cenus¸a˘ s¸i colectiv catedra˘ . Matematici pentru economis¸ti. Culegere de probleme.
6 Ed.CISION, Bucures¸ti, 2001.
7 S.H. Friedberg, A.J. Insel., L.E. Spence Linear Algebra. Printice Hall, 2003.
8 S. Roman, Advanced Linear Algebra, 3ed, Springer, 2008.
J.S. Golan, The Linear Algebra - a Beginning Graduate Student Ought to Know, Springer,
9 2007.
http://ocw.mit.edu (Strang, Gilbert, 2011, 18.06SC Linear Algebra. - Massachusetts Institute
10 R.ofS¸Technology: MIT
erban (coord.) s¸i OpenCourseWare).
colectiv catedra˘ . Culegere de probleme de algebra˘ liniara˘ . Ed.ASE,
1986.
11 A. Toma. Algebra˘ liniara˘ . Culegere de probleme. Ed.Economica, 2002.

12 https://online.ase.ro.
Veghes¸ Ovidiu (email: ovidiuvro2012@gmail.com) CURS 1 - ALGEBRA˘ LINIARA˘ 2020.10 15 / 15