CĂLIN(file din poveste)

de Mihai Eminescu
-poem epic-
Material realizat de profesor Paraschivescu-Vrejoiu
Eliza,Școala gimnazială” Emil Gârleanu”
Bărăganu,jud.Constanța
1.Date despre autor și operă
 
 -Mihai Eminescu(15 ianuarie 1850-15 iunie 1889)-cel mai
mare poet român,aparține perioadei marilor clasici
 Rosa Del Conte spunea ”Cuvântul liric în care se
transfigurează lumea lui Eminescu este scos din izvoarele
tradiției autohtone”(Eminescu sau despre Absolut)
 -poemul epic ”Călin(file din poveste) a apărut în revista
Convorbiri literare (1876)
 -aparține ciclului de poezii cu tema de inspirație folclorică
și mitologică a creației eminesciene ca și Luceafărul(ce are
ca sursă de inspirație basmul popular ”Fata în grădina de
aur”)
2.Conținut

 -poemul aparține genului epic,în versuri

 -are ca punct de plecare basmul popular ”Călin nebunul”(din care

a păstrat doar episodul împlinirii iubirii și al realizării cuplului)

 -apare mitul Zburătorului (mitul erotic)-fantasmă care poate lua

chipul unui tânăr fermecător,sădind pentru prima oară în sufletul

fetelor sentimentul iubirii
 -tema poemului-manifestarea sentimentului de dragoste împlinită
 STRUCTURA POEMULUI-este format din opt episoade inegale

urmărind povestea de dragoste dintre fata de împărat și Călin,ce

amintește de Făt-Frumos
 -întâlnirea este plasată în timp mitic românesc
 -ultimul episod(cel din manual)are trei părți și prezintă tabloul

pădurii de argint, nunta împărătească ,care are loc în mijlocul

codrului și care se desfășoară paralel cu nunta fabuloasă a micilor
viețuitoare
PARTEA I-tabloul pădurii de argint-cuprinde 16 versuri-prezintă cadrul natural-reprezintă o descriere de tip tablou numit ”cel
mai frumos pastel din literatura română”-îmbină elementele reale cu cele fabuloase,ca în basm.
-bogăție de procedee de expresivitate

Figuri de stil
 personificare „pare că și trunchii vecinici poartă suflete sub coajă”
”suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă”
”ele trec cu harnici unde și suspină-n flori molatic”
 epitet :ropot dulce,izvoare zdrumicate,tăpșanul prăvălatic,mândrul
întuneric,mândra glăsuire,pădurea de argint
 comparația:”iarba pare de omăt”
 repetiția”mii de fluturi,mici,albaștri,mii de roiuri de albine”
 hiperbola ”al popoarelor de muște sărbători murmuitoare”
 metaforă”mândra glăsuire a pădurii de argint”
 inversiune ”mândrul întuneric”
 Imagini artistice

Imagini cromatice
 codri de aramă,pădurea de argint,flori albastre

Imagini olfactive
 văzduhul tămâiet,parfumul florilor de miere pline
 umplu aerul văratic de mireasmă și răcoare

Imagini vizuale 
 Codri de aramă,pădurea de argint,iarba pare de omăt,flori

albastre,cuibar rotind de ape,peste care luna zace etc

Imagini motorii 
 Zborul miilor de fluturi,al roiurilor de albine,al popoarelor de

muște
PARTEA A II A-nunta împărătească-imaginea lacului personificat accentuează atmosfera de
poveste cu personaje fabuloase specifice basmelor populare
”Vezi o masă mare-ntinsă cu făclii prealuminate”
”împărați și-mpărătese” veniți ”din patru părți a lumii”
”Feți-Frumoși cu păr de aur ”
”Zmei cu solzii de oțele”
”cititoriii cei de zodii”
”șăgalnicul Pepele”

 -portretul socrului mare este conturat cu haz și ironie-are o

atitudine plină de îngâmfare
”Iată craiul,socru- mare,rezemat în jilț cu spată,
El pe capu-i poartă mitră și-i cu barba pieptănată;
Țapăn,drept,cu schiptru-n mănă,șede-n perine de puf
Și cu crengi îl apăr pagii de muscuțe și zăduf...”
 -punctele de suspensie accentuează persiflarea
Portretul fetei de împătrat este emoționant,dar lipsește portretul mirelui
-fata-succint portret fizic ce prezintă frumusețea de basm,ca a Cosânzenelor
”Acum iată că din codru și Călin mirele iese,
Care ține-n a lui mână mâna gingașei mirese.
Îi foșnea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii,
Fața-i roșie ca mărul,de noroc i-s umezi ochii;
La pământ mai că ajunge al ei păr de aur moale,
Care-i cade peste brațe,peste umerele goale.
Astfel vine mlădioasă,trupul ei frumos îl poartă
Flori albastre are-n păru-i și o stea în frunte poartă.”
-

-descrierea fetei folosește diferite figuri de stil:

 epitet ”gingașei mirese”,”vine mlădioasă”-care sugerează

delicatețea,grația,sensibilitatea,
 frumusețea unică

 comparația ”Fața-i roșie ca mărul” sugerează emoția și nespusa fericire

 epitet în inversiune ”umezi ochii”

 metaforă ”de noroc” face referire la credința populară a omului cu stea în

frunte,adică norocos
 epitetul cromatic ”păr de aur”,”flori albastre”sugerează unicitatea miresei
Nunta împărătească,nuntă tradițională
-vestimentația tradițională a miresei este respecată-rochie albă și lungă
-la nuntă,deși este împărătească,se respectă ritualul străvechi al așezării la masă
într-o numită ordine,sunt prezenți lăutarii
-ceremonia capătă dimensiuni cosmice-nașii sunt soarele și luna,ca în baladele
populare
epitete personificatoare ”mândrul soare”,”mândra lună” definesc unitatea și
armonia universului
prezența aliterațiilor ”lângă lacul”,”masă mare” și a asonanței ”iată craiul,socru-
mare”dau o muzicalitate deosebită textului
Imagini vizuale cromatice:
-albul-argintiu al pădurii
-galbenul-auriu al părului miresei
-albastrul florilor
Imagini auditive
”Îi foșnea uscat pe frunze poala lung-a albei rochii”
„Lin vioarele răsună,iară cobza ține hangul”
 PARTEA A III A-descrierea nunții gâzelor-se desfăsoară în același peisaj ca și nunta împărătească

-prin alegorie(ca în fabulă)nunta împărătească este transpusă într-o nuntă a viețuitoarelor

-este prezentat rolul fiecărei gâze,micile viețuitoare fiind personificate
-nunta gâzelor este reflexia microscopică a nunții tradiționale românești
-timpul este fabulos(ca în basmele românești) ”purici cu potcoave de oțel”
-mirii sunt fluturele și vioreaua,care,deși aparțin unor regnuri diferite,există între ele o legătură strânsă
-personajele sunt caracterizate succint prin trăsături fizice și vestimentare și al abilităților fiecăruia:
 ”cariul,care-i meșter faur”
 ”vornicel e-un grierel”
 ”în veșmânt de catifele,un bondar rotund în pântec/Somnoros pe nas ca popii glăsuiește-ncet un
cântec”
 ”fluturi mulți,de multe neamuri,vin în urma ei un lanț,/Toți cu inime ușoare toți șăgalnici și berbanți”
 ”Vin țânțarii lăutarii”
 ”sare-un greier,crainic sprinten”
Figuri de stil
personificarea ”în veșmânt de catifele,un bondar rotund în pântec/Somnoros pe nas ca popii glăsuiește-ncet un

cântec”
enumerația”Vin țânțarii lăutarii,gândăceii,cărăbușii”
epitete ”Toți cu inime ușoare ,toți șăgalnici și berbanți”
metafora ”colb mărunt de aur”
 
 
PROZODIA
  -versuri lungi,15-16 silabe,rima imperfectă (asonanță),ritm trohaic(specific literaturii populare)
 
 

ÎMBINAREA EPICULUI CU LIRICUL

-elemente epice-personajele,acțiunea,subiectul
literar,momentele suiectului,nararea acțiunii
-elemente lirice-transmiterea,prin descriere subiectivă,a
ideilor ,trăirilor și sentimentelor față de frumusețea
pădurii de argint