Diversitatea lumii vii

• Noțiunea de diversitate indică existența

varietății formelor și abundența de specii
 Sistematica
• Stiința care se ocupă cu clasificarea
organismelor
• Aristotel (filozof-384-322 î.Hr.)a fost primul
care a pus bazele clasificării animalelor.
• În opera „Istoria animalelor” descrie 500
specii de animale din grupele:
nevertebrate, pești, broaște, reptile,
păsări, mamifere
 Sistematica modernă
• Își are originea în operele naturalistului suedez Carl
Linné(1707-1778)
• În lucrarea sa „Sistema Naturae”- precizează termenul
de nomenclatură binară (fiecare specie este denumită
științific prin 2 termeni: genul și specia)

Ghiocelul - denumirea Lușca - denumirea populară

populară Leucojum vernum – denumire
Galanthus nivalis – denumire stiințifică
stiințifică (gen) (specie)
(gen) (specie)
 Taxoni-Categorii sistematice
• Unitățile de clasificare superioare speciei: gen, familie,
ordin, clasă, încrengătură, regn

• Unitățile de clasificare inferioare speciei sunt: subspecia,

varietatea, forma
Regnurile lumii vii:

1. Procariote
2. Protiste
3. Fungi
4. Plante
5. Animale
 VIRUSURILE
• Nu sunt incluse în nici un sistem de clasificare, deoarece
nu sunt considerate organisme vii

• - Precizați 5 caracteristici ale

organismelor vii!

- De ce credeți că le studiem la
biologie și nu la altă
disciplină...informatica?
 VIRUSURILE
• Definiție:
Virusurile sunt particule infecțioase, acelulare,
obligatoriu parazite intracelular, vizibile doar cu
microscopul electronic
• Caracteristici:
- Nu se autoreproduc, se înmulțesc numai în
celulele vii
- Nu au metabolism propriu
- Au 3 forme de existență: virus infecțios matur,
virus vegetativ, provirus
- Produc boli numite viroze la plante, animale și
om
 Structura unui virus

matur
• Capsida virală – învelis
proteic format din subunități
numite capsomere
• Genom viral -ADN sau ARN
• Unele virusuri prezintă o
anvelopă numită peplos
ALCĂTUIREA UNUI VIRUS
 FORME DE EXISTENȚĂ
1) Virionul- 2) Virus vegetativ 3)Provirus
– virusul infecţios - format prin - genomul viral
matur decapsidare integrat în
- situat în mediul – este genomul viral ADN-ul celulei
extracelular; liber infectate
- este format din: - situat în citoplasma
• genom viral celulei infectate
• capsida proteică
• înveliş extern
CLASIFICARE- VIRUSURI -VIROZE
MULTIPLICAREA VIRUSURILOR

Ciclul litic

Ciclul
lizogen
MULTIPLICAREA VIRUSURILOR
Etapele ciclului litic
• 1. Ataşare
• 2. Inoculare
• 3. Multiplicare
• 4. Asamblare
• 5. Liza celulară cu
eliberarea
virusurilor
 MULTIPLICAREA VIRUSURILOR

Etapele ciclului lizogen

• Ataşare
• Inoculare
• Integrarea materialului genetic viral în
cromozomul celulei gazdă
• Diviziunea celulară – rezultă noi generaţii
celulare purtătoare de provirus
1. Viroizii şi prionii sunt cele mai simple
particule infecţioase?
• Viroizii sunt compuşi numai din acid
nucleic, poate fi replicat de celulele gazdă dar nu se pot forma
virioni. Pot produce boli la plante.
• Prionii sunt compuşi numai din proteine. Bolile
reprezentative sunt neurodegenerative : scrapia oilor,
encefalopatia spongiformă bovină (boala vacii nebune), iar
la om boala Creutzfeld-Jacob (CJD), sindromul Gertsmann-
Straussler-Sheineker şi insomnia familiară fatală
2. Unul dintre biologii români care au studiat virusurile a
fost Victor Babeș?
 VIROZE LA OM

Oreion

Herpes Varicela

S.I.D.A. (Sindromul
Gripa Imunodeficientei

Dobandite)
 VIROZE LA PLANTE
(mozaicul, scurt nodarea vitei de vie, vărsatul prunelor)