Impactul pandemiei de

SARS-CoV-2 asupra
consumului de alcool
Dinu Mihai-Daniel, Galbenuș Daniel-Mihai, Ghiba Maria-Bianca,
Nicolova Yoana, Simcov Beatrice, Țurlea Teodora
Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, București, România
  Consumul si abuzul de alcool reprezinta o problema importanta la
nivel global cu multiple consecinte socio-economice, medicale si
legale. Conform Organizatiei mondiale a sanatatii (OMS), alcoolul
este al treilea factor de risc pentru boala si deces prematur dupa
fumatul si hipertensiuea arteriala pentru populatia generala din
Uniunea Europeana (UE) .
Romania intra in topul tarilor cu consum crescut de bauturi alcoolice.
 La nivel national, grupurile vulnerabile la consumul excesiv de
alcool, cuprind: persoanele cu statut socio-economic scazut, minori
INTRODUCERE din familii defavorizate, persoane cu dizablitati ,varstnici singuri,
persoane din comunitati marginalizate.
 Avand in vedere situatia curenta generata de pandemia de SARS-
CoV-2 (distantarea sociala, izolarea la domiciliu, inchiderea
localurilor, carantinarea, somajul tehnic), scopul nostru a fost de
investigare a modificarilor aparute in cadrul populatiei in ceea ce
priveste consumul de alcool, respectiv cuantificarea impactului pe
subgrupuri de populatie in functie de particularitatile caracteristice
acestora.
  Consumul de alcool reprezintă o problemă importantă la nivel
global cu consecințe socio-economice, medicale și legale. Având în
vedere situația generată de pandemie, ne-am propus să
OBIECTIVE evidențiem: 1) diferenţa între consumul de alcool înainte şi după
instituirea stării de urgenţă 2) relaţia dintre factorii demografici şi
tipul/cantitatea de băutură.
  Am efectuat un studiu transversal, de tip descriptiv, pe o perioadă
de 2 săptămâni (22.04.2020 – 06.05.2020), în care am evaluat 100
de persoane din punct de vedere al modificărilor pattern-urilor
comportamentale de tip nociv (consumul de alcool) pe perioada
stării de urgență în România. Colectarea datelor a fost efectuată
prin diseminarea în mediul online pe platforma de socializare
Facebook, a unor chestionare compuse din 10 întrebări cu răspuns
MATERIAL SI deschis și închis.
 Pentru prelucrarea informațiilor obținute din chestionare, am
METODA folosit programul SPSS (Statistical Package for the Social Sciences)
23.0. S-a considerat pragul semnificației statistice la p<0,05.
Încadrarea datelor a fost realizată atât sub forma variabilelor
calitative, cât și a celor cantitative de tip raport. Rezultatele
studiului au fost determinate prin analiza statistică a graficelor și a
tabelelor.
 Variabile calitative Variabile raport

Țara (România/alta) Cantitatea de alcool consumată/zi la momentul actual

(grame)
Sex (feminin/masculin) Cantitatea de alcool consumată/zi înainte de intrarea în
vigoare a stării de urgență (grame)

Vârsta (18-30/31-45/>45)  

Mediu (rural/urban)  

Stare civilă (căsătorit/necăsătorit)  

Loc de muncă (activ/inactiv)  

Venitul brut familial (<2320 lei/ >2320 lei)  

Cantitatea de alcool consumată  

(slabă/medie/mare)

Tipul de băutură alcoolică consumată  

preponderent (bere sau cidru/vin/tărie)
 Reprezentările grafice au fost de tip plan cartezian (diagrama cu bare), circular sau radial
(angulații procentuale) sau, după caz, histogramă/poligon al frecvențelor (cu markeri
geometrici la nivelul frânturilor de linie).
 Statistica numerică a fost elaborată pe baza tabelelor corespunzătoare corelației Pearson și a
testului Fisher pentru dispersii. S-a considerat respingerea ipotezei nule la o valoare p mai
mică de 0,05. De altfel, a fost efectuată analiza descriptivă a datelor prin folosirea funcțiilor
de calculare a mediei și medianei pe grupuri de persoane în funcție de variabila aleasă ca fiind
dependentă, respectiv independentă.
  84,1% din persoanele chestionate provin din mediul urban; 66,7%
sunt necăsătoriți, 54% sunt femei.
 Distribuția pe grupe de vârstă: 18-30 ani (60,3%), 31-45 ani (14,3%)
și peste 46 de ani (25,4%).
 La 27% dintre persoane nu s-a modificat cantitatea de alcool
consumată, la 25,4% a crescut, la 20,2% a scăzut. 2% au renunțat
REZULTATE la alcool, 25,4% nu sunt consumatori de alcool.
 Referitor la periodicitate, consumul zilnic a crescut de la 4,8% la
7,9% din persoane, iar la 2 zile a crescut de la 11,1% la 17,5%.
Utilizarea alcoolului de 2-4 ori pe săptămână a scăzut de la 52,4%
la 42,8% din participanți.
  Cantitatea de alcool consumată în timpul pandemiei a crescut la
persoanele de 18-30 de ani (creștere ușoară) și la persoanele de
peste 45 de ani (creștere moderată), modificări notabile nefiind
CONZLUZII observate la cei de 31-45 de ani. Consumul de alcool a crescut cu
precădere în mediul rural. Preferința față de o anumită băutură
alcoolică nu s-a schimbat.