Iluzii

Perceptive
Realizat de:
Badea Octavian
Costache Daniela
Priceputu Darius
Fiind un proces complex, cu numeroase
interactiuni si interconditionari intre
elementele campului obiectiv extern si
starile interne ale subiectului, perceptia
nu realizeaza o modelare si o evaluare
informationala absolut veridice si exacte
ale fenomenelor si obiectelor externe.
In cadrul ei se manifesta cu o frecventa
destul de mare abateri de la realitate mai
mult sau mai putin semnificative,
cunoscute sub numele de iluzii.
 In psihologie incepe sa se vorbeasca despre "varierea
obiectului dupa dispozitiile perceptorului"(Bellak,1950) sau
despre " alterarea obiectului"(Millet,1972).
Cele mai cunoscute sunt iluziile vizuale, datorate unor
particularitatii ale diverselor figuri geometrice, de
aceea se mai numesc si iluzii optico-geometrice.
Iluziile perceptive sau perceptiile deformate constituie un
caz aparte de perceptii supuse unor efecte distorsionate sub
aspectul lungimii, formei, marimii, greutatii.

Inca din Antichitate s-a remarcat faptul ca simturile nu-i

furnizeaza omului intodeauna informatii corecte despre
obiectele cu care vine in contact.
Aristotel, de exemplu , a remarcat ca atunci cand miscam
o bila cu degetul mijlociu pus peste aratator, avem
impresia ca sub degetele noastre se misca doua bile,
preducandu-se o iluzie tactilo-kinestezica
• Iluziile sunt, in cea mai mare parte, rezultatul in plan subiectiv al efectelor de
camp din plan periferic extern.

• Spre deosebire de halucinatii si agnozii -fenomene patologice-, iluziile nu duc

la confundarea sau falsa recunoastere a obiectului, ci numai la modificarea in
hiper sau in hipo a unor parti sau insusiri ale lui.

Iluzia lui Titchener

J.Piaget considera ca iluzia este inerenta procesului perceptiv si rezulta in urma
unei centrari perspective.
In procesul perceptiv se pot desprinde urmatoarele trei faze:

Prima faza este una de activare , in care subiectul se orienteaza spre sursa
de stimulare

A doua faza se numeste centrare perceptiva, in cadrul careia obiectul

domina subiectul prin particularitatile sale,prin amplasare, distanta, pozitie,
culoare etc. Subiectul se lasa dominat de aceste particularitati si astfel rezulta o
perceptie deformata.

A treia faza numita decentrare perceptiva, subiectul intervine cu

operatiile inteligentei,opereaza cu etaloane ale formei, greutatii, distantei etc
 Constanta perceptiva
Aceasta particularitate permite perceptiei sa elaboreze imagini adecvate asupra formei si
marimii pbiectelor in conditiile in care se modifica distanta sau unghiul de vedere. Numai
obiectele se pot deplasa, ci si corpul nostru. De asemenea, ochii realizeaza miscari de
urmarire, de fixare a obiectului ceea ce complica si mai mult procesul de realizare a
constantei perceptive, intrucat cea mai mica miscare a ochilor sau a capului antreneaza o
miscare la nivelul imaginilor retiniene. Daca inclinam capul imaginile retiniene se inclina
si ele, dar imaginea mentala ramane constanta. Daca un obiect se apropie sau se
indeparteaza de noi, nu-l vedem marindu-se sau micsorandu-se
 Explicatiile psihologice date acestor iluzii sunt extrem de
diferite. Unii psihologi au crezut ca ele se datoreaza intrarii in
functiune a unor factori emotionali.

Se stie insa ca emotiile sunt labile, fluctuante, in timp ce

iluziile raman relativ constante, astfel incat aceasta
explicate este putin probabila.

Sunt apoi autori care explica iluziile prin tulburarile miscarilor

oculare, produse de divesele figuri geometrice. Nici asemenea
explicatii nu par a fi deloc plauzibile, de aceea a trebuit sa se renunte
la ele.
Exemple de
iluzii
Uitati-va cu atentie doar la punctul rosu si veti
observa ca nuantele gri din fundal vor disparea
incetul cu incetul…

Ceea ce pare a fi o groapa adanca in milocul acestei

strazi nu e decat o pictura!
Unele desene si forme pot fi percepute in mai multe moduri. Ele se
numesc figuri ambigue si nu sunt iluzii propriu-zise deoarece nu se
produce nici o perceptie falsa. Figurile ambigue lasa loc la doua
sau mai multe interpretari, toate corecte. Explicatia lor consta in
dificultatea observarii simultane a celor doua imagini, deoarece
sistemul vizual uman prefera sa ia fiecare interpretare in parte.
 Concluzie:

Iluziile perceptive sunt cauzate de distorsiuni ale informaţiilor care ajung la

organele noastre de simt.

Iluziile pot exista in sfera tuturor modalitatilor perceptive, dar cele mai cunoscute
sunt urmatoarele categorii:Iluzii optico-geometrice, tactil-chinestezice, de
miscare, optico-chinestezice de greutate.