Sunteți pe pagina 1din 27

DISFAGIA – de la

simptom la diagnostic
Cătălina Mihai
Institutul de Gastroenterologie şi
Hepatologie Iaşi
MS, 55 ani, sex M, Sv
 Motivele internării
- disfagie
- tuse productivă
 Alcool 80 g/zi, 10-15 ţigări/zi, 30 ani
 AP, AHC fără semnificaţie clinică
Istoric
 De 5 ani dureri toracice anterioare intermitente, cu iradiere la nivelul
mandibulelor, declanşate de alimente dar şi la efort, calmate de nitraţi

 Consult cardiologic, EKG de repaus şi efort – durere toracică non-


coronariană

 De 2 ani episoade de disfagie completă, senzaţie de oprire a bolului


alimentar la nivelul manubriului sternal, uneori ameliorate, alteori
agravate de ingestia de apă

 Creşterea frecvenţei şi intensităţii episoadelor de disfagie determină


internarea
 Examen obiectiv – normal
 Probe biologice - normale
Diagnosticul clinic al disfagiei
 Cancer esofagian (alcool, tutun, caracter progresiv)
 Stenoză peptică (istoric RGE)
 Stenoză postcaustică (anamneză)
 Tumoră benignă esofagiană
 Esofagită infecţioasă (TBC, sifilis)
 Compresiune extrinsecă (CBP, adenopatii mediastinale, tumori mediastinale)
 Tulburări motorii esofagiene
- primare: acalazie, spasm difuz esofagian, nutcraker esophagus
- secundare: sclerodermie, Chagas (Am de Sud), dermatomiozită, distrofia miotonică, scleroză în
plăci, hipotiroidie, neuropatie diabetică, amiloidoză
Ce explorări recomandaţi?
 Tranzit baritat?
 EDS?
 Manometrie?
 pH – metrie?
 Rx. Torace?
 Echografie?
 Tratament de probă?
EDS
 Esofag mult dilatat cu resturi alimentare, bariu
şi lichid de stază, cardia nu poate fi pusă în
evidenţă
EDS
Manometrie?
Diagnostic manometric
Achalazie SDE
 Absenţa undelor  Unde de amplitudine şi
peristaltice primare durată crescute simultan
- achalazie viguroasă cu deglutiţia (peste
 Lipsa relaxării SEI 30%)
 Unde peristaltice
 Hipertonia SEI (peste
45 mm Hg) normale
 SEI normal
Echoendoscopie?
Complicaţii
 Esofagiene
- esofagită
- HDS
- cancer esofagian (risc de 7x  decât populaţia
generală)

 Pulmonare
- bronşite, bronşiectazii
- infiltrate pulmonare
- abces pulmonar
Tratament

MEDICAL

ENDOSCOPIC CHIRURGICAL
Tratament medical
Agenţi farmacologici miorelaxanţi (cu 45 min
înainte de masă)
- nitraţi (ISDN) 5-10 mg
- blocanţi de canal calcic (Nifedipin 10-40 mg)
Eficacitate , forme incipiente de boală
Tratament endoscopic
 Dilatarea endoscopică cu balon
- contraindicaţii: infarct miocardic recent, pacient
necooperant, esofag pseudosigmoidian, diverticul
epifrenic,hernie hiatală
- complicaţii: perforaţie, HDS, RGE
- rezultate: ameliorarea disfagiei în 65-90% din cazuri

 Injectarea intrasfincteriană de toxină botulinică


- blocarea eliberării acetilcolinei la nivel presinaptic
- 80 UI în 4 cadrane
- se repetă la 6-18 luni
Tratament chirurgical
 Miotomie longitudinală extramucoasă Heller)
- laparoscopic
- se asociază cu o tehnică antireflux
Particularităţi caz
 Clinic vs explorări
 Diagnostic tardiv
 Opţiunea terapeutică
Disfagia
 Disfagie oro-faringiană (de transfer)
 Disfagie esofagiană
Disfagia oro-faringiană
- dificultăţi în iniţierea deglutiţiei, aspiraţie,
senzaţie de sufocare, regurgitare naso-
faringiană, disfonie;
- nu există concordanţă între sediul obstrucţiei şi
simptomatologie;
- disfagia apare în prima secundă după deglutiţie
Disfagie oro-faringiană
Neurologice Accident vascular cerebral
Boală Parkinson
Scleroză laterală amiotrofică
Scleroză în plăci
Traumatism cranian
Tumoră cerebrală
Demenţă Alzheimer
Structurale Tumoră orofaringiană
Compresiune extrinsecă
Inel esofagian cervical
Disfuncţie primară de cricofaringean
Diverticul Zencker
Osteofite cervicale
Miopatii Colagenoze
Dermatomiozită
Miastenie
Distrofia miotonică
Distrofia oculo-faringiană
Hiper-, hipotiroidie
Hipercorticism
Iatrogene Postchirurgie
Postiradiere
Neuroleptice
Neuropatii secundare chimioterapiei
Diverse Xerostomie
Bilanţ disfagie oro-faringiană
 Ex. ORL
 Ex. neurologic
 Ex. endocrinologic
 Ex. hematologic
 Ex. gastroenterologic (Rx. Baritat, EDS, manometrie)
 Ex. psihiatric
 Rx. coloană cervicală (osteofite cervicale)
 Biopsie musculară
Disfagia esofagiană
 senzaţie de oprire a alimentelor la nivelul
gâtului sau toracelui;
 nu există oconcordanţă între sediul obstrucţiei
perceput de pacient şi nivelul leziunii.
Caractere clinice disfagie
 stenozele esofagiene - disfagie iniţială pentru solide
 tulburările motorii - disfagie mixtă, atât pentru solide, cât şi
pentru lichide
 disfagie intermitentă, de lungă durată, non-progresivă - inel
esofagia inferior (Schatzki)
 disfagie progresivă asociată cu scădere ponderală –
malignitate
 istoricul de pirozis şi regurgitaţii - stenoze peptice
 odinofagie asociată disfagiei - esofagite medicamentoase
 pacient tânăr cu istoric de disfagie pentru solide, teren atopic
şi impactare de CS – EE

Anamneza şi ex. clinic orientează în 80% din cazuri dg!!!


Cauze disfagie esofagiană

Leziuni obstructive esofagiene Stenoze benigne (postcaustice, peptice, pot-


chirurgie sau radioterapie)
Tumori esofagiene
Compresiuni extrinseci
Inele, membrane
Diverticuli esofagieni
Alte afecţiuni esofagiene Refluxul gastro-esofagian fără stenoză
Esofagita eosinofilică
Esofagite infecţioase, medicamentoase etc
Boli sistemice Sclerodermie
Diabet zaharat
Tulburări motorii esofagiene Specifice: acalazie, spasm difuz esofagian
Nespecifice: hipomotilitate, hiper sau hipotonie a
SEI, tulburări de peristaltism
Bilanţ disfagie esofagiană
 EDS, biopsie
 Rx baritat
 Rx. Torace
 Manometrie
 pH-metrie
Disfagia simptom de alarmă!!!!

S-ar putea să vă placă și