ZEII ROMANILOR

TEMPLELE
Romanii aveau o religie politeistă.
Zeii principali erau asemănători cu cei greci.
Cei mai importanţi zei romani au fost:
1. Jupiter (zeul cerului),
2. Junona (zeiţa familiei),
3.Minerva (zeiţa înţelepciunii),
4.Marte (zeul războiului),
5.Venus (zeiţa frumuseţii),
6.Neptun (zeul apelor),
7. Diana (zeiţa vânătorii),
8.Bacchus (zeul viţei-de-vie),
9.Apollo (zeul artelor),
10.Mercur (zeul comerţului),
11. Vulcan (zeul metalurgiei),
12. Ceres (zeiţa recoltelor).
1. JUPITER ZEUL CERULUI
În mitologia romană, Jupiter
sau Iupiter deținea același rol
precum cel al lui Zeus în
panteonul grecesc. El era
numit Jupiter Optimus
Maximus (Jupiter Cel mai
Înalt, Cel mai Mare), fiind
zeitatea supremă a statului
roman, având în grijă legile și
ordinea socială.
2. JUNONA ZEIȚA FAMILIEI
În mitologia latină, Junona este
soţia lui Jupiter şi cea mai
importantă zeiţă. Echivalentul
său din mitologia greacă este
Hera, soţia lui Zeus.
Este cunoscută cu atributele de
protectoare a logodnicilor, de
călăuză a mireselor la casa
logodnicului .
Era „patroana protectoare” a
orașului Roma fiind venerată pe
Capitoliul din Roma.
3. MINERVA -ZEIȚA ÎNȚELEPCIUNII
Minerva este numele roman al zeiței
numite de greci Pallas Athena.
Aceasta era zeița înțelepciunii și a
războiului drept.
S-a născut din capul lui Jupiter după
ce mama ei a fost înghițită de către
acesta și a ales să rămână pe veci
fecioară.
Este de asemenea zeița artelor și a
meșteșugurilor patronând deopotrivă
mobilitatea minții, era pentru romani
și inventatoarea construcțiilor navale.
MARTE – ZEUL RĂZBOIULUI

Marte (în latină

Mars) era zeul
roman al
războiului.
 
VENUS – ZEIȚA FRUMUSEȚII
Venus este numele
roman al zeiței grecești
Afrodita, zeița
dragostei, frumuseții și
fertilității.
NEPTUN –ZEUL APELOR
Neptun a fost zeul
apelor și mărilor
în religia romană.
El este omologul
zeului grec
Poseidon.
DIANA –ZEIȚA VÂNĂTORII
Diana este zeița
vânătorii din mitologia
romană, fiind
echivalenta romană a
zeiței Artemis din
mitologia greacă.
BACCHUS –ZEUL VIȚEI DE VIE
Bacchus sau Bacus,
este un zeu roman
de importanță
secundară, al
vinului, viței-de-vie
și al beției,
corespondentul
zeului grec Dionis.
APOLLO –ZEUL ARTELOR
Apollo sau Apolo
este, în mitologia
greacă și în mitologia
romană, zeul zilei, al
luminii și al artelor, al
profeției, protector al
poeziei și al muzicii,
conducătorul corului
muzelor, personificare
a Soarelui. Era numit
și Phoebus-Apollo.
MERCUR –ZEUL COMERȚULUI
Mercurius (sau Mercur) este un zeu în mitologia
romană. Corespondentul său din mitologia greacă este
Hermes (ambii mesageri/soli ai zeilor).
Primul său templu la Roma (pe colina Aventin) a fost
clădit în anul 495 î.C.
La fel ca și Hermes, Mercur era și zeul
comerțului/negustorilor.
În Imperiul Roman Mercur era în provinciile celților și
germanilor un zeu adorat, probabil prin identificarea lui
cu un zeu autohton cu un nume asemănător, dovadă
fiind diferitele nume acordate zeului.
După numele Mercur a fost denumită ziua a treia a
săptămânii Mercurii (miercuri).
Carateristicile zeului: toiag, coif și încălțăminte cu
aripi.
VULCAN –ZEUL METALURGIEI
Vulcan a fost o veche
divinitate romană,
identificată de
timpuriu cu
Hefaistos din
mitologia greacă.
Vulcan, fiul lui
Jupiter și al Iunonei,
era considerat zeul
focului.
CERES- ZEIȚA RECOLTELOR
Ceres este zeița romană a recoltei și
grâului.
Ceres provine din sincretismul dintre
o veche divinitate italică agrară și
zeița greacă Demeter. În epoca
imperială patronează simbolic pâinea
albă. După izvoarele latine, sabinii
numeau ceres pâinea și grânele.
Romanii o serbau în festivalurile
Ludi Cereris sau Cerealia, între 12-
19 aprilie, venerând-o drept
creatoarea recoltelor.
În perioada Romei Republicane fiecare familie avea
amenajate mici altare.
Se celebrau următoarele zeități: Vesta- Zeița Căminului
(Focului),Ianus reprezentat cu două fețe , pentru că
supraveghea intrările și ieșirile casei, cei doi Penați
protectori ai bucatelor și proviziilor și cei doi Lari , care
apărau familia și proprietățile acesteia.
În perioada imperială, împăratul era considerat asemenea
unui zeu; el avea funcţia de preot suprem (Pontifex
Maximus), fiind cel care asigura legătura dintre poporul
roman şi zei.
În cinstea împăraților se organizau ceremonii religioase și
erau ridicate temple și statui în fiecare oraș al imperiului.
VESTA –ZEIȚA CĂMINULUI
Vesta era o veche divinitate romană,
considerată drept protectoare a focului din
cămin și a căminului în general. Ea era prima
fiică a lui Saturn. Vesta este adesea identificată
cu Hestia din mitologia greacă. Prezența Vestei
era simbolizată prin focul sacru care ardea în
templele sale. Focul zeiței Vesta era păzit în
temple de preotesele ei, vestalele. Acest foc
sacru era înnoit în fiecare an la fiecare 1 martie
și a ars încontinuu în Roma antică până la 1
martie 391 d.Hr., când împăratul Teodosiu I a
interzis slujbele păgâne în public. Vesta era
considerată protectoare a poporului roman.
 Lar, zeu al Casei

IANUS , PĂZITORUL UȘII ȘI PRAGULUI

CASEI
 TEMPLELE
În cinstea zeităţilor romanii au ridicat temple.
Acestea au fost construite după modelul celor greceşti.
În toate provinciile statului roman erau înălţate temple
dedicate zeilor sau împăratului şi familiei acestuia.
Cele mai multe au fost templul închinat "triadei capitoline":
Jupiter-Junona-Minerva, sanctuarul închinat zeului războiului
(pe Câmpul lui Marte) și Panteonul, templul dedicat tuturor
zeilor.
Se mai păstrează la Roma și templul Zeiței Fortuna și al Vestei
, Zeița Căminului.
 
TEMPLUL LUI JUPITER OPTIMUS
MAXIMUS
TEMPLUL LUI
JUPITER OPTIMUS
MAXIMUS ERA
DEDICAT
”TRIADEI
CAPITOLINE” :
JUPITER-JUNONA-
MINERVA.
VESTIGIILE SALE
AU FOST GĂSITE
SUB MUZEUL
CAPITOLIULUI ,
CAND A FOST
CREATĂ O NOUĂ
SALĂ.
PANTEONUL DIN ROMA
TEMPLUL ZEIȚEI FORTUNA
TEMPLUL VESTEI –ZEIȚA CĂMINULUI