Fereastra

catre lume
 Ochiul
 Globul ocular are o
formă sferică, cu un
diametru de 2,5 cm.
 Greutatea globului
ocular este de
aproximativ 6 grame.
 Reprezintă
componenta
receptoare a
analizatorului vizual.
 Structura ochiului
 Tunica externă este alcătuită din :
– Sclerotica – de culoare albă – sidefie, ce
formează cea mai mare parte a tunicii
externe;
– Corneea transparentă – situată anterior.Este
subţire transparentă.
 Tunica mijlocie are trei componente:
– Coroida , situată sub sclerotică şi bogat
vascularizată. Are rol în hrănirea ochiului.
– Corpul ciliar – secretă umoarea apoasă, un
lichid din interiorul ochiului.Intervine în
claritatea vederii prin musculatura sa.
– Irisul – formaţiune discoidală care
determină ,,culoarea ochilor”.Prezintă central
un orificiu rotund numit pupilă
 Tunica internă ( Retina )
 Conţine milioane de celule vizuale
( fotoreceptori ) care transformă energia luminoasă
în impuls nervos.
 Sunt două tipuri de celule răspândite inegal la
nivelul retinei :
– Celule cu bastonaş
– Celule cu con
Muschii globului ocular
Miscarile ochiului
 Ochiul- aparat de fotografiat

 In partea anterioara exista un sistem de lentile care

focalizeaza razele de lumina intr-un punct.
 Irisul se comporta ca diafragma aparatului de fotografiat,
regland cantitatea de lumina care patrunde in fundul
ochiului, iar retina joaca rolul filmului,fixand imaginea.
 Formarea imaginilor
 Ochiul omenesc functioneaza asemenea unei camere de luat vederi. Ca si aceasta, ochiul preia
razele de lumina reflectate de diferitele obiecte din mediul inconjurator, creand imagini
instantanee, care sunt ulterior transmise si prelucrate de creier. Pentru a permite vizualizarea lor,
componentele ochiului trebuie sa lucreze asemeni unei echipe. Corneea, partea transparenta a
ochiului, joaca rolul liderului echipei. Cand razele de lumina patrund prin pupila intunecoasa, ele
sunt refractate de catre cornee. Lumina refractata strabate mai apoi cri stalinul, aflat in spatele
pupilei. Acesta isi schimba mereu forma permitand receptarea si concetrarea razelor de lumina
provenite de la obiecte aflate la distante diferite. Acest process poarta numele de acomodatie
(acomodare) vizuala.
 Cristalinul proiecteaza lumina reflectata de obiectele din mediul inconjurator pe retina intr-o
imagine inversata, iar retina actioneaza asmeni unei pelicule de film care capteaza si retine
imaginea inversata, trimitand-o ulterior spre creier sub forma unor impulsuri electrice.
Transmisia luminii la creier
Defectele si corectiile
 Senzatia vizuala
 Senzaţia vizuală este determinată de undele
elctromagnetice. În raport cu cantitatea de
energie radiantă ce acţionează asupra
receptorilor vizuali, se deosebesc 3 forme
principale ale senzaţiei vizuale:
 de lumină
 de formă
 de culoare
– Senzaţia de lumină constă în perceperae
diferenţei de intensitate a stimulilor
luminoşi. Pragul de excitabilitate al
acestei senzaţii este determinat în primul
rând de intensitatea luminii.
– Senzaţia de formă sau percepţia formelor
constă în capacitatea analizatorului vizual
de a percepe detaliile, formele şi
contururile diferitelor obiecte. Poate fi
definită ca fiind oglindirea pe scoarţa
cerebrală a realităţii obiective.
– Senzaţia de culoare, percepţia culorilor
sau vederea cromatică este cea mai
diferenţiată senzaţie aparţinând funcţiei
analizatorului vizual. Persoanele care nu
percep culoarea roşie se numesc
daltonişti, iar lipsa totală a perceperii
culorilor se numeşte acromatism.
 Prin ochi primim cele mai multe informaţii despre
lumea exterioară. 80% din amintiri păstrate sunt
înregistrate prin vedere.

 “Ochiul este nestemata trupului. “ - Henry David

Thoreau

 “Ochii. Judecătorii luminii. Strălucitoare camere

obscure.” - Valeriu Butulescu
 Bibliografie
 1) Manual de biologie cls a-11-a,autor Ioana Arinis
 2) Atlas The Human Body-Marshall edition
 3) Atlas de anatomie umana-New Atlas of Human
Anatomy-National Library of Medicine USA
 4) Enciclopedia Stiintifica Ilustrata-Editura Aqila
 5) http://www.uniteforsight.org/course/romanian/