Sunteți pe pagina 1din 7

NUNTA LUI FIGARO

De Olivia Marin
Nunta lui Figaro (conform titlului original Le nozze di Figaro sau Le nozze
di Figaro o sia la folle giornata - „Nunta lui Figaro sau o zi nebună”),
înregistrată sub 492 în Catalogul Köchel este o operă a cărei muzică a fost
compusă de Wolfgang Amadeus Mozart pe un libret scris în limba italiană
de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat și bazat pe comedia lui Pierre
Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro.

Premiera absolută a operei a avut loc la 1 mai 1786, la "Burgtheater"


din Viena.
ACȚIUNEA OPEREI

Nunta lui Figaro este o operă plină de contraste, cu arii


melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec
linistit, într-o explozie sonoră fulminantă.

Contele Almaviva, căsătorit cu Rosina, dar plictisit de


ea, încearcă să o cucerească pe subreta Susanna,
logodnica lui Figaro. Contele încearcă să împiedice
nunta celor doi, ajutat de Marcellina, menajera
doctorului Bartolo. Marcellina încearcă să-l forțeze pe
Figaro să o ia de nevastă, în contul unei datorii pe care
acesta nu a putut să i-o restituie. Figaro, la rândul său,
încearcă să împiedice acest plan și să o ia de soție pe
Susanna. Planul Marcellinei se destramă când Figaro
află întâmplător că Marcellina este de fapt mama sa, de
mult pierdută. După multe trucuri și aventuri, Figaro și
Susanna redobândesc încrederea și dragostea, iar
Contele Almaviva este nevoit să o roage pe Rosina să-l
ierte.
Actul I

Într-o cameră din palatul contelui Almaviva din Sevilla,


Figaro măsoară odaia pentru a așeza mobila. Logodnica
lui, Susanna, își pregătește ținuta de nuntă. Curând,
Susanna află de la Figaro că acea cameră îi este
destinată ei după căsătorie. Susanna îi spune că domnul
conte îi face avansuri și în fiecare dimineață îi trimite
scrisori de amor. Aflând acestea, Figaro se înfurie și
dorește să îi dejoace planurile contelui. După aria "Se
vuol ballare", "signor Contino", intră doctorul Bartolo
în scenă, tutorele contesei Rosina. Împreună cu Bartolo
intră și o bătrână menajeră - Marcellina. Aceasta
inventează un act în care îi cere lui Figaro o sumă de
bani pe care Figaro nu i-o poate da. Iar dacă Figaro nu
plătește la timp suma de bani, el trebuie să se
căsătorească cu Marcellina. Susanna, auzind așa ceva
își bate joc de pretențiile menajerei.
Dar, Bartolo vrând să se răzbune pe Figaro, deoarece
l-a ajutat pe conte să o ia de soție pe Rosina, și nu l-a
lăsat pe el, (Bartolo) să se căsătorească cu ea, (în
Bărbierul din Sevilla), o ajută pe Marcellina. Intră
apoi pajul Cherubino care, din cauza dragostei sale
față de femei în special de contesa Rosina, îl
enervează pe conte. Cherubino spune că a venit ca să
își ceară scuze Barbarinei, deoarece a intrat în camera
ei și o roagă pe Susanna să îl ajute. Apoi, îi face
cameristei Susanna o declarație de dragoste.
Auzindu-l pe conte, Susanna îl ascunde pe Cherubino
pe un fotoliu acoperit de cearceaf (scena 19). Contele
îi face declarații de dragoste. Sosirea profesorului de
muzică al Susannei, Don Basilio, o face pe aceasta
să-l ascundă pe conte după fotoliu. Basilio
intenționează să-i spună că Cherubino ar fi
îndrăgostit de Rosina. Auzind acest lucru, contele
iese din ascunzătoare și îl descoperă pe Cherubino,
luând cearceaful de pe fotoliu. Almaviva hotărăște să
il pedepsească pe pajul necredincios, trimițăndu-l
într-unul din regimentele sale. Glumeț, Figaro îi
povestește lui Cherubino în aria "Non piu andrai"
cum e să fii militar. Apoi, contele amână nunta lui
Figaro și a Susannei .
ACTUL II

În camera ei, Rosina este sigură că contele nu o mai iubește. Susanna, Figaro și Rosina
plănuiesc să-i facă contelui o farsă: Susanna îi va scrie contelui o scrisoare în care îl invită pe
acesta la o întâlnire în grădină, însă va merge doar Cherubino, abia venit din armată, îmbrăcat în
hainele cameristei Susanna. Pajul vine și îi cântă contesei o serenadă, acompaniat de Susanna
cântând la chitara contelui. Dar, se auzi vocea lui Almaviva! Susanna și Rosina erau cuprinse de
panică, neștiind ce să facă. Susanna plecă, iar contesa îl ascunse pe Cherubino într-o altă cameră.

Contesa, refuzând să deschidă dulapul, îl pune pe gânduri pe conte. Împreună cu soția lui,
contele se duce să își ia uneltele pentru a sparge ușa. În acest timp, Susanna îi deschide ușa lui
Cherubino și îi spune să sară pe geam. Susanna se duce în camera în care a fost ascuns pajul.
Contele, venind cu un topor, rămăsese surprins să vadă că în cameră era Susanna. Lucrurile iau
din nou o întorsătură rea, deoarece a venit grădinarul Antonio, plângându-se contelui că un
adolescent (Cherubino) i-a distrus florile. Figaro spune că el este vinovatul, dar contele nu
credea. Marcellina, Bartolo și Basilio amână iar nunta celor doi
Actul III Actul IV
Susanna îi scrie contelui un bilet în În grădina palatului, Barbarina caută
care îl invită la o întâlnire în grădina acul cu care a fost sigilat biletul cameristei.
Contele i-a cerut Barbarinei acul pentru a i-l
palatului, seara. Contesa este nevoită să se
da Susannei în semn că ar fi primit biletul.
ducă ea, dar îmbrăcată în hainele
Figaro o vede pe Barbarina și curând află
Susannei. Mai târziu, Marcellina și povestea cu acul. Apoi, valetul Figaro se
Bartolo află că Figaro era de fapt fiul lor, crede înșelat. În întuneric se văd două femei:
iar contele este obligat să îl lase pe valetul Rosina și Susanna. Dar una are rochia
său să se căsătorească cu Susanna. În celeilalte. Susanna îi spune lui Figaro cât de
timpul căsătoriei, Susanna îi dă biletul. mult îl iubește. Apoi, începe aventura -
Cherubino crede că Susanna e contesa și
contele crede că contesa este Susanna și
amândoi fac declarații de dragoste pretinselor
iubite. Dar Figaro știe care este soția lui
datorită glasului ei. Susanna și Figaro se
amuză văzând că domnul conte a fost păcălit.
Almaviva îi cere scuze contesei pentru
infidelitatea sa, iar Figaro și Susanna își
redobândesc dragostea și fericirea de altă
dată.