„Nunta în cer”

de Mircea Eliade
 Completează acest slide cu o fotografie a copertei și/sau cu
un simbol pe care îl asociezi cu romanul.

MIRCEA ELIADE
„NUNTA ÎN CER”

Proiect realizat de eleva Plopan Sofia Anastasia

clasa a X-a   „A”
Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”
                                         
 Recitește biografia autorului și notează trei informații semnificative, care
ar putea explica scrierea romanului „Nunta în cer” (1938).

 Faptul că nu a avut copii în viața reală l-ar putea

determina să claseze acest factor drept unul foarte
important în modul în care au decurs relațiile
Ileana-Andrei și Lena-Barbu. 

 „Prin „Nuntă în Cer”, Eliade se reconciliază de

fapt cu melancolica Belle Époque a copilăriei
sale.”- Paul Cernat.

 Are o relație cu Sorana Țopa, femeie ce îi servește

drept inspirație pentru crearea personajului Ileana.
Clasifică romanul „Nunta în cer” de M. Eliade după
criteriile de mai jos, susținându-ți afirmația printr-un
argument.
 criteriul tematic – Tema romanului este iubirea, acesta
surprinzând intensele povești de dragoste a două personaje:
Mavrodin Andrei și Hasnaș Barbu.

 formula narativă- Romanul este unul subiectiv, prezentând o

acțiune relatată majoritar la persoana I, incipit modern, diverse
tehnici narative, memoria afectivă, cronologia inversă,
retrospecția, finalul deschis.

 tehnica romanescă- „Nunta în cer” de Mircea Eliade este un

roman modern, care prezintă o analiză psihologică a întâmplărilor
din viața naratorilor, temele abordate fiind generate de experien țe
individuale ale acestora și anume poveștile de dragoste ale lui
Andrei Mavrodin și Barbu Hasnaș.
• Prezintă cronotopul din roman: unde și când se desfășoară acțiunea?
• Ilustrează slide-ul cu două fotografii care ar surprinde epoca și ar
susține firul narativ al acțiunii.
I. Cronotop-  prima narațiune.
Acțiunea are loc în Bucureștiul perioadei interbelice.
Personajele principale au unele escapade la Predeal,
în Italia( Veneția, Roma, Florența) sau în Franța.
Povestea de dragoste a lui Andrei și a Ilenei își are
începutul în seara de 8 ianuarie, în salonul
arhitectului Alexandru și durează un an.

II. Cronotop- cei doi bărbați.

Hasnaș și Mavrodin stau într-o cabană de
București în anul 1920 vânătoare, povestindu-și, în timpul nopții,
experiențele romantice.

III. Cronotop- a doua narațiune.

Acțiunea are loc în România interbelică. Relația
dintre Hasnaș și Lena ia naștere într-un tren înspre
Moldova, pe când fata avea 15 ani, iar bărbatul 24.
Opt ani mai târziu, cei doi se reîntâlnesc la
petrecerea dată de Clody, la București. Aceștia
călătoresc, de asemenea, în Veneția. Căsătoria lor
durează 3 ani.

Piața San Marco, Veneția, 1920-1930

•Identifică cele două linii de subiect dominante.
•Prezintă un scurt CV pentru fiecare narator al celor două povestiri.
 Narațiunea I -  Andrei Mavrodin se include în tipologia
îndrăgostitului, dar și în cea a creatorului. Bărbatul are vârsta
cuprinsă între 20 și 25 ani și este scriitor, având publicată
cartea „Tinerețea Magdalenei”. Locuiește la București.

 Narațiunea a II-a – Barbu Hasnaș se include în tipologia

îndrăgostitului, dar și în cea a omului cinic. El are 24 ani la
începutul Primului Război Mondial și studiază ingineria în Franța.
La declararea războiului, se înrolează ca voluntar în armată. 
După bătălia de la Charleroi este ușor rănit. Făcând câteva luni o
școală de cadre, se întoarce pe front sublocotenent. Odată cu
terminarea războiului, revine la București. Primește o moștenire
considerabilă de la unchiul său și se îmbogățește rapid. După o
căsătorie de 3 ani cu Lena, care se soldează în divorț, urmează o
altă căsătorie în urma căreia are 2 copii.
 CV-ul presonajului
Reconstituie biografia Ileanei/ Lenei, în baza relatărilor celor doi bărbați.

            Ileana/Lena trăiește alături de mătușile și bunica ei

până la vârsta de 20 de ani. Îl cunoaște pe Barbu Hasnaș la
15 ani, într-un tren spre Moldova. După vârsta de 20 de ani,
se mută la București și locuiește împreună cu o prietenă.  Își
face studiile, pentru o perioadă, la Zurich, Elveția.  Îl revede
pe Barbu (opt ani mai târziu) la o petrecere dată de Clody.
Cei doi se îndrăgostesc și au o căsătorie ce durează 3 ani.
După divorț, femeia se mută în Germania, la Berlin, unde
petrece câțiva ani. La întoarcerea în  România, Ileana îl
cunoaște pe Andrei Mavrodin la un dineu ținut de arhitectul
Alexandru. Relația celor doi ține un an. Ileana îl părăsește pe
bărbat printr-o scrisoare.
 Misterul feminin
„Femeia ne invită întotdeauna s-o privim așa cum vrea ea.” („Nunta în cer”)
 Identifică o imagine-simbol pentru personajul feminin Ileana/Lena.
 Comentează, în 8-10 rânduri, alegerea.

        Ileana, personaj principal al romanului „Nunta în

cer” de Mircea Eliade, mi se asociază cu o femeie fărurită
din lut. Nu pentru că ar fi foarte fragilă sau ușor de
manipulat, dar pentru că întreaga ei personalitate și
făptură este cuprinsă într-o perfecțiune originară și un
mister foarte greu de deslușit (opacă, precum lutul).
Creionată mereu drept o femeie foarte deșteaptă, integră,
rafinată, capabilă de a simți iubirea la nivel cosmic, dar și
foarte doritoare, într-un moment al vieții, de a da naștere,
a crea, Lena mi-a amintit de primii oameni, de conexiunea
lor esențială cu divinitatea. Era atât de maleabilă în
mâinile lui Barbu, copilă fiind, însă trece prin focurile
durerii și îl cunoaște pe Andrei foarte puternică, gata de o
nouă iubire, dar și de un nou scop.
Anderi Mavrodin este scriitor, Creator.
Una dintre ideile sale despre scris este aceasta:

 „ ... cred că nicio creație artistică nu e cu putință într-o stare de

plenitudine și euforie. .” 

Scrie încă trei afirmații ale personajului narator despre literatură,

destinul scriitorului.

 „Pentru mine, artistul era un tip uman bine definit; avea anumite drepturi și licențe, dar
avea și foarte multe datorii față de el însuși, de arta și destinul său."
 „Ca și un călugăr, menit contemplației, artistul este blestemat să rămână singur, fără
urmași.”
 „De altfel,  cred că nicio creație artistică nu e cu putință într-o stare de plenitudine și
euforie.  Trebuie să simți în toată ființa o lipsă, o absenșă care te macină, căci aceasta î și
caută împlinirea în actul creației."

De ce crezi că Mavrodin nu a scris nimic atâta timp cât a fost cu Ileana?

Răspunde în 2-3 enunțuri.
      Se spune că artiștii trăiesc prin opera lor, că aceasta le umple un vid nesfâr șit din
suflet.  Presupun că Mavrodin nu a fost capabil să scrie atâta timp cât a fost cu Ileana,
 deoarece și-a trăit dragostea foarte plenar, și-a umplut și desfătat sufletul în toată
afecțiunea și căldura oferită de femeie. Având o sursă nouă de pace și pasiune prin
sentimentul dihotomic al iubirii, Andrei nu a sim țit aceea și nevoie de a se întoarce la
scris.
 Miracolul iubirii
Romanul abundă în afirmații despre dragoste, revelând
complexitatea sentimentului, cum ar fi, de exemplu, următoarea:

           „Viața are sfârșit aici, pe pământ, pentru că e fracturată,

despicată în miriade de fragmente. Dar cel care a cunoscut, ca
mine, desăvârșita integrare, unirea aceea de neânțeles pentru
experiența și mintea omenească, știe că de la un anumit nivel via ța
nu mai are sfârșit, că omul moare pentru că e singur, e despărțit,
despicat în două, dar că printr-o mare îmbrățișare se regăsește pe
sine într-o ființă cosmică, autonomă și eternă...”
      
 Ce mit recunoști în acest citat? Subliniază cuvintele din secven ță
care te-au ajutat să identifici mitul.
Recunosc mitul androginului, care vorbește despre o zeitate
asexuată sau despre armonia sufletului înaintea încarnării sau a nașterii
și organismul asexual după moartea fizică. Mavrodin asociază iubirea
lui și a Ileanei cu această ființă, rod al comuniunii desăvârșite dintre
minte, trup și suflet.
 Iubirea, agonie și extaz
 Transcrie definiția iubirii ce te-a impresionat cel mai mult.
 „Cu o asemenea dragoste nu te întâlneşti decât o singură dată în viață. Cum spuneai prea bine,
asta aparține într-un anumit fel miracolului, de aceea și apare, poate, atât de întâmplător, într-o
serie de evenimente cu desăvârșire frivole și nesemnificative… Stă în putința noastră să
realizăm acest miracol. Dar ne dăm seama prea târziu de el, ne dăm întotdeauna seama prea
târziu…”.

  Comentează, în 8-10 rânduri, citatul selectat.

          Iubirea este matricea lumii- sursa primordială de viață și de sentiment. Este un
adevărat miracol faptul că oamenii, atât de necunoscători încă în tot ce înseamnă
puterea creierului lor, au izbutit să dezvolte o astfel de trăire- intensă, dependentă,
caldă, dihotomică.  Se împletește în viața cotidiană și, prin frumuse țea nea șteptării,
izbucnește falnică deasupra muritorilor și le învăluie viețile cu puterea ei cosmică. Însă,
în toată magia ei, rămâne oricum oamenilor capacitatea de a o stăpâni și de a o fortifica.
Miracolul acesta al tumultului, al sentimentului dogoritor este rar, mult prea complex
pentru a apărea foarte des în viața cuiva, de aceea omul trebuie să înve țe să profite de el,
să îl valorifice și păstreze în forma lui cea mai pură.
Numește câte o trăsătură definitorie a lui Andrei Mavrodin, Barbu Hasnaș și Ileana/Lena
și comentează opțiunea, făcând referință la roman,.

          Fire sensibilă, caracterizat indirect prin fapte, Andrei Mavrodin este un om al

trăirilor, al emoțiilor. Simte arta, literatura și iubirea la nivel cosmic, modelate de credințe
și filozofii, praf de stele și suflu divin. Artistul este foarte ușor influențat de factori externi,
opera lui pulsând la unison cu spiritul lui și depinzând de un gol sufletesc, care își caută
împlinirea prin artă. Mavrodin este  emotiv în fața iubirii, pe care o lasă să îi acapareze
întreaga viață: "Am știut de la început că îmi va fi peste putință să scriu în apropierea ei."

           Cinic, după cum este caracterizat indifrect prin fapte, dar și prin autocarcaterizare:
"eram poate un cinic", Barbu Hasnaș este un bărbat care trăiește în anii unui București
aflat în desfrâu. Își ține foarte demn masca de om intelectual și superior, judecând aspru o
lume din care face parte în totalitate, participând la petrecerile lui Clody și fiindu-i amant:
"...desfrânarea Bucureștiului atinsese culmi nemaipomenite."
      
          Caracterizată indirect prin acțiuni, Ileana este o fire sensibilă. Ființa ei, clădită din
linii de o mare puritate și inocență, se contopește cu desăvârșire de cea a bărbatului pe 
care îl iubește, lăsându-și sufletul la mila partenerului ei. Este afectată enorm de lipsa lui
Andrei, când acesta pleacă în Moldova, în vizită la prietenii lui, de refuzul acestuia de a
avea copii, de ieșirea la club a lui Barbu, de amintiri, fiind un personaj care este regăsit
adesea plângând: "--Să nu mă mai lași singură, iubitule, se tânguia, să nu mă mai lași."
 „Dragostea durează trei ani” de F. Beigbeder
???
 Și Andrei, și Barbu o iubesc pe Ileana/Lena. Cu toate acestea, o fac
să sufere și se înstrăinează de ea. Scrie care sunt, în opinia ta,
factorii ce conduc spre despărțire.
ANDREI MAVRODIN BARBU HASNAȘ
•Ileana își dorește un copil, • Barbu își dorește un copil,
iar Andrei nu; iar Lena nu;
•Andrei este gelos, măcinat • Barbu găsește plăcere în a
fiind de faptul că nu o răni (la nivel psihologic)
cunoaște trecutul femeii; pe Lena;
•  Andrei nu poate scrie, •Iubirea lui Barbu era una
distras fiind de Ileana. pătimașă, toxică.

Ce crezi despre aceste motive? De ce nu au putut fi aplanate conflictele?

          Deși cei doi bărbați o iubesc diferit pe Ileana, în ambele cazuri dragostea depășește extreme.
Consider că anume acesta este motivul din care conflictele nu au fost aplanate, or nici Andrei, nici
Barbu nu au fost dispuși să facă compromisuri. Erau atât de răpiți de imaginea lor perfectă pentru
o relație, încât au scăpat lucruri esențiale- comunicarea, înțelegerea, diferența dintre universuri.
Mavrodin, artist, vrea o iubirea ideatică, ruptă cu totul de teluric și responsabilită țile lui- lăsarea
urmașilor, în timp ce pentru Hasnaș dragostea e un joc pătimaș, care devine foarte rapid extrem
de toxic, atât pentru el, cât și pentru Elena. 
 Interxetul

Romanul lui Eliade face referire la „Anna Karenina” de L. Tolstoi, „Madam

Bovary” de G. Flaubert și „Faust” de J. W. Goethe.
Documentează- te despre aceste cărți. În ce momente ale ac țiunii le
valorifică Mircea Eliade?

 „Anna Karenina”: "Ridicând bra țul, zării coperta căr ții pe care o ținea în
mâini: "Anna Karenina"."

 „Madam Bovary”: "Unii spun că sunt femei pe care, întâlnindu-le, e ști

sigur dintr-o singură privire că ascund o mare taină, reală, fără nimic
bovric în ea. "

  „Faust”:  "Și apoi, deodată, mi-a adus aminte de Margareta din "Faust".
Își ucisese copilul, asta era. De teamă, de ru șine, îl ucisese."
 Titlul. Mesaj

 Comentează semnificația titlului „Nunta în cer”.

       Titlul, element paratextual, constă dintr-o îmbinare de cuvinte.
Substantivul comun: "nuntă" este nearticulat, generalizând sensul acestei
comuniuni și conturând modul în care personajele trec printr-o uniune
spirituală, pe mai multe planuri, iubirea lor fiind una care transcende
condiția de muritor. Această idee este susținută și de toponimul: "în cer",
care desemnează lăcașul dragostei divinizate dintre Mavrodin și Ileana.
Prin titlu, Eliade suprinde dragostea în formele ei cele mai idilice și albe,
ruptă de orice conexiune cu un pământ pătat de tragedie umană.

 Formulează mesajul romanului.

        Iubirea este magma universului, din care descend toate sufletele-
distorsionate, moi, gata să bată la unison în spațiul primordial din cer sau pe
pământ, într-o patimă uluitoare; sincronizarea este, însă, unicul lucru care 
salvează de la conflicte emoționale și de la durerea despărțirii.
 Relația operă- cititor
 Consideri că romanul „Nunta în cer” de Mircea Eliade îți poate
modela personalitatea? Argumentează răspunsul în 12-14 rânduri.
   
     Cred că acest roman îmi poate modela personalitatea, în special percep ția
asupra iubirii.
      În primul rând, personalitatea lui Andrei Mavrodin îmi accentuează
necesitatea unei iubiri pure, tandre, în care pot aprecia o altă latură a
sentimentului fundamental al iubirii, una nepătată de obi șnuitele jocuri
umane, cosmică prin ineditul ei.
           Caracterul lui Barbu, atât de asemănător cu cel al multor tineri din ziua
de azi, oferă o lecție valoroasă asupra patimei- dragostea poate descinde
extrem de ușor într-un spațiu bazat mai mult pe posesiune și dependen ță
decât pe afecțiune.
             Ileana ar avea un rol definitoriu în modelarea personalității mele, a
femeii care devin, învățându-mă că, uneori, cel mai bine este să mă aleg pe
mine însămi, chiar și în fața iubirii desăvârșite.
             Astfel, „Nunta în cer” de Mircea Eliade devine cu ușurință un roman
care să contribuie la solidificarea caracterului și viziunilor mele.
 Iubirea...
 Scrie un eseu reflexiv în care să-ți exprimi opinia despre
necesitatea iubirii. Propune un titlu sigestiv.

Venus
      Am știut de iubire dinainte să cunosc trigonometrie sau numărul de electroni de valen ță
ai carbonului sau cele două etape ale respira ției celulare. Am știut de la părin ți, din pove ști
despre prinți și prințese, din desene animate. Atât eram- un copil fascinat de un sentiment
care părea atât de firesc!
     Ciudat să fiu întrebată acum, la 16 ani, despre necesitatea iubrii. Cum a ș putea scăpa de
clișeul: "Dragostea este cel mai important sentiment din lume."? Cum, acum că mă pot
mândri cu o definiție foarte sofisticată și științifică: un amestec de oxitocina, dopamina,
adrenalina și vasopresina în creier.
    Dar dacă până și Albert Einstein admite că iubirea este cea mai importantă for ță din
univers, cine sunt eu să îl contrazic?
     Sunt om, împins de emoții, obsedat de gândul unei cariere care să îmi aducă satisfac ție
deplină- spiritual și financiar și totuși nu aș putea nega vreodată că sunt într-o continuă
căutare a fericirii prin iubire. Acest sentiment deosebit, etern se împlete ște, în perfec țiunea
lui, cu fiecare aspect al vieții noastre- iubim un om, iubim o slujbă, iubim un obiect.
    Cred cu tărie în faptul că dragostea este esen țială, unica sursă de oxigen pentru suflet pe
care  o avem.