Sunteți pe pagina 1din 2

Nunta in cer de Mircea Eliade

- romanul experienteitrasaturi - roman realist postbelic


Romanul experientei reprezinta o orientare tematica in romanul interbelic, categorie care valorifica trairea cat
mai intensa, in plan interior, de catre personaje, a unor experiente definitorii. Proza experientei se bazeaza pe crearea
impresiei de autenticitate, fie prin utilizarea unor elemente care tin de realitate (jurnal, elemente autobiografice, scrisori),
fie prin fabricarea unora care sa para a fi reale.
Este un roman care are in centrul demersului epic eul naratorial ce se confunda de multe ori, cu cel auctorial.
Aici se incadreaza texte eliadesti precum Maiteyi sau Nunta in cer.
Nunta in cer de Mircea Eliade (1938) este un roman al experientei prin trairea intensa, de catre personajelenarator, a unor experiente de iubire definitorii, filtrate in planul constiintei. Este o poveste de dragoste, traita la o
distanta de opt ani, de doi barbati (Memorii) parasiti de aceeasi femeie. Autenticitatea, prin care autorul incearca sa
micsoreze distanta dintre realitate si fictiune, este sustinuta de relatarea la persoana I, de confesiune, autoanaliza
lucida, memoria afectiva ,fluxul constiintei, retrospectie si introspectie. Aceste procedee sporesc iluzia autenticitatii
faptelor si diminueaza sentimentul fictiunii.

elemente de constructie/ compozitie


Tema romanului este iubirea ca experienta totala o dragoste care era, si-ar fi trebuit sa ramana perfecta daca
n-ar fi intervenit un element mistic (Memorii).Cartea are in centru mitul androginului. Mitul simbolizeaza ideea ca
femeia si barbatul sunt obligati sa se caute continuu pentru a se recunoaste si intregi prin iubire. Mavrodin face aluzie la
acest mit dupa ce incepe sa traiasca povestea de dragoste cu Ileana cel care a cunoscut, ca mine, desavarsita integrare,
[...]stie ca printr-o mare imbratisare se regaseste pe sine intr-o fiinta cosmica, autonoma si eterna
.De asemenea, romanul abordeaza tema destinului. Mavrodin afirma la inceputul relatarii lui Ar fi inspaimantator
sa crezi ca din tot acest cosmos atat de armonios, desavarsit si egal cu sine, numai viata omului se petrece la intamplare, numai
destinul lui n-are niciun sens. Ileana este convinsa ca tot ce i-a prezis doica in copilarie se va indeplini Mi-a spus ca voi
avea la inceput o dragoste mare, care ma va aduce aproape de moarte. Apoi, tarziu, cand voi fi crezut ca sunt pentru totdeauna
vindecata, voi intalni o alta si mai mare dragoste si atunci voi fi fericita, foarte fericita. [] Mi-a prezis ca am sa mor.

Eugen Smion considera ca tema romanului este nepotrivirea de destin in planul existentei comune.
Personajul Barbu Hasnas este convins ca ''Nu te intalnesti decat o singura data cu un lucru mare,intr-adevar mare.[...]Sta in
putinta noastra sa realizam acest miracol. Dar ne dam seama prea tarziu de el,ne dam intotdeauna seama prea tarziu.''

Titlul romanului scris pentru cititorii reali, de autorul real, Mircea Eliade, coincide cu titlul romanului din roman,
scris de personajul-narator Andrei Mavrodin, autorul fictional, pentru a imortaliza marea lui iubire pentru Ileana si a-I
cere astfel iertare.
Eliade explica titlul cartii in volumul de Memorii Nunta in cer exprima ambiguitatea intregii situatii [] romancierul
incearca, prin acest titlu, sa-si justifice purtarea ...scriitorul spera ca nunta la care visa Ileana se va implini totusi undeva, intr-o lume
transcendenta,in Cer." Ca ideal erotic, nunta vesnica este posibila numai in cer, unde sufletele se impletesc in eternittate.

Romanul este o poveste in poveste, o proiectie in abis, o dublare a creatiei. Rama povestirilor propriu-zise o
constituie intalnirea intamplatoare la o vanatoare a doi barbate care isi povestesc marea dragoste, intr-o noapte, intr-o
cabana, in muntii Harghitei.
ROmanul este alcatuit din doua parti simetrice, care cuprind doua povestiri, ce au in centru aceeasi eroina:
Ileana/Lena, fapt sugerat abia in ultimul capitol. Desi fiecare experienta de iubire este relatata cronologic, ele sunt
inversate in succesiunea istorisirii, incat prima povestire este a experientei celei mai recente.
Incipitul este ex-abrupto, incepe cu confesiunea dramatica a unui personaj-narator, scriitorul Andrei Mavrodin.
Acesta mediteaza asupra destinului si a sensului existentei umane gandul asta m-a obsedat intotdeauna: ca toate ar fi
putut fi altfel sau s-ar fi putut sa nu fie deloc. Absenta expozitiunii cu detalii lamuritoare pentru cadrul actiunii este o
trasatura a romanului modern, care acorda mai putin interes lumii exterioare si concentreaza povestirea asupra
evenimentelor vietii interioare.
Finalul este deschis, sporind iluzia autenticitatii si diminuand sentimentul fictiunii. Cele doua persoanje-narator
sunt convinse de faptul ca Lena si Ileana sunt una si aceeasi persoana, chiar daca nu precizeaza in mod explicit acest
lucru, ci doar il sugereaza. Destinul femeii ramane invaluit in mister, nelamurit, desi cel mai probabil ea a murit, asa cum
ii prezisese doica si cum simteau Mavrodin si Hasnas -Crezi ca Ileana mai traieste? Intreba din nou Mavrodin, ridicand
privirile./ - Nu ,raspunse foarte incet celalalt. Nu mai traieste[] Asta simt si eu, vorbi el foarte incet. Acelasi lucru simt si eu

Prima parte (cap I-IX) cuprinde istoria de iubire mai recenta, dintre tanarul scriitor Andrei Mavrodin si Ileana,
idila incheiata brusc prin disparitia neasteptata a femeii. Iar partea a doua (cap x-xv) are in centru o poveste de iubire

mai veche, din urma cu vreo opt- noua ani, traita de tanarul si, pe atunci, aventurierul Barbu Hasnas, in present barbat
casatorit si tata a doi copii, si de Lena, o tanara misterioasa.
Ambele istorii sunt relatate la persoana I, din perspective unor personaje-narator (viziunea Avec). Existenta a
doi naratorii da Impresia de dublare a intensitatii trairilor, caci povestind si ascultandu-l pe celalalt, fiecare personajnarator retraieste propria poveste de iubire.
Cele doua versiuni ale idilei stau in opozitie, deoarece fiecare dintre cei doi barbati pe care ii iubise femeia
dorise sa obtina de la ea exact ce respinsese celalalt.
Al treilea narrator din roman apartine ramei. El intervine in mod subtil in povestire, la persoana a III-a, pentru a
surprinde, mai ales, gesturile si starile suflesti ale celor doua personaje-narator.
[Desfasurarea actiunii] Mavrodin este primul care i spune povestea de iubire. Aceast poveste se
desfoar, n cea mai mare parte, n Bucuretiul interbelic. Scriitorul Andrei Mavrodin o ntlnete pe Ileana n casa
unor prieteni. Mavrodin este copleit de o pasiune mistuitoare, pe care femeia ajunge sa o accepte i sa o
mprteasca.La nceput, cei doi ndrgostii ncearc s se izoleze de lumea din jur i cltoresc mult. n romantica
poveste de dragoste se produce ns o nstrinare, un conflict ascuns. Mavrodin vrea s nu abandoneze literatura, dar
nu poate scrie n timp ce triete o mare pasiune. Ileana, dei l ncurajeaz pe Mavrodin s i urmeze vocaia, dorete
un copil. Mavrodin ncearc s o conving c dragostea lor nu are nevoie de o astfel de mplinire, Ileana ns nu se las
convins de aceast teorie. Rmnnd nsrcinat, Ileana i d seama c brbatul iubit nu-i poate asuma
responsabilitatea unui copil, de aceea se sacrific, renun la copil i-l prsete pe Mavrodin pentru a nu-i ngrdi
libertatea de creaie. Mavrodin scrie Nunt n cer pentru a-i cere iertare femeii.
Cea de-a doua istorie din roman este relatat de Barbu Hasna. Acesta fusese n tineree un Don Juan cinic,
fcuse n Frana studii incomplete de inginerie, trecuse prin rzboi fr a se implica prea mult i tria oarecum la voia
ntmplrii. Spre sfritul primei conflagraii mondiale, ntlnete n trenul spre Brlad, o adolescent de 15 ani, Lena. n
prima instan, ntlnirea dintre Hasna i Lena nu pare a avea prea multe urmri. Hasna o rentlnete pe Lena n
casa lui Clody, o femeie cu care el era ncurcat. Aceasta a doua ntlnire are loc la o distan de opt ani de la prima
ntlnire, atunci Lena, ndrgostindu-se de el. l urmeaz ntr-o cltorie n Italia. ntori n ar, Hasnas si Lena se
cstoresc i sunt considerai de prieteni perechea ideal, ns dup trei ani de fericire conjugal, Hasna i d seama
c mbtrnete i simte nevoia de a lsa ceva n urma sa. i dorete ca iubirea dintre el i Lena s rodeasc. De data
aceasta, Lena este cea care refuz s aib un copil, venind n contradicie cu dorina soului ei, ceea ce produce n mod
inevitabil ruptura definitiv a cuplului. Refuzul ei este cauzat de faptul c nu vrea ca i copilul, asemenea tuturor
evenimentelor din viaa ei i a lui Hasna, s fie o ntmplare.
De fiecare data femeia gaseste forta interioara de impotrivire, caci, de fiecare data, ea este cea care desface
legatura, disparand definitiv din viata lor si inchizandu-se enigmatic in sine.

parerea
Din punctul meu de vedere, Nunta in cer este unul din cele mai reusite romane a lui Mircea Eliade. Scrierea
aceasta este un izvor nesecat de trairi. Eliade, reuseste sa deschida carapacea sufletului si sa analizeze cu lupa toate
desisurile trairilor interioare. Este un roman care iti capteaza atentia de la prima pagina.

concluzia
In concluzie, Nunta in cer fiind o opera n proz, de mare ntindere, cu o aciune complex ce se desfoara
pe 2 planuri, cu personaje a cror personalitate este bine individualizat si prin tema, prin prezentarea unor evenimente
inspirate din aspecte autobiografice si prin procedeele folosite este un roman al experientei si autenticitatii, al trairii
intense a sentimentului erotic ca experienta definitorie.