Sunteți pe pagina 1din 2

Nunt in cer

de Mircea Eliade
Romanul "Nunt in cer", aprut in 1938 la Bucureti, se nscrie in proza erosului i face parte din literatura
modern interbelic, Mircea Eliade (1907-1896) ilustrnd, o dat in plus, mitul iubirii si motivul cuplului ca tem unic a
acestei scrieri. George Clinescu vorbea despre "gidismul" primelor romane ale lui Mircea Eliade, in sensul c tinerii eroi se
nalta deasupra inhibiiei erotice, se revolt impotriva normelor morale impuse de societate. Indrgostitii lui Mircea Eliade
triesc experiene-limit, stabilesc relaii profund umane in zona erotic, sunt expansivi i desctuai de prejudeci.
Romanul erotic "Nunt in cer" de Mircea Eliade ilustreaz mitul Androginului (sau al Hermafroditului) i
simbolizeaz ideea unitii primordiale a fpturii omeneti. Din romanele de dragoste ale lui Mircea Eliade, nici unul nu se
apleac mai struitor asupra eternului feminin ca Nunt in cer. Alctuit din confesiuni rostite in oapt, din cteva frnturi
de via petrecute n Bucuretii anilor nebuni, romanul prinde in paginile sale destinul frmntat a dou cupluri marcate de
o iubire stranie i nelinititoare. Numai c misterul acesta venic, ntrupat aici in dubl ipostaza a personajului central al
crtii, refuz s se livreze autorului. Ba pare chiar c se adncete ameitor, pe msur ce naratorii lui Eliade i deapna unul
altuia povestea iubirii lor pierdute pentru enigmatica eroina a intmplrilor, Ileana.

Semnificatia titlului

Iubirea perfect nseamn predestinare, regsirea jumtaii-pereche, refacerea fpturii primordiale unice (mitul
Androginului). Omul este dator s caute marea iubire, s se pregteasca pentru ea ca s fie demn i capabil de a face fa
exigenelor pe care acest sentiment i le impune. Comuniunea erotic este sinonim cu unirea deplin, desvrit, n care se
contopesc brbatul i femeia. Ca ideal erotic, nunta venic este posibil numai in cer, unde sufletele se mpletesc n
eternitate: "noi amndoi nu suntem din lumea asta, nu ne putem mpotrivi destinului care ne-a ales unul altuia pentru o altfel
de nunt ".
Cei doi barbati, Mavrodin si Hasnas, personajele-naratori ale romanului, nu rezista la incandescenta iubirii totale
si se prabusesc din cerul pasiunii, ispasind fiecare in felul lui pacatul neputintei: Hasnas, resemnat, se recasatoreste in scopul
declarat de a avea urmasi, iar scriitorul Mavrodin refuza perpetuarea pentru a-si apara creatia artistica. Romanul este o
confesiune lucida, ca o ispasire a nefericirii celui ce a fost pedepsit de a ramane singur.
Structura si compozitia romanului
Romanul "Nunta in cer" are un moto biblic, exprimnd sugestiv ideologia prozei erotice a lui Mircea Eliade,
incipitul fiind o interogaie retorica a lui Mavrodin despre ce s-ar fi intmplat dac un oarecare om intlnit pe strad ar fi fost
tatl lui. Romanul are o singur eroina feminin, Ileana-Lena, care intlneste dou versiuni erotice, concretizate prin cei doi
brbati ce par a fi in opoziie, deoarece unul dorete s obin de la ea exact ceea ce respinsese celalalt. Fiecare dintre cei doi
eroi ii povestete, la persoana I, experiena erotic celuilalt, astfel fiecare dintre ei este, pe rnd, personaj-narator, iar din
punct de vedere al timpului cronologic, intmplrile sunt inversate.
Subiectul
Nunt n cer este povestea a doi brbai, Andrei Mavrodin i Barbu Hasna care se ndrgostesc de aceeai
femeie, fr a fi capabili s-i pstreze dragostea. Romanul este conceput sub forma relatrilor celor doi brbai care,
ntlnindu-se mult timp dup dispariia Ilenei, i fac confidene, fr a bnui rolul unuia n povestea celuilalt.
Primul care i ncepe mrturia este Andrei Mavrodin, un scriitor cunoscut al vremii sale. Iniial un om care tria la suprafa,
fr a acorda prea mult atenie iubirii, Andrei cunoate druirea total, dragostea fr limite, n clipa n care o ntlnete, n
casa unui arhitect, pe Ileana, o tnr recent sosit din Germania.Cei doi se ndrgostesc. Ileana, care fugise din ar pentru a
se elibera de iubirea unui alt om, vede n relaia cu Andrei ansa unui nou nceput. Dar Mavrodin descoper c, prin n
vrtejul vieii a ajuns n imposibilitatea de a mai scrie ceva. Iniial geloas pe munca lui, Ileana sfrete prin a-l stimula pe
Andrei s scrie. Totodat i dezvluie iubitului dorina ei de a oferi continuitate iubirii, printr-un copil, dar Mavrodin refuz,
considernd c dragostea le este suficient. Ileana avorteaz i la scurt timp dup aceea dispare fr urm. ncercnd s
retriasc marea lui iubire, Mavrodin scrie un roman, intitulat Nunt n cer dar constat c a ajuns s falsifice fapte, cartea
neavnd nicio asemnare cu paradisul pierdut.

A doua confesiune, cea a lui Barbu Hasna surprinde imaginea propriei sale csnicii ratate. Hasna se contureaz
ca un om opus lui Mavrodin: vulgar, lipsit de aspiraii superioare, el este ntruchiparea fidel a moravurilor ce caracterizau
Bucuretiul interbelic. ntr-un salon Bucuretean, Hasna o ntlnete pe Lena i recunoate n ea copila pe care, n timpul
rzboiului, o cunoscuse ntr-un tren. Cei doi cltoresc mpreun n Veneia unde Hasna sfrete prin a se ndrgosti de
Lena. La rndul ei, Lena i declar acestuia c l iubise din prima clip. Cei doi se cstoresc i timp de trei ani ntruchipeaz
cuplul perfect. Dar, dup trei ani de csnicie, Hasna ajunge la concluzia c viaa lui este incomplet: i dorete un copil.
Punnd acest dorin pe seama unui impuls Lena l refuz. Cei doi se ceart i sfrec prin a divora.
Finalul romanului i suprinde pe cei doi brbai, care, privind retrospectiv, constat cu resemnare c Lena (Ileana) probabil a
murit.
Ceea ce fascineaz la roman mai mult chiar dect tema, este forma n care aceast tem este transpus.
Confesiunile celor doi brbai iau forma unor relatri lucide, care, fr a marca un sentimentalism excesiv, sunt totui
portretul fidel al unei mari iubiri, al unei nuni care nu poate fi consumat pe pmnt, ci doar n cer.
Critica literar vorbete despre manifestarea, n acest roman, a egolatriei (manie de a se preocupa exagerat de
propria persoan, supraestimare a valorii personale, egotism) masculine in dou versiuni: "eroina intlnete egolatria
masculin in dou versiuni succesive, ce s-ar spune c stau n opoziie, pentru c fiecare dintre cei doi brbai pe care i
iubise dorise s obin de la ea exact ceea ce respinsese cellalt" (Gabriel Dimisianu). Cei doi indrgostii nu pot ceda, nici
chiar din dragoste, n faa dorintelor femeii iubite, care, la rndul ei, are aceeai for interioar de a nu se supune acestei
dominaii, pe care o simte ca pe un pericol de diminuare a personalitii sale.
n concluzie, n proza lui Mircea Eliade, Erosul reprezint insi substana narativa a romanelor "Maitreyi" si "Nunta in
cer", dragostea fiind ineleasa ca un act integral, ca un proces al rentregirii umane prin fptura nou creat din fuziunea
brbatului cu femeia - recompunnd perechea ideal.