Tema iubirii

Nunta in cer
De Mircea Eliade
Romanul "Nunta in cer", aparut in 1938 la Bucuresti, se inscrie in
proza erosului si face parte din literatura moderna interbelica, Mircea
ilustrand, inca o data, mitul iubirii si motivul cuplului ca tema unica a
acestei scrieri. Geore !alinescu vorbea despre "idismul" primelor
romane ale lui Mircea "liade, in sensul ca tinerii eroi se inalta deasupra
in#ibitiei erotice, se revolta impotriva normelor morale impuse de
societate. $ndraostitii lui Mircea "liade traiesc e%periente&limita,
stabilesc relatii profund umane in zona erotica, sunt e%pansivi si
descatusati de pre'udecati.
Romanul erotic "Nunta in cer" de Mircea "liade ilustreaza mitul
(ndroinului )sau al *ermafroditului+ si simbolizeaza ideea unitatii
primordiale a fapturii omenesti. !uvantul "androin" vine de la
recescul "aner, andros", care inseamna "barbat" si de la recescul
",ne", insemnand "femeie", sensul intreului cuvant fiind acela de
"barbat&femeie" ca fiinta unica.
Mircea "liade ilustreaza in acest roman erosul si mitul
(ndroinului, realizate prin motivul cuplului, pentru a reface unitatea si
desavarsireafuntei umane prin comuniune erotica, dorind sa
reconstituie omoenitatea primordiaia a spiritului uman.
$ubirea perfecta inseamna predestinare, reasirea 'umatatii&
perec#e, refacerea fapturii primordiale unice. -mul este dator sa caute
marea iubire, sa se preateasca pentru ea ca sa fie demn si capabil de
a face fata e%ientelor pe care acest sentiment i le impune.
!omuniunea erotica este sinonima cu unirea deplina, desavarsita, in
care se contopesc barbatul si femeia. !a ideal erotic, nunta vesnica
este posibila numai in cer, unde sufletele se impletesc in eternitate.
"noi amandoi nu suntem din lumea asta, nu ne putem impotrivi
destinului care ne&a ales until altuia pentru o altfel de nunta ".
!ei doi barbati, Mavrodin si *asnas, persona'ele&naratori ale
romanului, nu rezista la incandescenta iubirii totale si se prabusesc din
cerul pasiunii, ispasind fiecare in felul lui pacatul neputintei. *asnas,
resemnat, se recasatoreste in scopul declarat de a avea urmasi, iar
scriitorul Mavrodin refuza perpetuarea pentru a&si apara creatia
artistica. Romanul este o confesiune lucida, ca o ispasire a nefericirii
celui ce a fost pedepsit de a ramane sinur.