Percepţia subliminală

Mariana Popovici
Natalia Buzdugan
Grupa 1.2
 Conceptul
 Subliminal înseamnă sub pragul conştiinţei. De exemplu, imaginea
subliminală este o imagine care nu poate fi văzută cu ochiul liber, dar pe
care creierul nostru o percepe. . Dacă stimulul se întâmplă să fie un cuvânt sau
o frază, primul prag de care trebuie să treacă este cel al detecţiei. Acesta este
punctul în care majoritatea oamenilor devin vag conştienţi că cercetătorul le-a
prezentat ceva, deşi nu pot identifica ce au văzut sau auzit. Cercetătorul trebuie
să le prezinte stimulul pentru o perioadă mai lungă şi la o intensitate mai ridicată
pentru a atinge al doilea prag al conştienţei, pragul recunoaşterii.Trebuie
precizat faptul că majoritatea legislaţiilor actuale interzic acest gen de
imagine în publicitate.
 Un mesaj subliminal este un stimul (adică un agent susceptibil de a provoca
o schimbare de comportament la subiectul observat) care nu este perceput
în mod conştient de persoana care îl primeşte; el se află dincolo de nivelul
conştient, dar excită foarte bine simţurile. Nu se cunosc încă în totalitate
mecanismele puse în joc, dar se pare că, deşi efectuează fără încetare o
triere a informaţiilor pe care le primeşte, creierul nu aplică acelaşi filtru la
toate nivelurile de conştiinţă, astfel încât unele informaţii pot influenţa
emoţiile fără ca organul cognitiv, creierul să aibă vreun acces.
Motivul pentru care mesajele trebuie să fie subliminale este că, de vreme
ce conştientul nu îşi dă seama de mesaj, el nu poate să îl respingă, să-l critice
sau să-l analizeze. Sugestiile subliminale acţionează la fel ca şi sugestiile
hipnotice. Capacitatea de a ocoli partea critică a conştientului este esenţială
pentru a implanta noile sugestii pentru schimbări. De fapt, de fiecare dată
când ne confruntăm cu o alegere, putem decide în mod conştient ce decizie
să luăm, în funcţie de voinţa şi de dorinţele noastre. Inconştientul nu are
aceeaşi capacitate de analiză a informaţiei, el acţionează în funcţie de datele
pe care le-a primit ca şi cum ele ar fi adevărate. Este un fapt psihologic admis
că suntem conduşi şi influenţaţi de toate impulsurile noastre inconştiente.
Istoric
 Mesajele subliminale erau încorporate ocazional în programe de radio, filme și
televiziune. Într-un scurtmetraj animat cu Daffy Duck în 1943, de exemplu,
cuvintele „CUMPĂRĂ BONDURI” apar pe scurt. Nimeni nu știa dacă aceste
mesaje vor influența oamenii, dar și-au dat seama că nu ar putea face rău să
încerce.
 1957: James Vicary, cercetător de piață, a susținut că prin cuvintele „Eat
Popcorn” și „Drink Coca-Cola” incluse în timpul unui film pentru o fracțiune de
secundă, a crescut semnificativ vânzarea acestor gustări. Cinci ani mai târziu a
recunoscut că a falsificat studiul.
 Doi cercetatori francezi, Noizet si Brouchon (1967), au înregistrat raspunsurile
electro-dermale ale unor subiecti în timpul prezentarii subliminale la tahistoscop a
12 cuvinte (unele afectogene, altele neutre). S-a constatat ca subiectii au reactionat
Ia ambele categorii de cuvinte, dar mai puternic la cele afectogene.
 Într-un studiu din 1980, doctorul Silverman a încorporat mesaje subliminale în
tratamentul unei jumătăţi dintr-un grup de fumători care încercau să se lase de
fumat folosind o terapie comportamentală. După o lună, la sfârşitul
tratamentului, 66 % din grupul expus mesajelor subliminale deveniseră
nefumători, în timp ce din cealaltă jumătate a grupului, neexpusă la mesaje
subliminale, doar 13% se lăsaseră de fumat. 
 Intr-un experiment de Flower 95% de procente din respondenti au perceput mesajul
subliminal si au facut o alegere influentata de acel mesaj.
 Studii
În mod interesant, există dovezi care arată că psihologii pot demonstra, în condiţii stricte de

laborator, efecte subliminale de scurtă durată şi de mică intensitate. În aceste experimente,
cercetătorii arată participanţilor pe un ecran diferite cuvinte ce sunt expuse pentru foarte puţin
timp, astfel încât să nu poată fi percepute conştient literele afişate. Într-un experiment efectuat
în 1999 de Nicholas Epley şi de colegii săi, cercetătorii au solicitat studenţilor ce participau la
studiu să producă mai multe idei pentru proiecte de cercetare. Ulterior, studenţii erau expuşi
pentru o perioadă foarte scurtă de timp la o imagine. Jumătate au vizualizat o fotografie cu faţa
zâmbitoare a unui coleg, iar cealaltă jumătate faţa furioasă a profesorului lor îndrumător.
Studenţii au perceput stimulii ca fiind nimic mai mult decât o sclipire luminoasă. Ulterior, ei
au evaluat calitatea ideilor pe care le produseseră. Fără să ştie de ce, studenţii ce fuseseră
expuşi la imaginea ce înfăţişa chipul furios al îndrumătorului lor şi-au evaluat propriile idei cu
note mai mici decât studenţii ce fuseseră expuşi la faţa zâmbitoare a unui coleg.
Cercetătorii pot influenţa într-un mod similar comportamentul verbal, un studiu efectuat în

1992 arătând că expunerea subliminală la o serie de cuvinte dintr-o temă comună creşte
şansele ca subiectul să aleagă un cuvânt similar dintr-o listă de opţiuni. Spre exemplu, dacă-i
prezentăm unei persoane rădăcina „cre_” şi îi cerem să formeze cuvântul întreg, ea va avea
printre opţiuni „crez” şi „creţ”. Studiile arată că putem creşte probabilitatea ca subiecţii să
aleagă „crez” prin stimularea subliminală cu cuvinte precum „religie”, „rugăciune” şi „preot”,
pe când dacă îi expunem la noţiuni ca „păr”, „pieptene” şi „bucle” creştem probabilitatea ca să
aleagă „creţ”.
 Exemple de mesaje subliminale
 In filmul “Cu ochii larg închiși (Eyes Wide Shut), de Stanley Kubrick,
in scena cu orgia s-a utilizat pe fundal piesa „Backwards Priests” a
lui Pook – ce conține o Sfântă Liturghie a Bisericii Ortodoxe
Române, înregistrată într-o biserică din Baia Mare și redată invers.
Astfel s-a urmarit ca rezultatul scenelor pline de replici intense
acompaniate de melodia respectiva să redea un mesaj „subliminal”.
 The Lion King (Regele Leu) – (1994) Disney
În momentul în care Simba sare, cu putere, pe muchia unei stânci, un
nor de praf se risipeşte în aer. Apoi, pentru o fracţiune de secundă, trei
litere controversate îşi fac apariţia pe cer- SEX, potrivit publicului, sau
SFX, potrivit animatorilor.
 Exorcistul - 1973
Regizorul a strecurat in film citeva mesaje subliminale, care sporesc
groaza. De mai multe ori de-a lungul peliculei, pe fractiuni de secunda,
apare fata unui demon – denumit Capitanul Howdy.
 In cazul melodiilor este ceva mai complicat de inserat mesaje
subliminale. Exista sunete de 2-3 ciclii pe secunda care pot ucide imediat
un om. De pilda, japonezii cunosc o arta Kiai prin care folosind aceste
sunete joase pot ucide un om, pot face ca sangele in corpul persoane „sa
inghete”.
 În 1951, doctorul Hal Becker, şi-a început cercetările asupra efectelor
sugestiei subliminale. Unul din studiile sale implica folosirea
sugestiilor subliminale încorporate în sistemul audio al centrului
medical Mc Donagh din Missouri. Testul său, care a durat şapte luni,
a produs rezultate spectaculoase. Leşinurile datorate injecţiilor au
scăzut la zero, numărul persoanelor care fumau în locaţiile
personalului a scăzut cu 79%, iar accesele de stări proaste din sala de
aşteptare suprapopulată au fost reduse cu aproape 60%. Aceste
probleme au revenit la nivelurile anterioare atunci când mesajele
subliminale au fost oprite, la sfârşitul studiului.
 Pe 10 septembrie 1979 revista Times relata: cincizeci de magazine din
Statele Unite şi Canada instalaseră un sistem subliminal pentru a
evita furturile din raioane. Inventatorul său, doctorul Hal Becker, a
suprapus pe muzica difuzată în magazine mesaje subliminale care
sugerau să nu furi : Eu sunt cinstit. Dacă fur, voi fi prins şi trimis la
închisoare. Furturile s-au redus cu 37%, economisindu-se 600 000
de dolari pe parcursul a nouă luni de folosire a sistemului.
Publicitatea subliminală cu tenta sexuala
Publicitatea subliminală ingenioasa
LEGE Nr. 1227 din 27-06-1997
cu privire la publicitate

Articolul 8. Cerinţele generale

 (1) Publicitatea trebuie să fie loială şi onestă.
 (2) Publicitatea trebuie să fie identificată fără cunoştinţe speciale şi fără utilizarea de
mijloace tehnice.
 (3) Publicitatea nu trebuie să inducă în eroare, nici să prejudicieze interesele
consumatorilor.
 (4) În mass-media, publicitatea trebuie să fie în mod clar identificabilă de celelalte programe
şi materiale prin mijloace poligrafice, video, audio, combinate sau prin comentarii. De
regulă, publicitatea se difuzează grupat.
 (5) Difuzorul de publicitate nu trebuie să exercite influenţă editorială asupra conţinutului
programelor.
 (6) Publicitatea subliminală este interzisă.
 (7) Publicitatea se difuzează în limba moldovenească iar, la dorinţa furnizorului de
publicitate - şi în alte limbi, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu Legea cu
privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi cu
tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
 (8) Publicitatea mascată este interzisă.