Manipularea prin mesaje si imagini subliminale

Masterand: Chiru Emanuel Andrei

1
Cuprins:

Introducere……………………………………………………………..pag.3

SUBCONȘTIENTUL – poarta de intrare a mesajului subliminal…..…pag.4

Ce este mesajul subliminal? Tipuri de mesaj subliminal………………..pag 6

Istoricul mesajului subliminal ………………………………………..…pag8

Mesajul subliminal - condiment al producţiilor artistice şi publicitare…..pag.14

Bibliografie ………………………………………………………………pag.19

2
 Mirajul manipulării Când a început? Cum s-a transformat în timp? Cine a
beneficiat şi ce a avut de câştigat? Religia, conducătorii, magazinul de la care ne
facem cumpărăturile zilnice? Au fost statuile şi idolii religioşi un mijloc de a
manipula masele? Vrăjitoria şi practicile magice au fost înlocuite în prezent de
agenţiile de publicitate? Propriile gusturi ne reprezintă sau ne-au fost inoculate în
timp? Este tehnica manipulării folosită pentru a ne detemina să facem mai mult de
50% din alegeri convinşi fiind de foţe şi argumente care nu ne aparţin? Sunt aceste
alegeri mai bune sau mai proaste decât cele pe care le-am lua fără o influenţă
externă? Câte din deciziile pe care le luăm folosind argument emoţionale induse în
defavoarea celor raţionale?

Acestea sunt o parte din întrebările pe care mi le-am pus şi eu înainte de

alegerea temei pentru acest referat. Influenţa şi efectele reale ale mesajului
subliminal mi s-au părut subiecte interesante.

3
SUBCONȘTIENTUL – poarta de intrare a mesajului subliminal

...căci o oră nu-i o oră, ci un vas plin de parfumuri, de sunete, de proiecte și de

atmosferă (Proust)

Freud a numit această zonă subconștient. Refulările, mesajele nereceptate,

ca și experiențele uitate accidental se află camuflate în această zonă de sub pragul
conștientului. Amintirile vagi, presimțirile, impresia de deja vu, anticipările, visele
simbolice vin din această zonă ascunsă a ființei. Ca spațiu de inepuizabile
combinații simbolice, subconștientul reprezintă o imensă bancă de informații
despre istoria proprie. Investigarea lui începe cu actele involuntare, continuă cu
analiza viselor și se termină cu analiza dereglărilor și bolilor psihice. Între acestea,
uitarea fragmentară și lapsusul, conțin o sumedenie de informații despre anumite
mecanisme care se află în subliminal. Actele de uitare nu sunt întâmplătoare,
cuvintele care se șterg dintr-un vers, fraze rămase neterminate, ca și uitarea unui
nume cunoscut, ascund acțiuni cu mult mai importante care pot camufla o intenție
refulativă, care însă poate fi activată la un moment dat printr-o sugestie subtilă sau
prin simpla reactualizare a unui sentiment de vinovăție.

4
 În subconștient pot pătrunde, fără alegere o gamă diversă de informații. Sub
influența lor, uneori se poate lua o decizie. Informația de sub prag nu vine în
ordine, nu hotărăște opiniile unui om, dar poate să creeze blocaje, să bulverseze
mersul unui gând, să reapară în vise ori în mintea bolnavă.

Modificările care au loc în subliminal depind exclusiv de istoria afectivă a

individului, de educația și reperele lui existențiale. Modul de influențare a unei
ființe prin informația neconștientizată depinde de situarea fiecăruia față de ceilalți.
Nu doar istoria individuală contează, ci contextul general și felul în care se
raportează la ceilalți. În funcţie de factorii care ţin de fiecare individ,
subconştientul poate absoarbe anumite informaţii, pe unele însă putându-le
elimina, (ca alarme prin intermediului lapsusului, prin vise) ori ca sprijin secundar
al informaţiei care decide atitudinile. În subconştient sunt depozitate şi amintirile,
adică mesajele înregistrate şi uitate. Informaţia adusă prin sugestie sau artă este
depozitată tot în acest loc. Prin refulări, repetiţie, sugestie şi artă, o informaţie iniţal
negată poate să mobilezeze material de sub pragul conştiinţei.

Datorită trăsăturilor sale, subconștinetul este în prezent vizat și el de

campaniile de publicitate, de media în general sau de clasa politică.

Un stimul poate influența subconștientul fără a fi considera a fi subliminal.

Dacă îl auzim sau îl vedem, chiar dacă conștient nu-l observăm, nu poate fi
considera subliminal ci supraliminal.

Un experiment simplu s-a efectuat intr-un hipermarket, unde la raionul de

băuturi se auzea în difuzoare muzică germană. În tot acest timp, vinul german s-a
vândut mai bine decât cel francez. Când a fost folosită în magazin muzică franceză,
vinul care avea ca proveniență această țară l-a devansat la vănzări pe cel produs în
Germania. (North, Hargreaves, & McKendrick, 1999).

5
Ce este mesajul subliminal? Tipuri de mesaj subliminal

Subliminal înseamnă „sub limen”. Limenul, cunoscut sub denumirea

ştiinţifică de „prag senzorial”, desemnează acea gamă îngustă în care un stimul ce
se diminuează trece din faza de abia perceptibil în faza de abia imperceptibil. Dacă
stimulul se întâmplă să fie un cuvânt sau o frază, primul prag de care trebuie să
treacă este cel al detecţiei. Acesta este punctul în care majoritatea oamenilor devin
vag conştienţi că cercetătorul le-a prezentat ceva, deşi nu pot identifica ce au văzut
sau auzit. Cercetătorul trebuie să le prezinte stimulul pentru o perioadă mai lungă
şi la o intensitate mai ridicată pentru a atinge al doilea prag al conştienţei,
pragul recunoaşterii. În acel punct, oamenii pot spune cu precizie ce au auzit sau
văzut. Dacă un stimul are atât de puţină energie sau este obscurat atât de mult de
interferenţe încât nu poate să genereze o reacţie fiziologică în receptorii din ochi
sau urechi, atunci nu poate afecta nimic din ceea ce persoana gândeşte, simte sau
face. Mesajele care se găsesc în acea zonă gri aflată între pragul de detecţie şi cel al
recunoaşterii, sau cele la care nu suntem atenţi, ne pot influenţa uneori emoţiile şi
comportamentul.

Un mesaj subliminal este un semnal sau mesaj conceput să fie transmis sub
limitele normale ale percepţiei. Acesta se află dincolo de nivelul conştient, dar
excită foarte bine simţurile. Sugestiile subliminale acţionează la fel ca şi sugestiile
hipnotice. De fiecare dată când ne confruntăm cu o alegere, putem decide în mod
conştient ce decizie să luăm, în funcţie de voinţa şi de dorinţele noastre; totuşi,
spiritul nostru inconştient nu are aceeaşi capacitate de analiză a informaţiei şi el
6
acţionează în funcţie de datele pe care le-a primit ca şi cum ele ar fi adevărate.

Subliminalul vizual Imaginile subliminale sunt invizibile la o viteză normală.

Ochiul nu le va putea vedea decât dacă ştie că există o imagine subliminală pe care
să o caute şi asupra căreia să se concentreze. Numai atunci va putea să o
întrezărească şi, chiar dacă nu a văzut-o înainte, acum, când ştie unde este, va putea
să o vizualizeze.

Subliminalul auditiv (sau sonor) nu se bazează pe durată, ca subliminalul vizual,

ci pe intensitate; o frază difuzată la un nivel prea scăzut pentru a fi percepută în
mod conştient este înregistrată şi decodată de creier; de exemplu, atunci când
ascultăm o melodie care conţine mesaje subliminale, în general nu auzim decât
melodia.

7
Istoricul mesajului subliminal

Scandalul oportunitatii

În anul 1957, James Vicary, un cercetant de piață din SUA făcea o

declarație publică care avea să surescite interesul general, dar mai ales al mass-
mediei de la acea vreme. Conform acestei declarații, el era capabil să influențeze și
să determine un anumit public să facă anumite alegeri pe care el le indusese în
prealabil, prin proiectarea unor imagini pe un ecran în timpul proiecției unui film.

Mai pe larg, experimentul descris de el avea ca loc de desfăurare un

cinematograf din Fort Lee, New Jersey, în a cărui sală de proiecție Vicary a
amplasat un tahistoscop, unde au fost introduse spre a fi redate două imagini care
conțineau textul “Ti-e foame? Mănânca pop-corn” și “Bea Coca Cola”.

8
 Cele două imagini au fost introduse o dată la 5 secunde în timpul filmului
PICNIC, fiind proiectate pentru câte 1/3000 dintr-o secundă, cu mult sub nivelul
puterii de percepție conștientă a creierului. Conform declarațiilor sale, ulterior
proiecției celor două imagini, vânzările de Coca Cola au crescut cu 18,1%, în timp
ce floricelele s-au vândut cu 57.8% mai mult.

9
 Aceste informații date publicității au creat un impact puternic asupra mass-
mediei de atunci și asupra psihologiei de la acea vreme. Vicary a fost considerat a
fi un vizionar și experimentul său a fost considerat un succes. Ulterior, Vicary a
recunoscut că a falsificat rezultatele obținute în urma proiecției. Chiar dacă
experimentul a fost o înșelătorie, curiozitatea pentru folosirea acestei tehnici fusese
inoculat deja.

James Vicary expunandu-si teoria mesajelor subliminale in fata Comisiei Federale

de Comunicatii, SUA, 1958

10
 Mai târziu, în același an, Vance Packard scria “Convingătorii Ascunși”, o
carte bazată pe cercetările de marketing motivațional folosite pentru convingerea
consumatorilor să cumpere diverse produse în SUA.

Pe parcursul întregii lucrări, Packard nu a folosit niciodată termenul

“subliminal”, dar a menționat pe scurt experimentul cinematic al lui Vicary. Mass-
media a preluat rapid studiul asupra experimentului lui Vicary și l-a publicat,
răspândindu-l pe scară largă. Atenția mediei a creat anumite temeri vizavi de
presupusele pericole ale transmiterii de mesaje subliminale. Furia publică s-a
orientat împotriva posibilității de expunere a societății americane la un asemenea
tratament și a fost atât de mare, încât Senatul american s-a văzut nevoit să scoată
tehnica în afara legii. În consecinţă, Asociația Națională de Emisie Radio si TV a
11
interzis membrilor săi utilizarea mesajelor subliminale în cadrul vreunui program.

Tehica inventată de Vicary totuși a continuat să fie aplicată, acesta chiar

creând o companie care a avut numele “Proiecţie Subliminală James Vicary”, și
prin care acesta încasa onorariile obținute în urma folosirii tehnicii brevetate de el.
Astfel că o serie de cinematografe, posturi de radio și de televiziune au folosit
pentru o perioadă spoturi audio sau video care conțineau mesaje subliminale. Au
fost folosite inclusiv mesaje spre binele public, care avertiza şoferii despre riscurile
condusului în condiții de umezeală, îngheț și precipitate. Au existat și mesaje
precum “cărti poştale acum” în apropierea Crăciunului. Chiar și Armata
Americană s-a implicat la un moment dat în activităţile de întrebuințare a
mesajelor subliminale, pentru a verifica dacă ele pot fi folosite în scopuri
educaționale.

Comisia Federală de Comunicaţie din SUA a hotărât verificarea, in 1958, a

eficienței mesajelor subliminale. Oficiali guvernamentali şi reprezentanţi ai presei
au fost invitați să ia parte la experiment, în timpul căruia, o dată la cinci secunde,
era proiectat textul “Mâncați Popocorn”, fiind afișat în timpul desfășurării unui
show de televiziune. Experimentul a fost considerat un eșec, nimeni nefiind tentat
să consume floricele. Hilaritatea experimentului a fost dată și de un senator care
participa la experiment și care după proiecție și-a exprimat dorința de mânca un
hot-dog. Din acest moment, atenţia publică a scăzut gradual față de mesajele
subliminale, iar compania lui Vicary a falimentat în iunie 1958.

Ulterior, James Vicary a mai obținut o înfrângere în ceea ce privește

eficacitatea funcționării mesajelor subliminale, atunci când i s-a cerut de către
Corporația Psihologilor să deruleze același experiment desfăurat în sala de cinema.
După derulare, nu s-a costat vreo modificare a consumului de coca-cola sau

12
floricele de porumb. Eșecul l-a determinat pe Vicary să recunoască în 1962 că de
fapt simulase creșterea vânzărilor, dar declarațiile sale nu au fost publicate pe scară
largă. La momentul când acesta făcuse declarațiile oricum mesajele subliminale și
efectul acestora concret nu mai reprezentau un subiect atractiv pentru media de la
acea vreme. Mai mult, în 1992, Stuart Rogers, în cartea sa How a publicity blitz
created the myth of subliminal advertising relatează că a mers pe urmele
experimentului inițial. Contactând managerul sălii de cinema unde au s-a spus ca
au fost proiectate inițial cele două imagini, acesta a negat că experimentul ar fi
avut loc în sala sa de cinema la data enunțată de Vicary. Totuşi, drumul deschis de
Vicary a constituit o cale pe care au încercat să meargă ulterior şi alţii. Spre
exemplu, în 1978, Weiner repetă testul, strecurînd cuvîntul carne de vită “boef”,
într-un film, aşteptînd ca la pauză spectatotrii să cumpere sandvişuri cu carne de
vită. Nu se obţine niciun fel de creştere a cererii pentru carnea de vită.

Un experiment prin care se demonstrează că mesajele senzoriale sunt

înregistrate într-un context determinat psihologic este cel realizat de Noizet şi
Brouchon. Aceştia au înregistrat reacţiile electrodermale ale unor subiecţi în timpul
vizualizării prin tahistoscop, pentru o perioadă insesizabilă de conştient a 12
cuvinte, unele dintre acestea cu încărcătură afectivă, altele fără. Primele au
declanşat un raspuns mai pregnant. Un cuvânt însă este un simbol pentru fiecare
dintre noi, pronunţia sau auzul lui putînd declanşa o întreagă istorie de viaţă.
Simpla apariţie a unui cuvînt poate să facă să renască o lume sau să o şteargă, ca în
cazul lapsusurilor explicate de Freud. Pentru fiecare subiect este de presupus a
exista un context cultural în care este fixat acel cuvânt, un nume, o poveste etc.
Faptul că în cadrul experimentului lui Noizet şi Brouchon, la auzul cuvintelor cu
sens afectiv, subiecţii au reacţionat în proporţie mai mare, ar putea să fie
întâmplător.

13
Mesajul subliminal - condiment al producţiilor artistice şi publicitare

Chiar dacă mesajul subliminl propriu-zis nu a funcţionat, ulterior el a fost definit şi

idenificat cu mesajele şi simboluril ascunse în diverse producţii artistice sau
reclame. În special, o serie de reclame au beneficiat de un aport sporit de simboluri
sau asocieri cu tentă sexuală, care au fost făcute sau nu intenţionat şi care au avut
rolul de a le spori notorietatea.

14
 Inclusiv celebrele desene ale companiei Disney au fost şi ele “atinse” de
ipoteza conform căreia ar conţine o serie de simboluri sau mesaje ascunse.
Introducerea deliberată a unor simboluri, în special cu tentă sexuală a fost sesizată
de mai multe ori. Simple sau nu coincidenţe, acestea au devenit virale, efectul fiind
acela de a creşte curiozitatea adulţilor şi de a aduce publicitate gratuită
respectivelor producţii cinematografice, sporindu-le notoritatea. Mai jos sunt o
serie de astfel de exemple edificatoare.

15
 Mesajul subliminal însă a fost folosit şi în cadrul campaniei de alegeri
prezidenţiale din SUA în anul 2000, când democraţii au descoperit că o reclamă a
republicanilor ce îl ataca pe Al Gore şi care conţinea un mesaj subliminal. În cadrul
acestui spot publicitar, pentru o perioadă foarte scurtă de timp, la secunda 24 a
reclamei, cuvântul „RATS” („şobolani”) era afişat suprapus peste numele lui Gore.
Creatorul reclamei a susţinut însă că ultimele patru litere din cuvântul
„BUREAUCRATS” au fost detaşate de restul cuvântului în mod accidental. Totuşi,
specialiştii în publicitate spun că, dată fiind tehnologia informatică avansată folosită
pentru realizarea reclamelor moderne, era improbabil ca mesajul să fi fost inserat
fără voinţa realizatorilor.

16
 În contextul artistic, mesajele și imaginile subliminale au fost folosite pentru
a condimenta producțiile de profil, fiind prezente în melodii, filme sau alte tipuri
de creații.

Un exemplu elocvent este filmul Fightclub (1999) al lui David Fincher, în

care tema mesajului subliminal apare și este însoțită de inserarea a 6 imagini de-a
lungul acțiunii, acestea nefiind sesizabile la o vizionare normală. Acest artificiu
care într-un fel sprijină povestea filmului și ajută la dezvoltarea personajelor din
film a fost ulterior dezvăluită de regizor.

Controversele în jurul mesajului subliminal s-au purtat în instanță în cazul

formației de muzică rock Judas Priest care a fost data în judecată de părinții a doi
tineri care s-au sinucis în anul 1985 ascultând melodiile acesteia. Conform
declarațiilor părinților, melodiile acestei formații conțineau ascunse mesaje precum
"try suicide / încearcă sinuciderea " "do it / fă-o" and "let's be dead / hai să
murim". Suma cerută în instanță 6,2 milioane dolari. Procesul a fost pierdut,
judecătorii găsind că este o pură întămplare faptul că prin ascultarea melodiei în
sens invers s-ar distinge respectivele cuvinte.

În 1985, cercetătorii John Vokey şi J. Don Read au testat ideea mesajelor

subliminale din melodii. Oamenii de ştiinţă au descoperit că, atunci când ofereau
sugestii subtile participanţilor cu tendinţe pudice despre ceea ce urmau să audă,
aceştia tindeau să perceapă mesaje ca fiind pornografice când cercetătorii inversau
sensul de ascultare al unor înregistrări ce conţineau pasaje din Biblie. Acest
rezultat sugerează că persoanele care susţin că aud mesaje satanice în piesele
muzicale la modă îşi lasă, de fapt, imaginaţia să transforme tipare de sunete fără
sens în mesaje obscene. Aşadar, totul e în mintea ascultătorului.

17
Bibliografie

Doina Ruşti - Mesajul subliminal în comunicarea actuală, Bucuresşti, Tritonic,

2015

How a publicity blitz created the myth of subliminal advertising. Public Relations
Quarterly, 37,12-17

Durand Gilbert – Aventurile imaginii, Imaginatia simbolica, Imaginarul, Editura

Nemira, 1999

Bogdan FIceac – Tehnici de manipulare, Editura C.H Beck, 2014

18