Aspecte Practice de Psihologie Diplomatica

PREZINTĂ
Dr. psih. pr. Cristian DOBRE
E-mail: cristi_dobre@yahoo.com
Mobil: 0722557270
NOTĂ: acest curs este protejat de legislația în vigoare privind drepturile de autor
SCOPUL COLOCVIULUI
Este de a realiza familiarizarea cursanților cu noțiuni de

bază ale psihologiei diplomatice, pe care să le utilizeze,
în mod practic și pragmatic în activitatea curentă.
OBIECTIVELE PE CARE ȘI LE PROPUNE COLOCVIUL
“ASPECTE PRACTICE ALE PSIHOLOGIEI DIPLOMATICE”
1. Înțelegerea locului și rolului psihologiei diplomatice în

ansamblul psihologiei;
2. Deprinderea unor mijloace și procedee psihologice de

creștere a potențialului profesional;
3. Familiarizarea cu aspectele specifice ale inteligenței

emoționale;
4. Introducerea unor noțiuni referitoare la limbajul non-verbal;
5. Fixarea și evaluarea elementelor predate.

STRUCTURA COLOCVIULUI
1. De ce psihologie diplomatică?
2. Cui se adresează psihologia diplomatică?
3. Ce reprezintă psihologia diplomatică?
4. Cum ajută psihologia diplomatică la dezvoltarea
potențialului profesional?
5. Ce este inteligența (emoțională/cognitivă) și cum
poate fi ea valorificată?
6. Ce reprezintă limbajul non-verbal și cum se poate
învăța?
7. Concluzii, discuții, bibliografie.
- Pentru că înainte de toate suntem OAMENI...și

orice om are nevoie de psihologie, pentru a se
înțelege pe sine și pe semenii săi, dar și mediul
unde își desfășoară activitatea.
-Pentru că, prin utilizarea unor procedee

psihologice, persoanele care practică diplomația pot
să-și îmbunătățească performanțele;
-Pentru că diplomația are nevoie de o perspectivă

psihologică, iar psihologia are posibilitatea să ajute
diplomația...
-Pentru că o astfel de relaționare, între psihologie și

diplomație este în premieră în România și foarte
nouă în lume, ca și demers științific...
-Cursanților la Institutul Diplomatic Român;
-Diplomaților civili și militari;
-Politicienilor, care își reprezintă țara;
-Personalului din administrația publică;
-Candidaților pentru un post diplomatic;
-Personalului care lucrează în doeniul relațiilor

internaționale;
- Psihologilor;
- Studenților și cursanților din instituțiile de relații internaționale;
-Personalului din unele structuri departamentale;
-Publicului larg.
3. Ce reprezintă
psihologia diplomatică?
3.1. DEFINIREA PSIHOLOGIEI DIPLOMATICE
Psihologia diplomatică se defineşte ca fiind o ramura aplicativă a

psihologiei generale, destinată să studieze dezvoltarea proceselor şi
însuşirilor psihice ale personalităţii umane implicate în activitatea
diplomatică.
Psihologia diplomatică realizează studiul psihologic al omului din următoarele

perspective:
- a specialistului în psihologie, care îl supune pe OM cercetării
teoretico-ştiinţifice intervenției practic-aplicative;
- a diplomatului însuşi, care este pus în dubla postură de a se înţelege
pe sine însuşi, dar şi de a-şi înţelege potenţialii interlocutori;
- a terţilor, adică a acelor persoane, care urmează să interacţioneze
cu diplomatul.
3.2. OBIECTIVELE PSIHOLOGIEI DIPLOMATICE:
Obiective Obiective Obiective

teoretice practic-aplicative operaționale
Sunt conectate Sunt conectate Sunt conectate

cu zona de cu psihologii cu fiecare persoană,
cercetare-dezvoltare practicieni în parte
Obiectivele teoretice
-dezvoltarea cadrului conceptual de operare;
-explicarea ştiinţifică a fenomenelor şi proceselor psihologice specifice mediului

diplomatic;
-validarea unor teorii, metode şi procedee conceptuale cu privire la derularea unor

procese psihologice specifice mediului diplomatic;
- identificarea particularităţilor proceselor psihologice ale actorilor umani ai mediului

diplomatic.
Obiectivele practic-aplicative:
- organizarea şi diversificarea aparatului psiho-metodologic propriu de cercetare;
punerea în evidenţă, prin cercetări concrete, a unor legităţi cu privire la manifestarea
psihologiei în mediul diplomatic;
- eficientizarea procesului de adaptare a personalului diplomatic la mediul în care îşi
desfăşoară activitatea;
- promovarea unor programe de asistenţă psihologică pentru diplomaţi;
- dezvoltarea unor sisteme de evaluare psihologică mai adecvate pentru candidaţii
destinaţi să ocupe o funcţie diplomatică sau de suport;
- prognozarea evoluţiei psiho-comportamentale a diplomatului la post;
- anticiparea solicitărilor de natură psihologică ce îi pot afecta diplomatului capacitatea de
lucru;
- îmbunătăţirea programelor de pregătire psihologică a diplomaţilor, înainte de plecarea în
misiune;
- dezvoltarea programelor psihologice specifice de îmbunătăţire a capacităţilor intelectual-
cognitive şi emoţionale ale diplomaţilor;
- dezvăluirea complexităţii psihologice a mediului diplomatic;
- prevenirea unor comportamente deviante, în mediul diplomatic.
Obiectivele operaţionale
-punerea la dispoziţia diplomatului a unor modalităţi specifice de autocunoaştere şi
autoreglare adaptativă în timp real;
-creşterea eficienţei actului de negociere;
-dezvoltarea tehnicilor de întocmire a profilului psihologic de la distanţă al potenţialilor

interlocutori;
-punerea la dispoziţia diplomatului a unor mijloace psihologice de identificare a formelor

de agresiune psihologică şi de apărare împotriva acestora;
-dezvoltarea tehnicilor de recuperare psihologică şi de potenţare a psihicului diplomatului;
-perfecţionarea unor modalităţi psihologice de creştere a puterii persuasive a diplomatului,

în relaţia sa cu terţi;
-identificarea mijloacelor de stimulare a înţelegerii multiculturalităţii de către diplomat, cu

scopul creşterii eficienţei sale profesionale;
- decelarea influenţelor multiculturale asupra personalităţii.

3.3. RAPORTURILE INTERDISCIPLINARE ALE PSIHOLOGIEI DIPLOMATICE
Psihologie
diplomatică
Figura nr. 1 – Ramurile aplicative ale psihologiei, Zlate, M. (1994)

3.3. RAPORTURILE INTERDISCIPLINARE ALE PSIHOLOGIEI DIPLOMATICE
PSIHOLOGIA
SOCIALĂ
ETNOPSIHOLOGIA
PSIHOLOGIA
RELIGIEI
PSIHOLOGIA PSIHOLOGIA
DIPLOMATICĂ POLITICĂ
PSIHOLOGIA
MILITARĂ
PSIHOFIZIOLOGIA
PSIHOLOGIA
ORGANIZAȚIONALĂ
4. Cum ajută psihologia
diplomatică la
dezvoltarea potențialului
profesional?
4. Cum ajută psihologia diplomatică la dezvoltarea potențialului
profesional?
„un om informat este un om puternic”
„un om care se cunoaşte pe sine este un om puternic”
„un om care îi cunoaște pe ceilalți este un om și mai puternic”

4. Cum ajută psihologia diplomatică la dezvoltarea potențialului profesional?
Înțelegerea
Evaluarea și cerințelor
Dezvoltarea Gestionarea
psihologice ale
prevenirea capacității crizelor
riscului mediului
de a negocia
diplomatic
Dezvoltarea
capacității de a Dezvoltarea
înțelege Dezvoltarea Dezvoltarea
memoriei
limbajul gândirii atenției
non-verbal
Dezvoltarea Dezvoltarea Dezvoltarea Dezvoltarea Identificarea

abilităților de capacității de capacității de inteligenței caracteristicilor
comunicare înțelegere auto-înțelegere academice/ psihologice
a altora emoționale ale diplomatului
Dezvoltarea Dezvoltarea
capacității de capacității de a
a face față Dezvoltarea
recunoaște Dezvoltarea
inteligenței
mai bine agresiunea abilităților
factorilor culturale
psihologică de conducere
stresanți
5. Ce este inteligența
(emoțională/cognitivă)
și cum poate
fi ea valorificată?
5. Ce este inteligența (emoțională/cognitivă) și cum poate fi ea valorificată?
INTELIGENȚA – Elemente generale
Inteligenţa este o „formă de exprimare a capacităţii de a înţelege

şi rezolva probleme şi situaţii noi pe baza experienţei acumulate anterior“
INTELIGENȚA – Elemente generale
Inteligență
spațială
Inteligență Inteligență
kinestezică lingvistică
Inteligență Inteligenă
emoțională academică
Inteligență
Inteligență muzicală
artistică
Inteligență
socială
INTELIGENȚA – Raportul dintre inteligența academică și cea emoțională
ASEMĂNĂRI ȘI DEOSEBIRI
Abilitatea de a rezolva probleme
Probleme bazate pe un Probleme bazate pe un

suport socio-emoțional suport logico-matematic
INTELIGENȚA – Locul și rolul gândirii
Gândirea este procesul psihic superior, cu

ajutorul căruia este reflectată realitatea şi sunt
rezolvate probleme.
INTELIGENȚA ACADEMICĂ - Definire
Inteligența academică se referă la

identificarea, înţelegerea, integrarea şi folosirea
operațiilor logico-matematice în procesele
rezolutive.
INTELIGENȚA ACADEMICĂ – Operațiile gândirii:
-analiza presupune descompunerea unui obiect, concept, eveniment etc. în părţile

sale componente;
-sinteza este procesul mental opus analizei, ce constă în recompunerea unui obiect,
concept, eveniment etc. din părţile sale componente, în vederea creării unui tot;
-abstractizarea presupune izolarea mentală a relaţiilor esenţiale ce există între

obiecte şi fenomene concrete;
-concretizarea reprezintă procesul de gândire invers celui de abstractizare, prin care

se ajunge de la abstract la concret;
-generalizarea se manifestă prin atribuirea unor caracteristici ale unor obiecte sau
fenomene tuturor obiectelor şi fenomenelor ce aparţin respectivei categorii;
-particularizarea este procesul de gândire invers celui de generalizare şi presupune

atribuirea aceloraşi caracteristici ale categoriei elementelor individuale ale acesteia;
-- comparaţia constă în stabilirea asemănărilor şi a deosebirilor dintre obiecte sau

fenomene concrete sau abstracte, despre care subiectul cunoaşte unele elemente;
-categorizarea se referă la gruparea obiectelor şi fenomenelor după anumite criterii,

în clase, subclase şi aşa mai departe;
- ierarhizarea presupune stabilirea unei ordini între obiecte şi fenomene, pe baza

unui criteriu obiectiv sau subiectiv;
INTELIGENȚA ACADEMICĂ - Strategii de rezolvare a problemelor:
- descompunerea problemei de bază în sub-probleme, care necesită rezolvări

relativ mai simple;
- aplicarea unor algoritmi de rezolvare a problemei, desprinşi din experienţe
anterioare;
-planificarea ”înainte” a rezolvării problemei (când se pleacă de la ceea ce
există);
- planificarea ”înapoi” a rezolvării problemei (când se pleacă de la ceea ce se
cere);
- reducerea diferenţelor dintre enunţul iniţial al problemei şi enunţul obiectivului
de atins, unde este plasată soluţia;
- reducerea la absurd;
- reprezentarea grafică/vizuală a problemei;
- implicarea unui număr cât mai mare de operaţii ale gândirii şi procese ale
imaginaţiei;
- simularea pe computer;
INTELIGENȚA ACADEMICĂ (IQ)
LUCRAREA PRACTICĂ nr. 1
Vă rog să constituiți două grupuri de lucru.

Citiți cu atenție textul de mai jos și încercați să răspundeți la întrebarea
prezentată la finalul acestuia...
Timp de lucru.....
TEXT
Organizația X este condusă de domnul Q. Acesta are un vicepreședinte și trei
directori în subordine – A, B și C. Directorul A are și el în subordine pe directorii
M și N, iar, directorul B îi are în subordine pe directorii O și P, in timp ce
directorul C îi are ca subordonați pe directorii S și K.
Organizația Y îl are ca lider pe domnul T, care este controlat în deciziile pe care
le ia de un consiliu format din 22 de membri. În subordinea lui T se află directorii
U și V. Directorul V are ca locțiitor pe domnul H. Fiecare dintre directorii U și V
au în subordine câte 44 de lideri locali.
Domeniile de activitate ale persoanelor enumerate sunt relativ asemănătoare.
Directorul M trebuie să-l întâlnească pe omologul său din organizația Y.
Care este numele acestuia (litera care îl desemnează)?
LUCRAREA PRACTICĂ nr. 1 – o variantă de rezolvare a problemei propuse
Organizația X Organizația Y
Consiliu
P Q
Nivelul 1 T 22
Nivelul 2
A B C U V
Nivelul 3-4
H
Nivelul 3-4
M N O P R
44 LL 44 LL
LUCRAREA PRACTICĂ nr. 2 – În 45 de sec. răspundeți la întrebările de mai jos:
1. Care dintre cele cinci animale de mai jos face nota discordanta cu celelalta?
URS SARPE VACA CAINE TIGRU
2. Aranjand literele RABVEI intr-o anumita ordine, veti obtine?
O tara O mare Un judet Un oras O viețuitoare

VRABIE
3. Alegeti dintre cele cinci figuri de mai jos pe aceea care se potriveste urmatoarei reguli:
Vă mulțumesc!
INTELIGENȚA ACADEMICĂ - Evaluare
Valoarea IQ-ului ierarhizează subiecţii testaţi în

funcţie de numărul de puncte obţinute la testul de
inteligenţă, pe o scală „de la sub 70“, până la
„peste 140“, astfel:
-sub 70 – deficienţe mentale,
- 70-79 – inteligenţă slabă,
- 80-89 – inteligenţă sub medie,
- 90-110 – inteligenţă medie,
- 110-119 – inteligenţă superioară,
- 120-140 – inteligenţă peste media superioară
- peste 140 – inteligenţă genială.
Statistic, aproximativ 95% dintre indivizii unei

populaţii vor avea valori cuprinse între 70-130
(potrivit distribuţiei gaussiene).
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ - Definire
Inteligenţa emoţională, se referă la identificarea,

înţelegerea, reglarea şi folosirea emoţiilor în
relaţiile cu sine şi cu alţii.
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ – Factori (după Goleman)
1. auto-conştientizarea emoţiilor
2. managementul emoţiilor
3. motivarea
4. recunoaşterea emoţiilor la alţii
5. managementul relaţiilor interpersonale

1. auto-conştientizarea emoţiilor
- determinarea punctelor forte/slabe ale propriei emoţionalităţi,
- conştientizarea efectelor emoţiilor proprii asupra propriei

persoane,
- conştientizarea efectelor emoţiilor proprii asupra asupra altora,
- capacitatea introspectivă de autoevaluare a propriului

comportament;
2. managementul emoţiilor
- capacitatea de adaptare a persoanei la mediu,
- flexibilitatea persoanei la o situaţie dată,
- capacitatea de gestionare a stresului;

3. motivarea
- nivelul de încredere în forţele proprii,
- capacitatea de motivare prin factori interni, ca element

energizant pentru nevoia realizării de sine;
4. recunoaşterea emoţiilor la alţii (empatia)
- abilitatea de a citi şi înţelege emoţiile altor persoane („ce simt alţii“);

5. managementul relaţiilor interpersonale
- capacitatea de a asculta pe altcineva,
- asertivitatea,
- gestionarea conflictelor,
- prevenirea efectelor negative ale unor emoţii.

INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ – Cum arată o persoană cu EQ mare
-Persoane care se adaptează ușor la un mediu nou;

-Persoane care nu se lasă copleșite de greutățile vieții zilnice;
-Persoane care au încredere în forțele proprii;
-Persoane care interacționează bine cu alți oameni;
-Persoane capabile să înțeleagă ușor alte persoane;
-Persoane care inspiră și mobilizează alți oameni;
-Persoane care privesc cu optimism situațiile dificile;
-Persoane care pot elimina rapid emoțiile negative;
-Persoane care gestionează bine situațiile tensionate;
-Persoane care identifică și întrețin ușor emoțiile pozitive;
-Persoanele calme în situații limită;
-Persoanele joviale, vesele;
-Persoanele care descoperă rapid bucuriile vieții;
-Persoanele care au capacitatea de a-și cenzura primul impuls,
funcție de situație;
-Persoane care pot îmțelege ușor funcționarea grupurilor umane;
-etc.
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ (EQ)

– Să evaluăm, împreună, răspunsurile pe care le-ați dat
Ce simt eu acum?
Am încredere în forţele proprii?
Ce obstacole şi facilităţi se manifestă acum?
Sunt motivat(ă) suficient? Ce mai am de făcut în această direcţie?
Ce se întâmplă în jurul meu, din punct de vedere emoţional-relaţional?
Ce imagini, sunete, mirosuri, mişcări disting?
Cum sunt aşezaţi oamenii din încăpere?
Cum interacţionează persoanele între ele?
Ce emoţii se pot citi pe faţa fiecărei persoane?
Ce mimică doresc/trebuie să abordez eu?
Ceilalţi menţin sau evită contactul vizual cu mine? Dar între ei?
Este corelată gestica, cu mimica abordată de fiecare?
Care este sursa emoţiilor lor?
Cine catalizează majoritatea emoţiilor?
Care sunt vulnerabilităţile emoţionale ale grupului?
Dar punctele forte ale grupului?
Ce strategie emoţional-acţională voi adopta eu față de ceilalți membrii ai
grupului?
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ – Modalități de auto-educare
Dezvoltarea
limbajului
pozitiv
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ – Forța limbajului pozitiv
Folosirea limbajului pozitiv permite:
-proiectarea unor aşteptări pozitive

(„îmi face plăcere să…“, „sunt onorat să…“, „vă pot ajuta imediat…“, „vă voi
confirma întâlnirea de îndată... “, „mă voi ocupa personal de această
chestiune…“, „sugestia dumneavoastră va fi foarte apreciată de…“, „ideea
dumneavoastră este promiţătoare…“
-încurajarea cooperării
( „soluţia depinde de noi…“, „să căutăm împreună rezolvarea la…“, „meritul
este, deopotrivă, şi al echipei care a contribuit la…“, „mulţumesc întegii
echipe pentru efortul…“)
-transmiterea hotărârii
(„vreau să…“, „pot să “, „am decis să…“, „mâine la ora…“, „în cel mai scurt
timp…“, „ordon…“, „dispun“, „voi finaliza lucrarea mâine dimineaţă…“);
-stimularea demersurilor acţionale

(„hai să…“, „să facem…“, „să discutăm despre…“, „vă recomand să…“, „eu
consider că este de dorit să…“, „noi apreciem că cel mai potrivit demers
este să…“, „să semnăm…“)
-menţinerea unui climat suportiv sau chiar auto-suportiv.

( „pot să depăşesc acest obstacol…“, „sunt alături de tine…“, „te poţi baza
pe mine…“„mă străduiesc să…“, „acest moment reprezintă un nou început
pentru…“)
– motivarea („ceea ce îmi ceri nu este simplu, dar este o adevărată

provocare pentru mine…“, „sunt mândru de voi pentru…“)
- asumarea responsabilităţii
(„este datoria mea să…“, „este responsabilitatea asociaţiei să…“, „este bine
să mai explic odată situaţia…“)
-reducerea tensiunilor.
-(„nu este nci o problemă…“, „putem depăşi această situaţie…“, „soluţia
depinde de noi…“)
-stimularea optimismului
-(„mâine va fi mai bine… “, „acesta nu este cel mai rău lucru care se putea
întâmpla…“, „am văzut situaţii mai dificile ca aceasta, hai să…“,
„întotdeauna există o soluţie…“
schimbarea deciziei.
(„sugestia ta este interesantă. Te-ai gândit şi la… “, „Apreciez ideea ta. Pot să-ţi
sugerez să studiezi şi această opţiune…“, „te-ai gândit şi la acest punct de
vedere…“)
-afirmarea negaţiei.
( „nu pot participa la...Am confirmat deja altă activitate. Mulţumesc mult pentru
invitaţie… “, „nu pot să … Apreciez că te-ai gândit la mine… “)
-sugerarea unei conduite reverenţioase.

( „aş putea să…“, „îmi permiteţi să mă prezint…“, „doresc să vă transmit regretele
mele în privinţa…“, „sunt deosebit de încântat să vă mulţumesc pentru …“, „imi face
o deosebită plăcere să îl prezint pe ES Domnul Ambasador…“, „aş dori să…“, „vă
transmit şi pe această cale felicitările noastre pentru…“, „apreciez
profesionalisuml…“);
-evitarea unor situaţii jenante.

(„mă bucur să te revăd. Eu sunt… “, „îmi pare rău că…“ ) etc.
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ – Dezvoltarea încrederii în forțele proprii
Dezvoltarea încrederii în forțele proprii permite:
-Încurajarea afirmării de sine
Orice spunem și facem este legat de afirmarea de sine, inclusiv dialogul

cu noi înșine.
Orice gând produce o atitudine, mai slabă sau mai puternică, în funcție de
cât de puternic este gândul respectiv.
Orice atitudine produce o schimbare comportamentală, mai puternică sau
mai slabă, în funcție de cât de puternică este respectiva atitudine.
Orice schimbare comportamentală produce o modificare a relațiilor
noastre cu mediul (cu alte persoane și nu numai), mai puternică sau mai
slabă, în funcție de cât de puternică este schimbarea noastră
comportamentală.
Modificarea
Gând Atitudine Comportament relațiilor
cu mediul
-Promovarea gândirii pozitive
Este de dorit să formulăm „dorințele“ în termeni pozitivi și nicidecum

negativi.
De exemplu, gândesc „vreau să ajung la timp la întâlnire“, în loc de „nu
vreau să întârzii“ sau „vreau să iau acest examen“, în loc de „...să nu pic
examenul“.
Relaționare
Gând Atitudine Comportament
pozitivă
pozitiv pozitivă pozitiv
cu mediul

-Conștientizarea puterii de schimbare a propriei persoane
Oamenii sunt parțial mulțumiți, parțial nemulțumiți de anumite aspecte ale

felului lor de a fi. Menținerea neschimbată a aspectelor care provoacă
disconfort va îngreuna consolidarea încrederii în forțele proprii.
De exemplu, unele persoane se mulțumesc să constate că „ sunt fricoase“
„nu au idei“ „sunt timide“„nu pot rezolva un anumit tip de problemă“ „sunt
desconsiderate de alții“ etc.
Se recomandă ca odată cu momentul conștientizării unui aspect negativ
să se instaureze și dorința de schimbare a respectivului aspect, iar
persoana să lucreze în această direcție.
Conștientizarea Atitudine Relaționare

Comportament
unui aspect de transformativă
de schimbare
negativ schimbare cu mediul
-Abordarea acțional-afirmativă a problemelor
Gândurile trebuie exprimate în propoziții afirmative

De exemplu, în loc să spun „ urăsc/nu vreau această slujbă“ ar fi de
dorit să zic „vreau să schimb această slujbă“ sau în loc să zic „ nu sunt în
stare să rezolv această problemă“, pot spune „ sunt sigur că voi găsi o
soluție la această problemă“. Formularea negativă va adânci și mai mult
neîncrederea în forțele proprii, în timp ce cea pozitivă o va dezvolta.
Abordare Atitudine Comportament Relaționare

acțional acțional acțional acțional-pozitivă
afirmativă afirmativă afirmativ cu mediul
-Căutarea punctelor forte ale fiecăruia
Fiecare persoană are puncte forte sau pozitive ale felului său de a fi. V-ați
gândit vreodată care sunt acestea?
De exemplu, gândiți-vă și enumerați trei dintre trăsăturile dumneavoastră
pozitive.... Puneți-vă următoarele întrebări: „Pe ce calități mă bazez în
situațiile dificile? “„De ce sunt plăcut(ă) de alții? “ „Ce calitate a mea am
folosit atunci când am rezolvat ultima problemă de viață? “ „Care a fost
ultimul compliment pe care l-am primit de la altă persoană?“
Conștientizare Relaționare
Atitudine Comportament
puncte pozitivă
pozitivă pozitiv
forte cu mediul
-Raportarea la repere morale pozitive
Fiecare persoană se raportează, conștient sau inconștient la un set de

repere valorice. Când acestea sunt preponderent pozitive, încrederea sa în
forțele proprii devine mai mare.
De exemplu, raportarea la valori pozitive, cum ar fi „majoritatea oamenilor
sunt buni, cinstiți, onești..., iar eu sunt asemeni lor“, are un efect de întărire
a încrederii în forțele proprii mai puternic decât atunci când cineva ar gândi,
de exemplu, „majoritatea oamenilor sunt răi, hoți, șmecheri ...“
Relaționare
Valori Atitudine Comportament
pozitivă
pozitive pozitivă pozitiv
cu mediul
-Conștientizarea „ normalității negative “
Fiecare persoană se confruntă, în viață cu dificultăți, generate de cauzele

cele mai diverse. Atunci când trăirile negative asociate acestor dificultăți
sunt absolutizate și atribuite numai propriei persoane este extrem de nociv.
De exemplu, trăiri de genul...frică, neîncredere, tristețe, furie, vinovăție
etc.).
Se recomandă ca în asemenea situații, persoana să gândească astfel
„ceea ce mi se întâmplă mie în acest moment este normal, mulți oameni au
trecut prin asta și au fost în măsură să depășească momenul. Pot și eu“.
Atitudine Relaționare
Temeri/trăiri Comportament
de optimă
negative echilibrat
normalitate cu mediul
-Orientarea gândirii spre viitor
În viața fiecărei persoane se întâmplă permanent ceva.
Atunci când are loc un eveniment negativ, unii oameni continuă să se
raporteze la întâmplarea neplăcută din trecut și să gândească prezentul și
chiar viitorul în lumina ei. Acest fapt crează resentimente, regrete, frustrări,
furie și alte sentimente de acest gen.
Pentru cei ce doresc să-și dezvolte încrederea în forțele proprii este de dorit
ca fluxul gândurilor din prezent să se concentreze spre momentul de referință
al prezentului și spre viitor, pornind de la ideea că trecutul (negativ) nu se mai
poate schimba, indiferent de ce vom face sau gândi.
Gândurile viitoare pot pune între paranteze evenimentul negativ, îl pot ignora
sau îl pot doar menține ca pe o „lecție învățată“, pentru a nu se mai repeta în
prezent ori viitor. Acest fapt dă puterea spre o abordare mai plină de încredere
a prezentului și viitorului.
Gând Atitudine Comportament Relaționare

negativ din trecut prezentă prezent corespunzătoare
blocat liberă de constr. optimist cu mediul

-Raportarea la evenimente trecute de succes (întărirea succeselor trecute)
În viața fiecărei persoane se întâmplă permanent ceva.
Când în prezent se întâmplă un lucru negativ, ne putem gândi că și în
trecut s-a mai întâmplat ceva asemănător, DAR, am fost în măsură să
depășim respectivul moment.
O astfel de abordare pozitivă ajută la depășirea momentului greu din
prezent și la recuperarea sa facilă în viitorul apropiat, întărind, astfel,
încrederea în forțele proprii.
De exemplu, când cineva are o problemă de un anumit tip în prezent, se
poate gândi că a mai avut o problemă asemănătoare și în trecut, dar pe
care a depășit-o cu succes. Așadar, și problema curentă va fi rezolvată,
dar, eventual, mult mai repede și mai bine ca în trecut.
Gând Atitudine Comportament Relaționare

pozitiv din trecut prezentă prezent corespunzătoare
reactivat încrezătoare optimist cu mediul

-Conștientizarea succesului din prezent
În mod frecvent, în viața curentă se întâmplă o mulțime de lucruri, dintre
care unele sunt reale succese pentru toată viața, în timp ce altele – cele mai
multe – sunt micile succese/bucurii ale momentului, care construiesc starea
de bine cotidiană.
Intrarea la facultate, o promovare, căsătoria, o mărire de salariu, dobândirea
unei poziții sociale importante etc. nu pot avea loc în fiecare zi. Acestea sunt
marile succese.
Un zâmbet obținut de la o persoană dragă, un „da“ apreciativ de la un șef, o
lucrare curentă finalizată, un „mulțumesc“ de la un necunoscut etc. reprezintă
exemple de succese cotidiene. Conștientizați-le, inventariați-le și realizați cât
de multe reușite ați avut în fiecare zi, care, în mare măsură vi se datorează,
pentru că sunteți încrezător(re) în forțele proprii.
Conștientizarea Atitudine Comportament Relaționare

micilor succese pozitivă, pozitiv pozitivă
zilnice de emulație angajant cu mediul

-Dezvoltarea creativității
Indiferent că se află la muncă, la școală, la distracție ori acasă,
într-un fel sau altul, fiecare persoană participă cu idei proprii la
rezolvarea unor situații. Unele dintre aceste idei sunt de noutate
absolută, altele sunt noi doar pentru persoana care le aplică, iar altele
sunt ușoare adaptări ale unor idei deja existente, dar, care au propriul
lor procent de inovație.
Conștientizarea procentului de noutate ori, altfel spus a propriei
contribuții la rezolvarea unei probleme este menită să încurajeze
dezvoltarea încrederii în forțele proprii, în viitor, prin adăugarea unei
contribuții personale și mai mari la rezolvarea unor probleme viitoare.
Relaționare
pozitivă
creativ creativă creativ
cu mediul

-Acceptarea propriilor limite
Oportunitățile existente în lume, la acest moment, sunt fabulos de multe,
dar, dintre acestea, fiecare persoană poate beneficia doar de câteva. Este
imposibil să beneficieze de tot.
Exercițiu: Încercați să vă imaginați care erau oportunitățile în lume, în urmă
cu 200 de ani, sau care sunt aceste oportunități într-un stat african nedezvoltat
ori în alte medii și încercați să vă imaginați dacă oamenii erau/sunt fericiți în
asemenea circumstanțe. Acum faceți un inventar a ceea ce aveți
dumneavoastră. Puneți accentul pe acele oportunități de care beneficiați și vă
ajută să vă deosebiți de alții, care nu le au...o mașină, o locuință, o familie, un
grup de prieteni, un salariu de...lei, un copil, o poziție socială, o stare de
sănătate mai bună ca a multora etc. Acum gândiți-vă cum puteți să vă
dezvoltați în viitor, pornind de la ce dețineți în prezent...
Gând Atitudine Relaționare

Comportament
diferențial diferențială pozitivă
optimist
pozitiv pozitivă cu mediul

-Dezvoltarea simțului umorului
Abordarea unei provocări de viață într-o manieră exclusiv serioasă nu va

face ca aceasta să dispară mai repede și fără consecințe negative, în mod
automat.
În unele situații se recomandă abordarea, cu simțul umorului a unei
asemenea provocări. Acest gen de abordare este pozitiv atât pentru
rezolvarea problemei, cât și pentru nivelul de încredere al subiectului supus
provocării, în forțele sale (persoana este mult mai detensionată și aptă să
găsească cele mai potrivite soluții).
De exemplu, atunci când se face „ haz de necaz “, situațiile dificile sunt
depășite mai ușor...
Relaționare
relaxată
hazliu relaxată relaxat
cu mediul
- Consolidarea unui fel de a fi optimist (firea optimist[)
Fiecare zi trebuie începută cu un gând optimist și fiecare activitate trebuie

să aibă șansa de a fi privită și dintr-o perspectivă pozitivă.
De exemplu, fiecare dimineață poate să înceapă cu un gând sau chiar cu
o afirmație sonoră, de tipul „ azi va fi o zi grozavă“ sau „am învățat ceva bun
și din această critică...“
Relaționare
Afirmație Atitudine Comportament
pozitivă
optimistă optimistă optimist
cu mediul
COMPLEMENTARITATEA DINTRE INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ȘI CEA ACADEMICĂ
Inteligenţa academică (IQ) ne

Inteligenţa emoţională (EQ) ne ajută să
ajută să descoperim logica lucrurilor
ne înţelegem pe noi şi pe alţii şi să ne
şi fenomenelor abstracte, să
motivăm, să construim relaţii
efectuăm calcule matematice, să
interpersonale şi să realizăm o bună
procesăm informaţii, să rezolvăm
comunicare cu interlocutorii, să ne
probleme tehnico-ştiinţifice, să reuşim
adaptăm la un nou mediu de viaţă, să
în mediul tehnic.
fim creativi, să depăşim obstacole şi să
reuşim, să gestionăm stările emoţionale
Se apreciază că această
negative, să luăm decizii, să conducem,
inteligenţă funcţionează mai încet
să rezolvăm conflicte interumane.
decât cea emoţională, este eficientă
în contextul unui echilibru de confort
Se apreciază că această inteligenţă
psiho-fizic şi este relativ mai stabilă,
acţionează în orice situaţie de viaţă, este
ca şi nivel de performanţă, în timp,
mai rapidă decât cea academică şi este
fapt ce-i conferă un potenţial de
perfectibilă, în timp.
dezvoltare mai limitat.
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ (EQ)

Să rezolvăm un test de autoevaluare a EQ-ului
Vă rog să pregătiți o foaie de hârtie, pe care să notați, pe verticală cifrele

de la 1 la 15, reprezentând răspunsurile dumneavoastră la întrebările ce
vor urma.
Citiți cu atenție fiecare situație dată și încercați să răspundeți ce ați face

dumneavoastră, dacă vi s-ar întâmpla așa ceva.
După ce răspundeți, veți calcula scorurile și le veți interpreta, cu ajutorul

instrucțiunilor pe care le veți primi.
Răspunsurile pe care le veți da le veți cunoaște numai dumneavoastră.
Testul ce va urma este destinat autoevaluării nivelului de TACT

DIPLOMATIC.
Sunteți gata?
Începem!
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ (EQ) - LUCRAREA PRACTICĂ nr. 4
TACTUL DIPLOMATIC
Răspundeți la fiecare situație dată, prin alegerea uneia dintre cele

trei opțiuni, notate cu a, b sau c, in funcție de ce vi se potriveste cel
mai bine.
Copiii vecinului dumneavoastră obișnuiesc să dea muzica foarte tare

de fiecare dată când rămân singuri acasă. Cum gestionați această
situație?
a. vorbiți cu părinții lor, ca să le atragă atenția copiilor ca atunci

1. când rămân singuri acasă, acestia să nu mai dea muzica tare;
b. vorbiți direct cu copiii si le spuneți că dacă nu vor da muzica mai

incet, o să le spuneți părinților lor;
c. cel mai probabil nu voi face nimic, in cele mai multe situații, dar,
dacă mă simt foarte deranjat o să bat un apropo atunci când
mă intâlnesc cu părinții lor.
RĂSPUNS............
Să presupunem că grădina dumneavoastră de flori, foarte

aranjată, s-ar invecina cu grădina plină de bălării si neîngrijită a
vecinului dumneavoastră. Unele bălării au pătruns prin gard la
dumneavoastră, iar semințele de la celelalte bălării se răspândesc,
constant, la dumneavoastră în grădină. Ce veți face?
a. astept până când vecinul pleacă o perioadă mai mare de acasă si

mă apuc să curăț ambele grădini de bălării;
2. b. ii spun vecinului despre situația care imi displace si il intreb dacă pot
să fac ceva in acest sens, să o rezolvăm impreună;
c. nu spun nimic vecinului cu privire la respectiva situație neplăcută si

mă mulțumesc să fac ordine in grădina mea, eventual, să rup
bălăriile care au pătruns in curtea mea.
RĂSPUNS............
Vă aflați intr-un restaurant, iar, tinerii de la masa alăturată sunt

gălăgiosi și spun glume grosolane. Cum veți proceda?
a. ii solicit chelnerului, delicat, să mă mute la altă masă;
b. mă adresez direct tinerilor gălăgiosi si le spun că imi strică seara si

3. ar face bine sa inceteze;
c. voi cauta să îi ignor.
RĂSPUNS............
Vă aflați la o activitate publică, impreună cu un prieten de familie

apropiat, când, acesta suferă un infarct. Cum ii anunțați familia?
a. ofer toate datele de contact poliției, pentru ca aceasta să anunțe

familia;
4. b. il rog pe medicul care a intervenit și a încercat să-l salveze să-i

anunțe familia;
c. ii anunț familia personal.
RĂSPUNS............
Vă aflați la o recepție si sunteți, din intâmplare, în prezența unei

persoane neinteresante, care va vorbește despre un subiect
plictisitor. Cum procedați pentru a ieși din această situație
neplăcută?
a. fabricați o scuză, potrivit cătreia trebuie să-i spuneți ceva unei

persoane din altă parte a încăperii;
5. b. începeți să vă arătați plictisit, privind, eventual, în altă parte, pentru

ca respectiva persoană să își dea seama de situație și să vă lase în
pace;
c. ascultați politicos ce vi se spune, dar, delicat, incercați să schimbați

subiectul conversației.
RĂSPUNS............
Vă aflați in zona unde se parchează autovehiculele si il vedeți pe

vecinul dumneavoastră că tocmai isi parchează masina lovită. Ce
comentariu preferați să ii adresați?
a. <Imi pare rău vecine! Sper că nimeni nu a fost rănit!>
6. b. <Oh, vecine, nu ai văzut schimbarea culorii la semafor?>
c. nu spuneți nimic, până când vecinul nu deschide discuția despre

respectiva situație;
RĂSPUNS............
Cum procedați dacă remarcați că unul dintre colegii

dumneavoastră de muncă poartă sosete desperecheate (diferite ca
model, desi au culori asemănătoare)?
a. faceți un comentariu, de genul < Colega, mai ai acasă o pereche de

sosete asemănătoare?>;
7. b. spuneți altui coleg ce ați observat;
c. când il prindeți relativ izolat pe colegul cu sosetele, ii atrageți atenția

in mod discret,
RĂSPUNS............
Un coleg de-al dumneavoastră vine intr-o zi cu o haină sport, usor

amuzanta. Ce remarcă veți face?
a. < Oau, haina asta este chiar specială!>;
8. b. < Ai primit haina asta de pomană ori ai câstigat-o la bâlci?>
c. nu spuneți nimic.
RĂSPUNS............
Cum ati aprecia dacă alți oameni v-ar descrie ca pe o fire

generoasă?
a. probabil că ar fi adevărat, pentru unele situații;
9. b. probabil ar fi fals;
c. este corect, intotdeauna.
RĂSPUNS............
Vă aflați la o petrecere cu mai mulți prieteni, iar unul dintre acestia

incearcă să interpreteze un cantec cunoscut si la modă, dar, nu
reuseste să o facă bine. Cum veți proceda?
a. comentați cu ceilalți prieteni despre cât de oribilă a fost

interpretarea;
10. b. ii spuneți celui care a interpretat melodia respectivă că a fost oribil;
c. nu spuneți nimic in legătură cu acest fapt.
RĂSPUNS............
Obisnuiți să deranjați oamenii?
a. foarte rar;
b. câteodată;
11.
c. niciodată.
RĂSPUNS............
Să presupunem că vă aflați la un magazin si vedeți unul dintre vecinii

dumneavoastră mai in vârstă, dar pe care nu il cunoasteți bine,
punând in cos niste conserve si părăsind magazinul fără să
plătească. Ce veți face?
a. nu faceți nimic, pe moment, dar, când aveți ocazia vorbiți cu fiul

12. său, care locuieste impreuna cu respectivul;
b. anunt personalul magazinului despre ce am văzut;
c. nu fac și nu spun nimic.
RĂSPUNS............
Auziți că un fost coleg de serviciu are o problemă medicală foarte

gravă. La scurt timp vă întâlniți cu el și cu soția sa, întâmplător, într-
un loc public. Cum veți reacționa, cel mai probabil?
a. nu veți menționa nimic despre boală, până ce el sau soția sa

nu vor aduce vorba;
13. b. aduceți vorba imediat despre teribila boală despre care ați auzit
și spuneți ce rău vă pare;
c. nu aduceți vorba despre boală imediat, dar, conduceți

conversația în respective direcție, pentru a-I spune că ați auyit
despre boală și vă pare rău.
RĂSPUNS............
Vă aflați într-un loc public și cineva, pe care nu îl recunoașteți foarte

bine, vine la dumneavoastră și vă transmite salutări ca și când ar fi
un fost coleg de școală. Cum procedați ?
a. răspundeți ceva de felul următor < Îmi pare nespus de rău, dar,
trebuie să recunosc că nu vă mai recunosc și nu pot sa-mi
amintesc numele dumneavoastră...>;
14.
b. răspundeți imediat < Ar trebui să vă cunosc de undeva?>;
c. nu lăsați să se înțeleagă faptul că nu îl recunoașteți pe

respectivul și încercați să deduceți din discuțiile ce o să urmeze
de unde îl știți.
RĂSPUNS............
Să prespupunem că trebuie să lucrați cu un coleg, care are un

comportament grosolan și necenzurat. Cum veți rezolva situația
aceasta?
a. veți discuta problema cu șeful dumneavoastră, pentru ca

acesta să găsească o soluție optimă de armonizare;
15.
b. îi veți spune persoanei în cauză, în modul cel mai direct să-și
revizuie comportamentul;
c. încercați să-l ignorați cât de mult puteți.
RĂSPUNS............
Vă mulțumesc, testul s-a finalizat!

EVALUAREA RĂSPUNSURILOR:
Acordați câte 2 puncte pentru fiecare răspuns “c”;
Acordați câte 1 punct pentru fiecare răspuns “a”;
Acordați câte 0 puncte pentru fiecare răspuns “b”;
Calculați suma punctelor obținute.

INTERPRETAREA REZULTATELOR:
Scorul total cuprins între 25 - 30 puncte – sunteți o persoană cu un tact foarte mare;
Scorul total cuprins între 19 - 24 puncte – sunteți o persoană cu un tact mare;
Scorul total cuprins între 13 - 18 puncte – sunteți o persoană cu un tact mediu;
Scorul total cuprins între 08 – 12 puncte – sunteți o persoană cu un tact redus;
Scorul total cuprins între sub 7 puncte – sunteți o persoană cu un tact foarte redus;
CONSIDERAȚII DESPRE TACT:
Tactul este una dintre dimensiunile ce constituie INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ.

Tactul se referă la abilitatea unei persoane de a reacționa emoțional și
comportamental echilibrat la anumite situații cotidiene, astfel încât să mențină
o bună relație cu alte persoane, chiar și în situații frustrante și să nu
declanșeze sau să întrețină conflicte.
Tactul este una dintre abilitățile care se pot educa, prin antrenament.
Persoanele cu un scor scăzut trebuie să învețe că nu este recomandat să spui

direct și tranșant ceea ce simți, în orice situație și că există și căi alternative de
a exprima aceeași idee, dar într-un mod mai discret , care nu va aduce ofense
interlocutorului.
Persoanele care au obținut scoruri foarte ridicate trebuie să realizeze că lipsa

totală de reacție, în anumite situații poate fi interpretată negativ de șefi, colegi
și cunoscuți, fiind vecină cu apatia și nepăsarea. O astfel de atitudine nu vă
poate ajuta, deoarece puteți fi deseori ignorat și desconsiderat.
6. Ce reprezintă
limbajul non-verbal
și cum se poate învăța?
6. Ce reprezintă limbajul non-verbal și cum se poate învăța?
LIMBAJUL NON-VERBAL
este reprezentat de totalitatea gesturilor

mimice, de postură, dar şi de
un complex de microgesturi, care comunică,
interlocutorului, de cele mai multe ori,
inconştient, atitudini ale subiectului de
referinţă sau întăresc limbajul verbal.
Studiile au arătat că există un set de gesturi, care sunt identice în orice cultură
(furia, teama, dezgustul, surpriza, bucuria, tristeţea), după cum există unele
gesturi, care pot fi diferite de la cultură la cultură
LIMBAJUL NON-VERBAL POATE FI UTILIZAT PENTRU:
- identificarea atitudinii interlocutorului, atunci când acesta comunică un mesaj;
- anticiparea unor comportamente ale interlocutorului;
- evaluarea valorii de adevăr a celor afirmate de interlocutor

(depistarea comportamentului simulat);
- exprimarea reacţiilor empatice;
- manipularea interlocutorului;
- crearea imaginii publice dorite.

GENERALITĂȚI
PRIMA IMPRESIE ESTE INFLUENTATA DE:
7%
38%
Limbaj Tonul vocii Limbaj nonverbal

EXEMPLIFICĂRI
15-46cm 1,2-3,6 m
0,46-1,2m peste 3,6 m
Spaţiu personal
Spaţiu public
Spaţiu social
Spaţiu intim
DISTANŢELE PERSONALE
Atenție! Aceste distanțe pot diferi de la un mediu cultural la altul

EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Poziţia palmelor
Arată deschidere Arată autoritate

EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Strângerea de mână
Preluarea controlului Oferă controlul O strângere de mână neutră
Stând în partea stângă,

Utilizând avantajul
Clinton are avantajul
mâinii superioare,
mâinii autoritare asupra
Kenedy îl pune pe Nixon
lui Blair
într-o poziție de
inferioritate
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Strângerea de mână
Strângere de mână Strângere de mână Strângere de mână

dominant-agresivă tip mânuşă (politicieni, diplomaţi) tip “peşte mort”
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Mişcarea braţelor
Frecarea palmelor – Mâna la falcă – Mâinile încrucişate –

nerăbdare plictiseală Frustrare sau aşteptare
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Mişcarea braţelor
Potrivirea degetelor sus –

Exprimarea de idei, O altă variantă - Potrivirea degetelor jos –
încredere în sine încredere ascultare
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Mişcarea braţelor
Degetul mare, ridicat –

Dominanţă, autoritate
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Mişcarea braţelor
Atitudine negativa – Atitudine de opoziţie – Atitudine ostilă –

încrucişarea braţelor încrucişarea braţelor încrucişarea braţelor
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Mişcarea braţelor
Semi-barieră cu bratul/geanta - Jocuri cu butonii-

Lipsa de încredere Nervozitate, timiditate
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Faţa
Acoperirea gurii ori a nasului sau a ochiului –

minciună
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Capul
Capul drept Capul înclinat lateral Capul înclinat în jos

– atitudine neutră – interes – dezacord
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Faţa-gâtul
Atingerea urechii – Atingerea gâtului –

Nu mai poate asculta... Deşi spune că e de acord, nu e
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Faţa-gâtul
Largirea gulerului – Micşorarea gâtului –

Tensiune, frustrare Vrea să nu ofenseze pe cineva
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Faţa-gâtul
Ochelarii pe nas, privire peste – Degetul în gură –

Atitudine de intimidare presiune psihologică mare
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Corpul
Atitudine închisă, Atitudine deschisă Glezne încrucişate –

incertitudine Atitudine defensivă
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Corpul
Gata de acţiune, Atitudine agresivă

dominanţă
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Corpul
Dominanţă Gata de acţiune

EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Corpul
Atitudine de neacceptare Atitudine de excludere

Atitudine de acceptare
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Corpul
Atitudine “în oglindă” –

marchează acordul
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Corpul
Braţele şi corpul şi Braţele şi corpul –

Braţele şi corpul – Autoritate picioarele – Încredere în sine,
Onestitate
și autocontrol superioritate
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Corpul
Aranjatul părului – Braţe şi picioare -

“Sunt interesată de tine...”
Gest curtenitor Gest defensiv
EXEMPLIFICĂRI:
GESTURI
Corpul
Trist, îngândurat
Preocupat Teatral

Cum poate fi interpretat limbajul non-verbal al persoanelor din fotografiile
de mai jos?
Exercițiu pentru grupul nr. 1 Exercițiu pentru grupul nr. 2

LUCRAREA PRACTICĂ nr. 6 – Cum poate fi interpretat limbajul non-verbal al

persoanelor din fotografiile de mai jos?
Exercițiu pentru grupul nr. 2
Exercițiu pentru grupul nr. 1

LUCRAREA PRACTICĂ nr. 7 – Vă aflați la o negociere, iar persoanele din fotografie

reprezintă echipa de negociatori din tabara adversă.
Cum poate fi interpretat limbajul non-verbal al
acestora?
Exercițiu pentru ambele grupuri

LUCRAREA PRACTICĂ nr. 8 – Vă aflați la o negociere, iar persoanele din fotografie

reprezintă echipa de negociatori din tabara adversă.
Cum poate fi interpretat limbajul non-verbal al
acestora?
Exercițiu pentru ambele grupuri

LUCRAREA PRACTICĂ nr. 9 – Care dintre cele două persoane este șeful?
Exercițiu pentru grupul nr. 1 Exercițiu pentru grupul nr. 2

Elemente recapitulative
4. Cum ajută psihologia diplomatică la dezvoltarea
potențialului profesional?
5. Ce este inteligența (emoțională/cognitivă) și cum
poate fi ea valorificată?
6. Ce reprezintă limbajul non-verbal și cum se poate
învăța?
ÎN LOC DE CONCLUZIE:
Prin prezentul colocviu ați

pătruns în lumea psihologiei diplomatice,
pe care vă încurajez să o aprofundați, în
viitor, în beneficiul dumneavoastră și al
organizației pentru care lucrați.
PREZENTAREA
CĂRȚII
(bibliografie)
CE ADUCE NOU ACEASTĂ CARTE ?
- Reprezintă ,,certificatul de naștere,, pentru un nou

domeniu al psihologiei practice – psihologia
diplomatică;
- Este prima lucrare de acest tip din România și
printre puținele din străinătate, despre acest
domeniu;
- Abordează diplomația și diplomatul dintr-o
perspectivă multidisciplinară și comprehensivă, în
care dimensiunea psiho-socială este predominantă;
- Prezintă implicațiile psihologice ale exercitării
actului diplomatic asupra diplomației, ca meserie și
asupra diplomatului, atât ca OM, cât și ca
profesionist.
CUM SE PREZINTĂ LUCRAREA?
-Partea I - „Obiectul psihologiei diplomatice“

încearcă să răspundă la întrebări precum:
- „Cum se defineşte psihologia diplomaţiei ?“

- „Care este obiectul de studiu al psihologiei
diplomatice ?“
- „Ce metode de cercetare foloseşte psihologia
diplomatică ?“
- „Care sunt raporturile sale cu alte ştiinţe ?“
-„Ce elemente deontologice o caracterizează ?“
-Partea a II-a - “Abordarea geo-politică a diplomaţiei”

- Ce este diplomaţia ?
- Ce înseamnă diplomaţia internaţională?
- Care sunt imperativele actuale ale diplomaţiei?
-Partea a III-a - “Abordarea psihologică a diplomaţiei”

Ce caracteristici are mediul diplomatic?
- Care sunt principalele solicitări de natură psihologică ale
diplomaţiei?
-Cum se pot dezvolta abilitățile de comunicare?
- Care este profilul optim de personalitate al unui diplomat?
- Ce trebuie să ştie un diplomat, din punct de vedere psihologic,
pentru a avea şanse să se dezvolte în carieră?
- Care sunt vulnerabilităţile psihologice cele mai pregnante legate
de cariera diplomatică?
-Cum se manifestă manipularea, dezinformarea, persuasiunea,
șantajul, subversiunea psihologică și altele asemenea?
-Partea a III-a - “Abordarea psihologică a diplomaţiei”

- Cum pot fi mărite performanțele intelectuale individuale?
- Care este rolul inteligenței emoționale în relaționarea cu alte
persoane?
- Cum ne putem cunoaște mai bine? La ce ne folosește?
- Cum trebuie să se pregătească o persoană, atunci când urmează
să părăsească țara?
- Cum înțelegem, interpretăm și folosim limbajul nonverbal?
-Ce trebuie să facem pentru ai cunoaște pe alții mai bine?
-Cum se gestionează riscul din punct de vedre psihologic?
-Cum putem să prevenim și să intervenim atunci când suntem
afectați psihologic?
UNELE CONSIDERAȚII...
- Lucrarea nu își propune să epuizeze subiectul, ci

să-l deschidă cunoașterii;
- Lucrarea reprezintă o invitație pentru experți de a
scrie pe această temă, în viitor;
- Lucrarea deschide o nouă perspectivă de
abordare a diplomației și relațiilor internaționale;
- Lucrarea are o natură practic-aplicativă;
- Lucrarea reprezintă, prin ea însăși o invitație
pentru lectură, pentru toate persoanele ce doresc
să-și îmbogățească universul de cunoaștere;
- Simpla citire a cărții ajută la îmbunătățirea
performanțelor și înțelegerii.
MULȚUMIRI
Mulțumirile autorului se adresează:
- Fiecăruia dintre Dumneavoastră, pentru că ați
contribuit direct ori indirect la decizia ca această
lucrare să fie scrisă și ați ajutat la organizarea și
redactarea sa;
- Dascălilor, comandanților, șefilor, colegilor și
prietenilor, care l-au ajutat și stimulat pe autor să
citească, să cunoască, să experimenteze și să
creeze;
- În mod special,regretatului profesor univ. Dr. Mielu
ZLATE, îndrumătorul autorului la doctorat;
- În mod deosebit, ES Domnul Ambasador Viorel
ISTICIOAIA, care a prefațat lucrarea;
- Familiei autorului, care l-a sprijinit și înțeles, atunci
când el lucra la carte.
INVITAȚIE
LECTURĂ
PLĂCUTĂ !
Cartea este la dispoziția Dumneavoastră, pentru a fi achiziționată

VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE
ȘI
VĂ DORESC
SĂRBĂTORI FERICITE !

Aspecte Practice de Psihologie Diplomatica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aspecte Practice de Psihologie Diplomatica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PREZINTĂ

Dr. psih. pr. Cristian DOBRE

Este de a realiza familiarizarea cursanților cu noțiuni de

1. Înțelegerea locului și rolului psihologiei diplomatice în

2. Deprinderea unor mijloace și procedee psihologice de

3. Familiarizarea cu aspectele specifice ale inteligenței

4. Introducerea unor noțiuni referitoare la limbajul non-verbal;

5. Fixarea și evaluarea elementelor predate.

- Pentru că înainte de toate suntem OAMENI...și

-Pentru că, prin utilizarea unor procedee

-Pentru că diplomația are nevoie de o perspectivă

-Pentru că o astfel de relaționare, între psihologie și

-Cursanților la Institutul Diplomatic Român;

-Diplomaților civili și militari;

-Politicienilor, care își reprezintă țara;

-Personalului din administrația publică;

-Candidaților pentru un post diplomatic;

-Personalului care lucrează în doeniul relațiilor

- Studenților și cursanților din instituțiile de relații internaționale;

-Personalului din unele structuri departamentale;

3.1. DEFINIREA PSIHOLOGIEI DIPLOMATICE

Psihologia diplomatică se defineşte ca fiind o ramura aplicativă a

Psihologia diplomatică realizează studiul psihologic al omului din următoarele

Obiective Obiective Obiective

Sunt conectate Sunt conectate Sunt conectate

3.2. OBIECTIVELE PSIHOLOGIEI DIPLOMATICE:

-explicarea ştiinţifică a fenomenelor şi proceselor psihologice specifice mediului

-validarea unor teorii, metode şi procedee conceptuale cu privire la derularea unor

- identificarea particularităţilor proceselor psihologice ale actorilor umani ai mediului

3.2. OBIECTIVELE PSIHOLOGIEI DIPLOMATICE:

3.2. OBIECTIVELE PSIHOLOGIEI DIPLOMATICE:

-creşterea eficienţei actului de negociere;

-dezvoltarea tehnicilor de întocmire a profilului psihologic de la distanţă al potenţialilor

-punerea la dispoziţia diplomatului a unor mijloace psihologice de identificare a formelor

-dezvoltarea tehnicilor de recuperare psihologică şi de potenţare a psihicului diplomatului;

-perfecţionarea unor modalităţi psihologice de creştere a puterii persuasive a diplomatului,

-identificarea mijloacelor de stimulare a înţelegerii multiculturalităţii de către diplomat, cu

- decelarea influenţelor multiculturale asupra personalităţii.

Figura nr. 1 – Ramurile aplicative ale psihologiei, Zlate, M. (1994)

„un om informat este un om puternic”

„un om care se cunoaşte pe sine este un om puternic”

„un om care îi cunoaște pe ceilalți este un om și mai puternic”

Dezvoltarea Dezvoltarea Dezvoltarea Dezvoltarea Identificarea

INTELIGENȚA – Elemente generale

Inteligenţa este o „formă de exprimare a capacităţii de a înţelege

INTELIGENȚA – Elemente generale

INTELIGENȚA – Raportul dintre inteligența academică și cea emoțională

Abilitatea de a rezolva probleme

Probleme bazate pe un Probleme bazate pe un

INTELIGENȚA – Locul și rolul gândirii

Gândirea este procesul psihic superior, cu

INTELIGENȚA ACADEMICĂ - Definire

Inteligența academică se referă la

-analiza presupune descompunerea unui obiect, concept, eveniment etc. în părţile

-abstractizarea presupune izolarea mentală a relaţiilor esenţiale ce există între

-concretizarea reprezintă procesul de gândire invers celui de abstractizare, prin care

-particularizarea este procesul de gândire invers celui de generalizare şi presupune

-- comparaţia constă în stabilirea asemănărilor şi a deosebirilor dintre obiecte sau

-categorizarea se referă la gruparea obiectelor şi fenomenelor după anumite criterii,

- ierarhizarea presupune stabilirea unei ordini între obiecte şi fenomene, pe baza

INTELIGENȚA ACADEMICĂ - Strategii de rezolvare a problemelor:

- descompunerea problemei de bază în sub-probleme, care necesită rezolvări

LUCRAREA PRACTICĂ nr. 1