Pentru aceasta sunt serviciile de consiliere, oferite fie de specialisti din cabinetele de consiliere, fie de

invatatori sau profesori animati de dragoste fata de copii si buni cunoscatori ai particularitatilor lor de
varsta si psiho-individuale.

In structura personalitatii consilierului scolar pot fi identificate urmatoarele trasaturi aptitudinale

(empatie, sensibilitate si dragoste pentru copii, creativitate, capacitate de anticipare si cunoastere a
individualitatii elevilor) si directionale (ascendenta, echilibru emotional, energie si perseverenta,
mobilitatea comportarii, consecventa si obiectivitate). In linii mari portretul unui consilier scoate in
evidenta calitati de fin psiholog si pedagog cu experienta in campul didactic, deprinderi sociale,
capacitatea de a stabili cu usurinta relatii interpersonale si de a comunica cu orice tip de client. In
formatia sa profesionala trebuie sa intre o buna orientare in camp social, pe piata muncii, cu o
structura a valorilor flexibila, avand in centru, ca valoare suprema, omul. Ca trasaturi individuale s-ar
putea sublinia sinceritatea, intelepciunea, inteligenta, simtul umorului, o buna memorie, calmul si un
inalt grad de rezonanta la vibratia afectiva a celor din jur.

Pregatirea sa profesionala include cunostinte despre ciclurile vietii si dezvoltarii personale, despre
sanatate si boala, despre familie si cuplu, despre grupurile sociale, despre dezvoltarea carierei, despre
managementul resurselor umane, teoriile invatarii, managementul stresului si etica in consiliere.

1.Structura de personalitate a consilierului:

Caracterul sintetic, definitoriu pentru conceptul de personalitate esteesenţial şi
pentru definirea personalităţii consilierului educaţional. Aceasta înseamnă că nu
atâttemperamentul, aptitudinile şi capacităţile, atitudinile şi caracterul luate în
sine sunt esenţiale pentru personalitatea consilierului (să fie extravert, să aibă
aptitudini empatetice, să fie generos) ciorganizarea acestor date ale
personalităţii în jurul nucleului specific activităţii de consiliere (ajutorul
psihologic eficient).Dar dacă din punct de vedere neuro-fiziologic persoana
interesată să devină consilier nu dispune de echilibrul nervos.
Care este important în procesul consilierii, acest echilibru se poate dezvolta în
vederea orientării subiectului către un anumit tip de activitate profesională.În
procesul orientării subiectului, un rol esenţial îl au interesele şi aspiraţiile
acestuia careimpulsionează dezvoltarea datelor native ale persoanei pentru a
exercita o anumită profesiune.
Nevoia fundamentală de a ajuta din punct de vedere psihologic sau educaţional
semenii semanifestă în dorinţa de a-i ajuta,aceasta evoluează în interesul
pentru problemele educaţionale şisuferinţele psihologice ale celorlalţi, putându-
se transforma în adevărate aspiraţii profesionale sau definind chiar idealul
uman de a contribui la dezvoltarea sănătăţii psihice şi educaţionale
aoamenilor.Referindu-se la profilul acestor specialişti, S. Freud(1) remarcă
existenţa unor trăsături particulare recunoscute ulterior şi dezvoltate şi de alţi
specialişti:
−
Nevoia de ordine, disciplină, securitate, organizare a timpului, considerate ca
factori airestabilirii echilibrului sufletesc;
−
Nevoia de a-şi controla şi reprima propriile reacţii emoţionalafective;
−
Rezolvarea propriilor „probleme psihologice” sau educaţionale (complexe,
traume,conflicte, insuccese) prin descoperirea acestora la alte persoane,
tratarea şi depăşirea lor.Aceste aspecte denotă existenţa în sfera inconştientului
personal al profesioniştilor din acestdomeniu a unor „pulsiuni” directoare, ca
forme de realizare sublimată a propriului lor destin psihologic sau
educaţional.Dar adevărata opţiune profesională se bazează pe aptitudini,
vocaţie, deliberare.
Structurile cognitive
Ale personalităţii consilierului: capacitatea analitică dar şi ceasintetică, de
abstractizare dar şi de concretizare sunt orientate în sensul creşterii gradului lor
deflexibilitate, fluiditate, originalitate. Aceste trăsături cognitive sintetice se
organizează în procesuldezvoltării ontogenetice a personalităţii în jurul
interesului fundamental de a-i înţelege pe ceilalţi.În acest sens aducem în
discuţie teoria inteligenţelor multiple a lui Howard Gardner(2) carea identificat
nouă tipuri de inteligenţă: - lingvistică ; - logico-matematică; - muzicală; -
spaţială; -naturalistă; - kinestezică; - interpersonală; -Intrapersonală; -
existenţială.Din descrierea acestor tipuri de inteligenţe,
inteligenţa interpersonală corespunde cel mai mult consilierului
ca tip de profesionist inteligenţa interpersonală înseamnă a
gândi despre alte persoane şi a le înţelege,a avea empatie, a recunoaşte
diferenţele dintre oameni şi a aprecia modul lor de gândire, a fi sensibili
lamotivele,intenţiile şi stările lor. Ea implică o interacțiune eficientă cu una sau
mai multe persoanedin familie sau din societate.Persoanele cu inteligenţă
interpersonală dominantă sunt: conducători,vânzători,psihologi care înţeleg
cum funcţionează oamenii.
Inteligenţa interpersonală
Se referă – după Thomas Armstrong (3) – la capacitatea de a
Discerne
Şi de a
Răspunde
Adecvat la dispoziţiile ,motivaţiile, temperamentele şi dorinţele altora.
Vocaţia persoanelor
Cu astfel de inteligenţă este după acelaşi autor, de
Consilier
, lider politic etc. Ele preferă interacţiunea, colaborarea, relaţiile sociale, se
pricep la comunicare verbală şinon-verbală, văd perspective multiple şi îi înţeleg
pe ceilalţi, învaţă în grup , prin interviuri,observându-i pe alţii, comunicând cu
alţii, relaţionându-se cu alţii.Pentru a vă determina tipul de inteligenţă după
teoria lui Gardner puteţi face testul dinAnexa nr. 30.
Structurile afective
Ale personalităţii consilierului: sensibilitatea echilibrată, intensitateamedie a
trăirilor afective, polaritatea acestora predominant pozitivă se dezvoltă în jurul
aceluiaşiinteres fundamental de
Comunicare inter-umană eficientă.
Structurile motivaţional-atitudinale
Sunt esenţiale în sistemul de personalitate alconsilierului.
Interesele
De cunoaştere, de înţelegere, de apreciere, de acţiune, toate tipurile de interese
ale persoanei se organizează în perioada şcolarităţii şi profesionalizării viitorului
consilier în jurul conceptului de Fiinţă umană Şi a acţiunii de Ajutor
psihologic.Din descrierea autobiografică a profesioniştilor din acest domeniu
rezultă următoarele particularităţi (4):-
Curiozitate Orientată către problemele vieţii sufleteşti, fenomenele psihologice,
problemeleeducaţionale;-
Dorinţa De a înţelege, explica şi manipula procesele psihice sau de a rezolva
problemeleeducaţionale;
- Pasiunea
Pentru investigarea acestui domeniu căruia îi consacră energia şi timpul său;
-Neglijarea
Propriilor interese, printre care se notează şi căsătoria la o vârstă mai
înaintatăîn raport cu cea obişnuită;
-Tendinţa de consacrare profesională,dedicarea problemelor de studiu
ştiinţific;-Identificarea Cu profesiunea aleasă. Atitudinile
favorizante pentru activitatea de consiliere ar putea fi sintetizate astfel:
Umanismul
Ca raportare la Fiinţa umană
Ca la cea mai importantă investiţie; concepţia pozitivă asupra omului, libertăţii
şi relaţiilor interumane. În acest sens un rol importantîn înţelegerea tulburărilor
psihice dar şi al problemelor educaţionale îl are modelul socio- cultural.S-a
stabilit faptul că există o relaţie strânsă între sistemul de valori almodelului
socio-cultural şi formele de ajutor psihologic sau educaţional. Interesant
estefaptul că în aria culturală occidentală accentul se pune pe valorile.
Potenţialului de boală,moartea apărând ca un permanent pericol care planează
asupra individului (5). În aria culturală orientală, accentul cade pe valorile
potenţialului de sănătate.
Suferinţa ca sentiment moral al Occidentului este înlocuită în Orient cu
Speranţa,Sentiment moral al vieţii individului.