Ministerul Educației al Republicii Moldova

Colegiul Pedagogic ”Mihai Eminescu”, Soroca

SUPORT DE CURS

VOLUNTARIATUL SOCIAL

Elaborat: profesor Emilia Usatîi

2014
Descrierea şi scopul unităţii de curs:
Cursul „Voluntariat social” va permite elevilor să-și formeze mediul potrivit pentru
începerea activităților de voluntariat care au un rol foarte important în cadrul specialității de
Asistență socială.
In ultimii ani, conceptul de voluntariat a început să capete o altă dimensiune în rândul
tinerilor. Anume prin acest curs elevii vor conștientiza importanța voluntariatului pentru
dezvoltarea personală, cât și pentru dezvoltarea comunității în care vor activa, le va permite să
se implice activ în acțiunile și proiectele de voluntariat inițiate de organizațiile
nonguvernamentale, fiind deschiși ideii de a contribui la bunăstarea societății în care trăiesc.
Prin intermediul voluntariatului elevii vor conștientiza:
 că pot să-și creioneze setul de valori după care se vor conduce în viață;
 vor învăța să sprecieze lucrurile la justa valoare;
 vor seta obiective realiste care vor promova domeniul ales (asistența socială);
 vor obține experiență profesională avansată;
 își vor forma abilități de lider, dobândind o capacitate mai buna de a lua decizii,
vor cunoaște să facă o analiză "cost-beneficiu" sau "resurse-cerințe".
 vor conștientiza că Voluntariatul, este o activitate “educatie non-formală”.
Pe lângă principiul de responsabilitate care se va dezvolta la elevi, mai este un element
definitoriu specific specialității comunicarea. Anume prin acest curs de voluntariat, cel mai
rapid se va dezvolta abilitatea de comunicare. Barierele ridicate de timiditate, frica de vorbit în
public, greutățile întâmpinate în crearea unor legături de prietenie vor fi spulberate.
Elevii vor cunoaște că a voluntaria înseamnă de asemenea apartentența la un grup, un
grup care devine în scurt timp o familie, iar relațiile deși sunt de natură profesională, devin și
personale. Sub marea umbrelă a comunicării, socializarea joacă un al treilea rol foarte
important. Voluntariatul creeaza punți între oameni și comunități. Fără să vrem, suntem
nevoiți să socializăm în viața de zi cu zi pentru a putea exista. Insă voluntariatul te invață
tehnici și metode de socializare astfel încât timiditatea, teama și frica să dispară, toate acestea
ajutând la crearea personalității din punct de vedere profesional.

Sarcini pentru evaluare

Nr.d/o Tipul de sarcini Ponderea (%) din nota
finală
1 Contribuția personală și participare activă la ore 35
2 Lucru individual 35
3 Examen 30
Total 100
 Cuprins:

MODULUL I : INTRODUCERE ÎN VOLUNTARIAT

Capitolul 1.1
Conceptul de voluntariat , principiile şi istoria acestuia. Tipuri de voluntariat
P 1. Definiții ale voluntariatului
1.1 Domeniul conceptual: activitate voluntară, voluntar, instituție gazdă, beneficiarul
voluntarului
P 2. Principii fundamentale ale voluntariatului
P 3. Istoria voluntariatului
P I 4. Tipuri de voluntariat
I 5. Voluntariatul ca valoare personală, organizaţională şi a comunităţii

Capitolul 1.2
Raporturile de voluntariat
P 6. Drepturile voluntarului
I 6.1 Responsabilităţile voluntarului
P 7. Coordonatorul de Voluntari 
I 8. Cum trebuie să fie Coordonatorul de Voluntari?
P 9. Condițiile contractului de voluntariat
I 10. Responsabilitățile instituției gazdă
P 11. Conținutul contractului de voluntariat
I 12. Conținutul contractului de voluntariat

MODULUL 2 : RESURSE UMANE ŞI MANAGEMENTUL VOLUNTARILOR

Capitolul 2.1
Managementul voluntarilor
P I 13. Managementul voluntarilor - un proces de 9 pași
I 14. Povestea ciorbei de bolovani
P . I. 15. Codul etic al activităților de voluntariat
I 16. Legea voluntariatului în R. Moldova
I 17. Politicile și programele de stimulare a voluntariatului
P 18. Decalogul voluntarilor
P 19. Sistematizarea materiei
 Modulul 1: Introducere în voluntariat

Capitolul 1.1 Conceptul de voluntariat , principiile şi istoria acestuia.

Tipuri de voluntariat

Adu-ţi aminte când a fost prima dată când ai hotărât să fii voluntar. Ce te-a determinat şi care
au fost paşii pe care i-ai urmat pentru a deveni voluntar? Ai căutat tu o anumită activitate sau
ai găsit-o întâmplător?

Definiţie: definiţiile voluntariatului pot varia dar în general reprezintă o activitate făcută din
proprie iniţiativă în care o persoană îşi oferă timpul, talentul şi abilităţile în folosul
comunităţii, fără a aştepta un câştig material.

Tema 1: Definiţii ale voluntariatului 

 A face muncă voluntară presupune teoretic, realizarea unei activităţi fără ca cel ce
oîndeplineşte să urmărească o recompensă de orice natură ar fi ea.
Voluntariatul reprezintă în primul rind, un interes faţă de problemele societăţii.A face
ceva ca voluntary înseamnă că îţi pasă de o problem cu care ceilalţi se confruntă.Munca de
voluntariat înseamnă dorinţa de a ajuta, de a face ceva pentru societate, de a o sprijini.A
face o astefel de muncă echivalează cu renunţarea la pasivitatea tradiţională.În continuare
sunt propuse căteva definiţii ale voluntariatului din perspective mai
multor surse:"Voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din proprie
iniţiativă de orice persoanafizică, în folosul altora, fară a primi o contraprestaţie materială;
activitatea de interes public esteactivitatea desfăşurată în domenii cum sunt: asistenţă
şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic,
educativ, de învăţamânt, ştiintific, umanitar, religios,filantropic, sportiv, de protecţie
a mediului, social şi comunitar şi altele asemenea."(definiţia din Legea Voluntariatului
2006)
 "Voluntariatul este activitatea desfăşurată din proprie iniţiativă, prin care o persoană fizică
îşioferă timpul, talentele şi energia în sprijinul altora fără o recompensă de natură
 financiară, dar care poate deconta cheltuielile realizate în sprijinul proiectului în care este
implicată." (definiţia Pro Vobis)
 "Voluntariatul este activitatea desfăşurată din proprie initiaţivă, de orice persoană fizică,
înfolosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială." (definiţie adoptată de Consiliul
Naţional al Voluntariatului, iunie 2002)
 "Orice actiune întreprinsă de o persoană fără a se gândi la recompense
financiare."(Tracker)
 "Orice muncă prestată relativ fără constrângere de o persoană cu intenţia de a ajuta şi fără
aurmări un câştig financiar imediat."(Scheier)
 "Impulsul de a se orienta spre satisfacerea nevoilor celorlalţi fără a se gândi la recompense
financiare."(Manover) 

Există 4 caracteristici care diferenţiază voluntariatul de alte forme de implicare:

 Voluntariatul este o activitate aleasă în mod liber de fiecare persoană. E necesar ca

oamenii să poată alege dacă să se implice sau nu şi orice formă de constrângere nu e
compatibilă cu spiritul voluntariatului. 
 Este o activitate în beneficiul comunităţii, a binelui comun sau a mediului, spre
deosebire de o activitate în beneficiul unui singur individ. 
 Nu se beneficiază şi nici nu este aşteptată vreo remuneraţie în schimbul activităţii
(excepţie fac decontarea cheltuielilor în beneficiul activităţii cum ar fi transport şi alte
materiale folosite).
 Este o activitate organizată, sub îndrumarea unei organizaţii sau unui alt grup formal
sau informal.

Orice persoană poate ajuta societatea prin interesele proprii, abilităţi sau învăţare, elemente ce
aduc în loc de bani, sentimente de respect şi apreciere pentru propria persoană. Voluntariatul
este valoros şi pentru beneficiile directe sau indirecte precum dezvoltarea de abilităţi, beneficii
sociale, sporirea angajabilităţii şi multe alte motive care pot interesa persoanele ce se alătură
proiectelor de voluntariat. 
 Tema 2: Principii fundamentale ale voluntariatului (Sursa: The Dacorum
Compact – Codul de bună practică a voluntariatului [Octombrie 2003] www.dacorum.gov.uk):

 Diversitatea: 

Voluntariatul ar trebui să fie accesibil tuturor oamenilor, indiferent de provenienţă, vârstă,

rasă, orientare sexuală, religie etc. A face pe oricine să se simtă inclus poate ajuta o mare
diversitate de persoane să se simtă implicate şi de folos. Barierele de excludere socială pot fi
depăşite prin abilităţi, experienţă, încredere şi legăturile formate în procesul de ajutor dat
altora. Practicanţii din toate domeniile pot învăţa din lucrul cu voluntari din diferite
comunităţi etnice, grupuri de vârstă şi alte sectoare demografice, care pot aduce o experienţă
considerabilă şi relevantă din cultura şi originile lor. Principiile egalităţii de şanse stau la baza
încurajării diversităţii.

 Reciprocitatea: 

Voluntarii contribuie fără a aştepta o remuneraţie dar ar trebui să beneficieze în alte moduri
în schimbul contribuţiei lor pentru a lărgi obiectivele sociale. A-ţi face timp şi a depune efort
în voluntariat este o alegere ce trebuie privită ca o relaţie reciprocă în care voluntarul primeşte
la rândul lui. Beneficiile pe care voluntarii le au includ sentimentul de a realiza ceva ce merită,
dobândirea de abilităţi folositoare, experienţă şi cunoştinţe, socializare şi distracţie şi
includerea în activitatea organizaţiei.

 Recunoaşterea: 

Este esenţială existenţa unei recunoaşteri explicite a valorilor cu care voluntarii contribuie în
organizaţie, în comunitate, la economia socială şi la obiective sociale mai mari, pentru ca
relaţia dintre voluntari, organizaţii, politica şi practicile guvernamentale să fie corectă. 
Este recomandat ca persoana care implică echipe de voluntari în activităţile organizaţiei să fie
la curent cu următoarele:

 Voluntariatul este o activitate neplătită la care pot participa persoane cu origini diverse şi
nivele profesionale variate. Nu contează dacă un voluntar lipeşte postere sau desfăşoară
 activităţi de colectare de fonduri în scopuri caritabile; ambii iau parte la îmbunătăţirea
comunităţii. 
 Voluntariatul poate include oameni cu disponibilităţi diferite: unii pot participa în fiecare
zi, alţii doar o dată pe an sau doar o dată în viaţă. Indiferent de disponibilitate, tot
voluntariat se numeşte. 
 Oricine poate fi voluntar, indiferent de categoria unde se încadrează. Indiferent de
problemele fiecăruia, dacă sunt în vârstă sau dacă provin dintr-o zonă rurală sau săracă,
dacă sunt copii sau aparţin unei categorii cu mai puţine şanse, toţi pot fi implicaţi ca
voluntari, în funcţie de profilul organizaţiei. 
 Voluntariatul poate lua multe forme şi poate fi făcut de orice persoană cu propriile
aptitudini. Totuşi trebuie specificat că unii voluntari sunt mai pregătiţi în aria lor de
activitate (dacă este nevoie de anumite aptitudini specifice) cum ar fi în domeniile
educaţiei sau în cazurile de urgenţă. 

Un aspect foarte important este acela că voluntarii nu ar trebui să fie folosiţi pentru
înlocuirea angajaţilor. Un voluntar trebuie să aducă o valoare în plus şi nu să ia locul unui
angajat doar pentru că organizaţia nu are o situaţie materială bună sau din cauza unei slabe
organizări în repartizarea sarcinilor. A cere voluntarilor să facă o muncă ce ar trebui în mod
normal plătită în locul angajaţilor nu este etic. Chiar şi în organizaţiile unde toţi angajaţii
lucrează pe bază de voluntariat ar trebui să se ia în considerare diferenţa de muncă între cea
prestată de angajaţi şi cea prestată de voluntarii externi deoarece nu toţi voluntarii au aceeaşi
disponibilitate sau dorinţă de implicare.

Tema 3:   Istoria voluntariatului

Valorile, cele ca solidaritatea şi asistenţa reciprocă, au apărut în 1920 în calitate de

antidote împotriva urii şi groazei Primului Război Mondial. În acea vară, un grup de
voluntari din Austria, Anglia, Franţa, Germania şi Elveţia -- unii dintre ei foşti soldaţi şi, astfel,
ex-duşmani s-au apucat să reconstruiască un sat în apropiere de Verdun, care a fost distrus în
bătălia ce a luat viaţa a mai mult de un milion de oameni. De la acea primă tabără
internaţională de voluntari s-a dus vestea primii mişcări a serviciului de voluntariat, a
organizaţiei cunoscută sub numele şi abrevierea sa franceză, (Service Civil International)
S.C.I., ce foarte curînd i s-au alăturat tineri fraţi şi surori, datorită răspândirii serviciului
de voluntariat în anii 1920 şi 1930. În acelaşi timp, s-a observat că este un mijloc de a construi
prietenii, printre tinerii din diferite ţări Europene.
La fel, serviciul de voluntariat a fost utilizat în diferite ţări ca SUA şi Bulgaria, pe durata
crizei economice severe urmată în 1929, ca un mijloc de a da tinerilor şomeri ceva social util
de făcut, precum şi de a le da hrană şi pat.
În 1934, S.C.I. a trimis patru voluntari Europeni pentru a lucra cu cei mai săraci din India
– un grup de pioneri ce au fost ascendenţii Programului Britanic de Voluntariat, Corpul Păcii
al SUA, Serviciul de Dezvoltare German şi altele, astfel ca, activităţile de voluntariat pe termen
lung de la Nord la Sud, ce la rîndul său au precedat Programul de Voluntariat ONU. Maxima
celui de-al doilea Război Mondial, era că în careva ţări democratice, voluntariatul ţinea
locul mobilizării militarilor din motive de conştiinţă. La sfîrşitul anilor ‘40 şi pe durata
anilor ‘50, tinerii voluntari au jucat un rol important în reconstrucţia Europei şi stabilirea
prieteniilor transfronteriere, de la proiecte ce au variat de la reconstrucţia Varşoviei centrale şi
satele afectate de război în Europa de Vest, pîna la întinderea autostrăzii Iugoslavia cu
Bratstvo-Jedinstvo (Frăţiişi Unităţii).
Mulţumiri în cea mai mare parte UNESCO şi Comitetului de Coordonare a acestuia pentru
Serviciul Internaţional de Voluntariat (creat în 1948) a voluntarilor de la Vest la Est, ce deşi
simbolic, au fost de comun acord cu "ruginirea" "Cortinei de Fier". Voluntarii din Est
deasemeanea au călătorit în Occident. Emanciparea de sub dominaţia colonială a dat naştere
mişcării naţionale de voluntariat de-a lungul Asiei, Africii si Americii Latine. Unele au fost
mici şi fragile: în Nigeria, Organizaţia tabelerelor de muncă de voluntariat din Lagos, fiind atît
de săracă încît nu îşi putea permite timbre şi membrii acesteia erau nevoiţi să livreze
invitaţiile, potenţialilor studenţi voluntari, pe jos. Alte operaţii au fost enorme: în 1960, elevii
de gimnaziu de la 15 la 18 ani au format coloana vertebrală a forţei de voluntari, astfel
eliminînd practice analfabetismul în Cuba. Voluntariatul pe termen lung în ţările în curs de
dezvoltare, a decolat în anii 1960 şi foarte curînd cu acesta a venit solicitarea de a fi depolitizat.
Pentru a fi siguri că volunatrii nu vor fi folosiţi ca soldaţi în Războiul Rece, a fost susţinută
crearea unui corp de voluntari ONU. Deja în anii ‘50, UNESCO a folosit cu succes mici echipe
de voluntari din SUA şi Iordania, în centrele de educare regională a adulţilor în Statele Arabe
şi Americii Latine.

După 1990 în majoritatea țărilor există o creștere a numărului organizațiilor non-

guvernamentale și a voluntarilor. Oportunitățile de a practica munca voluntară au crescut, au
fost dezvoltate programe pentru tineri care să vizeze activități de voluntariat, programe de
training pentru voluntari atât în Germania, cât și în Austria, Spania sau Olanda. Însă, există și
excepții, Belgia confruntându-le cu probleme în recrutarea voluntarilor datorită atitudinii
schimbate a voluntarilor astfel că mai multe organizații trebuie să facă eforturi pentru a
dezvolta politici mai active printre voluntari și a-i determina să se implice mai mult în
proiecte.

Tema 4: Tipuri de voluntariat

Serviciul de voluntar este foarte divers. În orice domeniu este cineva care are nevoie de
ajutorul unui voluntar.
 Rezervaţii naturale
Voluntarii în acest domeniu repară potecile, curaţă fîntînile şi izvoarele, plantează copaci,
aceasta listă nu are sfîrşit. Activitatea poate fi desfăşurată în zilele de odihnă.
 Dificultati in invatare
Persoanelor cu dificultăţi în învăţare le este greu să perceapă informaţia nouă, să înveţe
abilităţi noi sau să se descurce independent în situaţii noi. În aşa situaţii voluntarul: -ajută la
desfăşurarea activităţilor de învăţare, sport şi lucru manual, cluburi sociale şi cluburi de tineri,
la menţinerea centrelor de resurse; - oferă suport atît individual cît şi familiilor.
 Sănătate mentală
Problemele de sănătate mentală sunt foarte diverse. Majoritatea implică sentimentele de
depresie, anxietatea şi dezorientare, uneori sunt atît de serioase încît persoanele întîlnesc
dificultăţi de a face faţă vieţii de zi cu zi. Aici voluntarul: - ajută la pregătirea activităţilor în
centrele de zi şi grupurile sociale, comunică cu beneficiarii sau oferă posibilitatea de a fi
ascultat; -  oferă ajutor individual.
  Persoane în etate
Cele mai multe oportunităţi pentru voluntari în acest domeniu este în lucru cu bătrînii
neputincioşi sau care suferă de demnţă, cel mai des este solicitată în orele de zi. Acestea
vor include: - ajutor în cantinele sociale sau centrele de zi – servirea mesei, organizarea
jocurilor, activităţilor distractive; -  citirea cu voce a literaturii pentru batrinii care
au dificultăţi; -  vor fi prieteni şi vor vizita bătrînii la domiciliu ; - ajutor în casele rezidenţiale
şi spitaluri.
 Vagabonzi
Cu persoanele care locuiesc în locuinţe temporare sau vagabonzii voluntarul ar putea: -  ar
putea veni în timpul nopţii pentru a ajuta cu aprovizionarea cu băuturi sau mîncare şi orice
altfel de suport; -  va fi antrenat pentru a putea oferi informaţii şi sfaturi; - va lucra alături de
lucrători pre-plătiţi pentru a opţine experienţă de lucru în stradă.
 Practic
Unele organizaţii au nevoie de voluntari pentru a ajuta cu vopsitul şi decoraţiuni, repararea sau
amplasarea unor dulapuri.
 Befriending (ocrotirea, favorizarea)
Befriending-ul se rezumă la oferirea suportului moral şi a prieteniei cuiva care are nevoie de
ea, care trece printr-o perioadă mai dificilă, se simte singur. Acest tip de voluntariat se
manifestă prin suportul a unor persoane în vîrstă, părinţi singuri, familii cu un număr mai
mare de copii, adulţi cu dizabilităţi sau cu probleme de sănătate. Voluntarul se poate întîlni
regulat cu persoana care are nevoie de ajutor, poate să facă cumpărăturile împreună sau doar să
discute la o ceaşcă de ceai sau cafea. Scopul acestui proiect este de a încuraja independenţa
acelui client, de a le ridica încrederea în sine sau de a oferi un suport social pentru o noua
relaţie în familia sa. 
 Dizabilităţi fizice
Voluntarii pot lucra în grupuri de oameni cu anumite probleme de sănătate ca artrita, cancer
sau epilepsie sau în organizaţii care se ocupă de persoane cu dizabilităţi mai generale.
Voluntarii pot să ofere suport ca un tutor, prieten sau ca consilier.
 HIV/SIDA/Droguri
Alături de persoane sau familii afectate de HIV SIDA sau de dependenţa de droguri,
voluntarii pot: - Ajuta cu oferirea unor informaţii; - Fi prieteni de tip schema; - Oferi ajutor
practic de tip grădinărit, dădacă sau orice alt tip de ajutor necesar; - Participă în prevenire
şi educare.

Tema 5: Voluntariatul ca valoare personală, organizaţională şi a comunităţii

Voluntariatul este important pentru toate părţile implicate: voluntarii – învaţă, relaţionează,
sunt activi; organizaţiile – câştigă resurse umane variate şi îşi îmbunătăţesc imaginea;
beneficiarii – cei care beneficiază de acţiunile prestate şi socializează cu voluntarii;
comunităţile locale – sunt avantajate de aceste activităţi care îmbunătăţesc societatea ca întreg.

Voluntariatul poate avea multe beneficii posibile din punctul de vedere al voluntarilor:

 Câştigarea de experienţă de lucru şi acomodarea cu responsabilităţile

 Învăţarea de noi informaţii, ablităţi şi competenţe
 A face un bine pentru comunitate
 Împărtăşirea experienţei şi sentimentul de a fi util
 Exersarea aptitudinilor
 Noi prieteni, reţele şi cunoaşterea unor personalităţi publice
 Interacţionarea cu alte grupuri sociale şi beneficiarii, noi perspective
 Începerea sau testarea unei noi cariere
 A face parte dintr-o echipă dinamică şi/sau o organizaţie respectată
 A lua parte la o schimbare
 Distracţie

Voluntariatul are o valoare educaţională remarcabilă, mai pe scurt a învăţa prin a face!
Învăţarea generată prin implicarea în activităţi de voluntariat are o importanţă majoră în
rândul tinerilor care au foarte puţină experienţă de lucru sau chiar deloc – pentru cariera lor –
deoarece îşi folosesc abilităţile în contexte diferite; în rândul persoanelor mai mature
voluntariatul este important deoarece îi ajută să îşi folosească activ abilităţile; pentru
persoanele dezavantajate voluntariatul este important deoarece simt că aparţin şamd. Spre
deosebire de învăţarea informală voluntariatul are avantajul flexibilităţii: voluntarul îşi poate
alege activităţile în care să se implice, cât de mult să se implice şi ce să înveţe din fiecare
activitate. În orice caz, spre deosebire de activităţile de învăţare, voluntariatul are ca scop
principal binele public şi nu binele personal. 
Pe lângă dobândirea de noi aptitudini, voluntarul câştigă şi competenţe sociale: devine mai
tolerant, încrezător, activ (ca cetăţean), mai responsabil din punct de vedere social.
Voluntariatul îi face pe oameni să fie mai conştienţi de problemele sociale şi de soluţiile la
acestea, precum şi de alte grupuri sociale. 

Din punct de vedere organizaţional voluntarii pot fi o resursă importantă; aceştia aduc mai
multă valoare programului sau organizaţiei prin ajutorul dat, prin aptitudini şi competenţe,
devenind astfel unul din cele mai importante moduri în care organizaţia se face cunoscută în
rândul comunităţii. Beneficiile implicării voluntarilor sunt numeroase:

 Creşte numărul beneficiarilor ajutaţi de organizaţie

 Cresc numărul, calitatea şi serviciile oferite
 Creşte eficienţa muncii şi îndeplinirea scopurilor programelor curente se face mai uşor
 Voluntarii pot fi ambasadorii organizaţiei în comunitate
 Voluntarii pot atrage noi membri, alţi voluntari sau sponsori
 Voluntarii pot aduce aptitudini necesare organizaţiei
 Voluntarii pot deveni noii angajaţi

Organizaţiile pot arăta care este importanţa pe care o dau voluntariatului prin introducerea
acestei activităţi în politicile interne, în rapoartele anuale şi în directivele de muncă. Acesta
este de asemenea un pas important în pregătirile pe care organizaţiile ar trebui să le facă
înaintea implicării voluntarilor.

Din punct de vedere al comunităţii voluntariatul aduce avantaje vizibile beneficiarilor

şi voluntarilor, înlesneşte dialogul social şi coeziunea, precum şi sporirea încrederii oamenilor
că fiecare poate determina schimbarea. Voluntariatul a devenit un aspect important al poliţelor
la orice nivel – local, naţional, European şi internaţional; numeroase ziare accentuează
valoarea voluntariatului ca formator de capital social. Nu putem neglija valoarea economică a
voluntariatului. În unele ţări europene contribuţia economică a voluntariatului a fost adunată
şi estimată la aproximativ 5% din producţia internă. Cu toate aspectele materiale şi
nemateriale voluntariatul poate fi văzut ca un agent important în dezvoltarea societăţii.

Capitolul 1.2 Voluntariatul: o experienţă semnificativă pentru oricine

Tema 6-7: Drepturi şi responsabilităţi în calitate de voluntar

Este important ca coordonatorul de voluntari, colegii săi şi voluntarii cu care lucrează,

să fie în temă cu drepturile şi responsabilităţile voluntarilor. Acest lucru clarifică rolurile şi
aşteptările şi creează o bază pentru o mai bună înţelegere a conceptului de voluntariat şi a
importanţei pe care organizaţia o dă acestei activităţi. Atât voluntarii, cât şi organizaţiile cu
care lucrează au drepturi şi responsabilităţi. Voluntarii se implică în anumite moduri în
anumite activităţi, în timp ce organizaţia se angajează să asigure voluntarilor o experienţă care
să merite şi care să le răsplătească implicarea. 

Voluntarii au dreptul:

 La un loc unde să-şi desfăşoare activitatea şi uneltele necesare.

 La cunoaşterea scopului şi regulilor organizaţiei.
 La orientare şi formare specifică domeniului în care vor activa şi informarea la zi pe
parcursul desfăşurării activităţii.
 La decontarea cheltuielilor hotărâte
 Să fie trataţi în calitate de colegi. Aceasta include descrierea locurilor de muncă, a
supravegherii, dreptul la şanse egale de angajare, la siguranţa muncii şi a sănătăţii,
dreptul de a nu fi discriminaţi.
 Să li se ceară acordul privind orice referire, poliţă sau alte controale în curs de
desfăşurare.  
 Să fie informaţi de schimbările din cadrul organizaţiei şi motivele care stau la baza lor.
 Să propună sugestii, să fie ascultaţi, să aibă drept de liberă exprimare a propriilor opinii.
  Să li se recunoască contribuţia ca voluntary.
 Să aibă asigurare personală în caz de accidente (în locul asigurării compensatorii a
angajaţilor).

Voluntarii au următoarele responsabilităţi: (extras din “Carta drepturilor şi

responsabilităţilor Voluntarilor”, alcătuită de Centrul Naţional de Voluntariat, Paris, Franţa –
tradus şi adaptat de Voluntarii Pro Vobis)

 Fii sigur  - analizează-şi sentimentele şi asigură-te că vrei să îi ajuţi pe alţii. Nu îţi oferi
aptitudinile dacă nu eşti convins de valoarea activităţilor în care te vei angaja. 
 Acceptă supervizare – Te vei putea face mai util şi îţi vei putea îndeplini sarcinile mai
eficient dacă vorbeşti cu cineva despre activitatea ta şi dacă accepţi îndrumare. 
 Fii o persoană de încredere – Fă ceea ce ai promis că vei face; nu promite să faci ceva
dacă nu eşti sigur că le vei putea duce la bun sfârşit. 
 Fii loial – Vino cu sugestii dar acceptă regulile; nu critica ceea ce nu înţelegi (poate
există un anume motiv în organizarea lucrurilor în exact acel mod).
 Spune ce gândeşti – Întreabă ceea ce nu ştii; nu păstra pentru tine frustrările şi
nelămuririle – acestea nu vor face decât să te îndepărteze de organizaţie sau să creeze
probleme în cadrul acesteia.
 Fii deschis la a învăţa lucruri noi – Trainingul poate fi esenţial, permiţându-ţi să îţi faci
treaba în cel mai bun mod posibil. 
 Învaţă orice – Despre organizaţie şi despre ce urmează să faci.
 Fii un bun coechipier – Găseşte-ţi locul în echipă; munca este mult mai plăcută şi plină
de satisfacţii când nu eşti singur.

Câteva drepturi şi responsabilităţi ale organizaţiei: 

 Să respecte toate legile în vigoare privind voluntariatul în ţara în care se află 

 Să selecteze voluntarii cei mai potriviţi prin intervievarea şi verificarea tuturor
aplicanţilor. Aceasta ar putea include şi verificarea recomandărilor şi dacă e cazul
dovada experienţei în lucrul cu copiii.
  Să aştepte de la voluntari să adere la descrierea locului de muncă şi la regulamentul
de ordine interioară a organizaţiei. 
 Dacă este cazul, să asigure training. 
 Să facă cunoscute regulile de siguranţă.
 Să renunţe la voluntari în anumite circumstanţe.

Tema 8: Coordonatorul de voluntari 

Rolul coordonatorului de voluntari este de a pune voluntarul potrivit pe poziția corectă,

în funcție de nevoile organizației dar de asemenea, ținând cont de nevoile și abilitățile
voluntarului. De aceea, rolul lui sau al ei este dublu: să se asigure că nevoile și motivația
voluntarilor care au ales să se angajeze cu o anumită organizație sunt îndeplinite dar, de
asemenea să se asigure că nevoile organizației (și, de asemenea, a angajaților ce lucrează în
mod direct cu voluntarii) sunt îndeplinite prin intermediul angajării voluntarilor.
Schita de plan de sarcini ale coordonatorului de voluntari (preluata dupa Ellis, 1996):

 Administrarea și planificarea programului

1. evaluarea nevoilor de voluntari ale organizaţiei;
2. crearea viziunii şi misiunii programului / departamentului de voluntariat;
3. stabilirea scopului şi a obiectivelor acestuia;
4. identificarea sarcinilor voluntarilor;
5. crearea politicilor şi procedurilor de lucru cu voluntari;
6. managementul resurselor materiale.

 Recrutare și relații publice

Recrutarea este procesul prin care sunt identificate şi atrase ca şi voluntari acele
persoane ale căror nevoi motivaţionale pot fi îndeplinite prin posturile de voluntariat pe
care le oferă organizaţia.
1. planificarea strategiei de recrutare;
2. realizarea materialelor necesare pentru recrutare;
3. direcţionarea eforturilor în timpul recrutării.
 Intervievare și evaluare inițială
1. pregătirea organizaţiei pentru procesul de selecţie a voluntarilor;
2. conducerea interviurilor;
3. selectarea voluntarilor;
4. plasarea voluntarilor;
5. facilitarea implicării grupurilor de voluntari

 Orientare și training
1. Dezvoltarea unui program de orientare a voluntarilor,
2. Sprijinirea anagajaţilor pentru a lucra cu voluntarii;
3. Dezvoltarea planului de training;
4. Pregătirea materialelor de training (manuale, broşuri,etc).

 Supervizare
Supervizarea este procesul continuu de monitorizare a eficienţei unei persoane
în realizarea unei sarcini. Unul dintre instrumentele principale - oferirea de feed-back
formal şi informal.
1. Supervizarea directă;
2. Supervizarea indirectă;
3. Medierea relaţiilor angajaţi-voluntari;
4. Evaluarea performanţelor individuale ale voluntarilor.

 Motivare și recompensare/recunoașterea meritelor

1. Asigurarea motivării şi aprecierii voluntarilor
2. Coordonarea activităţilor de recunoaştere a meritelor voluntarilor

 Evaluarea programului
Practica evaluării presupune colectarea sistematică de informaţii cu privire la
activităţile, caracteristicile şi rezultatele programelor de voluntariat.
 Aceste informaţii vor fi folosite:
 pentru a îmbunătăţii eficienţa şi
 pentru a lua decizii cu privire la respectivele programe.
Evaluarea ne permite să ataşăm o valoare acţiunilor noastre, determinând
semnificaţia sau calitatea rezultatelor programelor de voluntariat. Este o modalitate
de a măsura rezultatele şi de a demonstra eficienţa activităţii de voluntariat.
1. Coordonarea evaluărilor periodice;
2. Evaluarea progresului fiecărui program de voluntariat.

 Gestionare și raportare
1. Construirea unei modalităţi exhaustive de menţinere a evidenţelor
 Decide ce fel de date îţi sunt necesare pentru o raportare eficientă a activităţii
voluntarilor; Poţi să pui accentul pe informaţii calitative (ex. tipul de schimbări produse
de voluntari prin acţiunile lor), sau pe informaţii cantitative (număr de ore lucrate de
voluntari, număr de voluntari implicaţi, număr de beneficiari deserviţi). Desigur, într-
un raport fiecare dintre aceste informaţii are rolul său: rămâne să decizi tu de ce fel de
date de acest tip ai nevoie.
 Dezvoltă formulare, chestionare şi alte instrumente uşor de folosit de culegere a datelor
de care ai decis că ai nevoie;
 Instruieşte voluntarii şi angajaţii să ofere datele cu acurateţe şi la timp!
2. Dezvoltarea rapoartelor
 Scrie rapoarte lunare şi anuale; oferă atât date cantitative, cât şi descrieri ale
activităţilor;
 Distribuie copii ale acestor rapoarte atât beneficiarilor şi colegilor angajaţi, cât şi
voluntarilor înşişi şi membrilor conducerii;
 Pregăteşte rapoarte pentru evenimente speciale.

 Alte responsabilități
1. Ia parte la activităţile de fund-raising ale organizaţiei, coordonând activităţile
voluntarilor în mod direct;
 2. Reprezintă organizaţia în comunitate;
3. Promovează voluntariatul ca o cale de împlinire profesională şi personală, şi ca o
resursă necesară dezvoltării comunităţii
4. Susţine voluntarii!
 Susţine punctul de vedere al voluntarilor în cadrul organizaţiei;
 Informează angajaţii cu privire la nevoile voluntarilor;
5. Iniţiază noi proiecte
 Ia parte la acţiunile de iniţiere de noi proiecte şi asigură implicarea voluntarilor
în aceste viitoare proiecte
 Colectează idei cu privire la noi moduri de implicare a voluntarilor şi pentru
extinderea programelor existente;
 Propune şi justifică acţiuni pe baza acestor idei;
 Participă la activităţi de fund-raising pentru sprijinirea acestor idei.
6. Are grijă de sine însuşi: îşi dezvoltă abilităţi profesionale!
 Este la curent cu literatura de specialitate din domeniul voluntariatului;
 Participă la conferinţe şi workshopuri pe tema voluntariatului;
 Relaţionează cu alţi coordonatori de voluntari pentru a schimba idei.

Abilități necesare în lucrul cu voluntarii: (preluate si adaptate dupa Ellis, 1996)

 Abilitatea de a exprima un punct de vedere pozitiv asupra voluntariatului;

 O perspectivă largă în ceea ce privește posibilitățile de implicare a voluntarilor, cât și
asupra a ceea ce poate organizația să obțină din această colaborare;
 O bună înțelegere asupra fenomenului de expansiune a sferei voluntariatului și asupra
diversificării resurselor comunitare;
 Bune abilități manageriale;
 Abilități de relaționare interpersonală;
 Entuziasm și energie;
 Abilitatea de a vorbi liber și de a face prezentări în public într-un mod degajat;
 Familiaritatea cu potențialele resurse din comunitate;
  Bune deprinderi de analiză a sarcinilor, deoarece munca trebuie divizată în sarcini
suficient de mici pentru a fi distribuite voluntarilor;
 Bune deprinderi de a gestiona și de a lucra cu detaliile (de genul ajustării orarelor de
lucru neregulate ale voluntarilor, etc);
 Deschidere înspre a prelua și a adapta idei noi din alte contexte la nevoile speciale ale
organizației.

Însa dincolo de aceste aspecte de formă, sarcina de coordonator de voluntar are anumite
particularități importante în ceea ce priveste natura sarcinilor aferente. Iata ce spune expertul
internațional Susan Ellis despre aspectele unice care fac ca sarcina de coordonator de voluntari
sa fie substanțial diferită de orice alt post din organizație:

 Coordonatorul de voluntari este unul dintre puținii membri ai personalului care au

responsabilități atât în afara cât și în interiorul organizației. Cu exteriorul - fiindcă
trebuie să aibă contact constant și activ cu publicul, pentru a recruta noi voluntari. Dar
și cu interiorul - deoarece coordonatorul de voluntari este implicat în munca de zi cu zi
din interiorul organizației, voluntarii devenind membri neplătiți ai personalului
organizației.
 Datorită lucrului activ cu publicul/ comunitatea, coordonatorul de voluntari are un
program de lucru neregulat. Recrutarea de voluntari trebuie adaptată perioadelor în
care grupurile țintă și potențialii aplicanți sunt disponibili. Aceasta poate implica
sesiuni de instruire programate seara sau chiar în weekenduri.
 Sarcinile coordonatorului privind lucrul în interiorul organizației trebuie să țină seama
de ce se întâmplă în întreaga organizație. Aceasta deoarece voluntarii pot fi plasați în
orice arie de activitate a organizației, astfel încât e absolut necesar ca coordonatorul de
voluntari sa fie la curent cu activitățile derulate în toate departamentele și deci, cu toate
potențialele nevoi de asistență din partea unor voluntari.
 Urmând firul celor expuse anterior, se observă faptul că coordonatorul de voluntari
trebuie să fie în permanent contact cu întregul personal al organizației, din toate
departamentele, pentru a putea să identifice potențialele sarcini de atribuit voluntarilor
și să ofere supervizare. Acest aspect, ca și cel menționat anterior, poate crea confuzie în
 rândul celorlați membri ai organizației, coordonatorul de voluntari dînd impresia că "își
baga nasul" în munca altora. De asemenea, după împărțirea sarcinilor la voluntari,
coordonatorul va fi în continuare cel care le va superviza parțial munca, nu doar șeful
departamentului în cadrul căruia a fost plasat voluntarul.
 Coordonatorul de voluntari ajunge astfel să coordoneze cel mai mare și cel mai divers
număr de persoane din întreaga organizație. Coordonatorul are îndatorirea de a
intervieva, evalua, orienta și plasa fiecare dintre aceste persoane (voluntari) în parte,
deoarece fiecare dintre ei are program, nevoi și interese aparte. Iar voluntarii vin și
pleacă la ore foarte diferite ale zilei, astfel încât coordonatorul de voluntari, dacă ar
avea alte atribuții primare, ar fi practic în mod continuu întrerupt din activitatea sa de
solicitările voluntarilor. Însă fiecare voluntar este, în cele din urma, un agent de relații
publice al organizatției, care actționează la nivelul comunității, de aceea relaționarea
personală cu fiecare dintre ei devine foarte importantă.
 Datorită naturii muncii sale, coordonatorul de voluntari devine, în mod firesc, expertul
casei în materie de voluntari și prin aceasta și avocatul acestora. El instruiește restul
personalului despre rolul voluntarilor și modul în care pot să îi ajute și să îi
recompenseze, cât și care solicitări față de voluntari ar fi inadecvate și care nu.
 Coordonatorul de voluntari are o triplă sarcina, în timp ce toți ceilalți din cadrul
organizației au doar două. Restul angajaților, inclusiv directorul executiv și chiar
voluntarii înșiși, trebuie să țina seama și să se îngrijeasca de nevoile clientilor lor. Toate
activitățile trebuiesc direcționate înspre oferirea unor servicii cât mai bune acestui
segment. În al doilea rând, toată lumea trebuie să sprijine scopul organizației per
ansamblu. Totuși, coordonatorul de voluntari are și o a treia direcție de acțiune și
obligație: aceea de a reprezenta perspectiva voluntarilor.
 Coordonatorul de voluntari este singurul din organizație care își poate permite să viseze
la noi proiecte fară a-și pune în mod constant problema "cine va plăti pentru toate
astea?".

Tema 9: Cum trebuie să fie Coordonatorul de Voluntari?

Coordonatorul de Voluntari trebuie să fie plin de entuziasm şi energie, să cunoască

organizaţia/instituţia şi să posede abilităţi de comunicare, trebuie să aibă o bună înţelegere
asupra fenomenului de expansiune a sferei voluntariatului şi asupra diversificării resurselor
comunitare, precum şi o perspectiva largă în ceea ce priveşte posibilităţile de implicare a
voluntarilor, cât şi asupra a ceea ce poate organizaţia să obţină din această colaborare.

Pentru a face faţă cu succes multitudinii de responsabilităţi referitoare la angajaţi,

administrative şi de gestionare a voluntarilor, Coordonatorul de Voluntari trebuie să
întrunească următoarele cerinţe:

o să aibă cunoştinţe de managementul voluntarilor;

o să aibă cunoştinţe solide în domeniul în care lucrează;
o să dea senzaţia că este puternic(ă), dar abordabil(ă) în acelaşi timp;
o să aibă capacitatea de a lucra în condiţii de stres / sub presiune;
o să fie capabil(ă) să ia decizii şi să acţioneze în consecinţă;
o să ştie să se automotiveze şi să îi motiveze pe alţii;
o să aibă încredere în sine;
o să dea un exemplu bun prin ceea ce face;
o să pună accent pe aspectele pozitive ale lucrurilor;
o să fie empatic şi să ştie cum să reacţioneze în diferite situaţii;
o să dea dovadă de suficientă sensibilitate;
o să fie dispus(ă) să sară în ajutorul celor cu care lucrează;
o să participe alături de ceilalţi la muncă;
o să abordeze problemele cu diplomaţie;
o să ştie să îi asculte pe ceilalţi;
o să comunice uşor cu cei din jur;
o să ofere feedback constructiv formal şi informal;
o să fie o prezenţă caldă;
o să fie sincer(ă) şi natural(ă);
o să îi aprecieze pe cei din jur;
o să fie de încredere şi să respecte principiile etice;
o să fie creativ şi să nu fie rigid;
 o să fie flexibil şi capabil să se adapteze rapid la situaţii noi;
o să nu se mulţumească cu puţin – deci să aibă dorinţa de a se ameliora pe sine şi
programul de voluntariat în mod continuu;
o să ştie cum să îi instruiască pe ceilalţi;
o să ştie să integreze elemente de joc şi distracţie atât în activităţile profesionale
cât şi în sfera învăţării (în sesiunile de instruire);
o să fie bine organizat(ă) şi să ştie care îi sunt priorităţile;
o să ştie să stabilească obiective clare pentru munca echipei;
o să fie capabil(ă) să delege sarcinile;
o să fie corect(ă) în luarea deciziilor;
o să îi placă să rişte, dar nu prea mult;
o să aibă abilitatea de a duce la bun sfârşit lucrurile începute şi de a se concentra
asupra esenţialului;
o munca sa să dea rezultate în cea mai mare parte a timpului;

Principalele abilităţi pe care trebuie să le posede acesta sunt:

Abilitatea de a identifica potenţiale resurse umane din comunitate;

 Abilităţi de relaţionare interpersonală:

o de a vorbi liber şi de a face prezentări în public într-un mod degajat;
o de a exprima un punct de vedere pozitiv asupra voluntariatului;
o de a cultiva şi a avea relaţii cu un mare număr de persoane.
 Bune abilităţi manageriale:
o de a analiza şi a diviza munca în sarcini suficient de mici pentru a fi distribuite
voluntarilor;
o de a gestiona şi de a lucra cu detaliile (de genul ajustării orarelor de lucru
neregulate ale voluntarilor etc.);
o de a lucra prin intermediul altor persoane.
Tema 10: Contractul de voluntar. Condițiile contractului de voluntariat

Anexa 1

Contractul de voluntariat

56. Contractul de voluntariat se încheie pe o perioadă de timp determinată sau nedeterminată.

57. În cazul în care voluntarul este implicat în activităţi de voluntariat mai mult de 20 de ore
lunarinstituţia gazdă este obligată să încheie cu acesta un contract de voluntariat. În cazul
voluntarilor care audepăşit vîrsta de 14 ani, dar nu au atins vîrsta de 16 ani este necesar
acordul scris al reprezentantuluilegal al voluntarului.
58. Contractul de voluntariat se încheie în termen de 5 zile lucrătoare după efectuarea
primelor 20de ore de voluntariat, considerate ca perioada de probă. După încheierea
contractului, instituţia gazdăva emite un ordin/decizie/ dispoziţie/hotărîre prin care persoana
va fi acceptată ca voluntar şi careconfirmă prin semnătura voluntarului că acestuia i s-a
prezentat regulamentul intern cu privire laimplicarea voluntarilor, şi i s-a adus la cunoştinţă
drepturile şi obligaţiile acestuia prevăzute de LegeaVoluntariatului.
59. Contractul de voluntariat se întocmeşte conform modelului prevăzut în anexa nr.4 la
prezentul Regulament şi include, pe lîngă clauzele conţinute în art. 5 al Legii Voluntariatului,
următoarele elemente:
a) numărul de înregistrare al contractului;
b) părţile contractului:
- instituţia gazdă (denumire, cod fiscal, adresa sediului, date de contact, date de înregistrare,
date
bancare);
- voluntarul (numele, prenumele, codul numeric personal, seria actului de identitate,
domiciliul, datelede contact, şcoala absolvită, profesia);
c) obiectul contractului;
d) descrierea activităţii de voluntariat sau a serviciilor care sînt furnizate;
e) locul de desfăşurare a voluntariatului sau precizarea locurilor în care serviciile vor fi
prestate, dacănu există o poziţie permanentă;
f) data încheierii contractului;
g) semnăturile părţilor şi ştampila instituţiei gazdă.
60. Indiferent de durata prestaţiilor încheierea contractului de voluntariat este obligatorie în
cazulvoluntarilor străini.
61. În cazul în care voluntarul desfăşoară concomitent activităţi de voluntariat în mai multe
instituţiigazdă, fiecare instituţie gazdă, în care voluntarul efectuează mai mult de 20 de ore
lunar, este obligatăsă încheie, separat, contract de voluntariat cu acesta.
62. În cazul în care voluntarul efectuează mai puţin de 20 de ore lunar şi nu se încheie
contract de voluntariat, persoana va fi acceptată ca voluntar în baza
ordinului/deciziei/dispoziţiei/hotărîrii care confirmă prin semnătura voluntarului că acestuia i
s-a prezentat regulamentul intern cu privire la implicarea voluntarilor, şi i s-a adus la
cunoştinţă drepturile şi obligaţiile sale prevăzute de Legea voluntariatului. Nu se emite
ordin/decizie/dispoziţie /hotărîre în cazul persoanelor care fac parte dintr-un grup de zeci sau
mii de persoane pe care instituţia gazdă le implică într-o singură acţiune de voluntariat de
scurtă durată.
63. Contractul de voluntariat poate să înceteze sau poate fi renegociat conform art. 5 din Legea
voluntariatului, precum şi în alte cazuri convenite în contractul între ambele părţi.
64. În cazul în care, din motive întemeiate, în anumite luni ale anului, voluntarul cu contract
de voluntariat este în imposibilitatea de a efectua în fiecare lună 20 de ore de voluntariat,
acesta este obligat ca, în decurs de trei luni, incluzînd prima lună în care nu şi-a îndeplinit
obligaţiile asumate prin contract, să efectueze orele de voluntariat restante, însumînd la
sfîrşitul perioadei menţionate minimum 60 de ore de voluntariat.
65. În caz de neîndeplinire a cerinţei de la punctul 64 din prezentul Regulament, instituţia
gazdă este obligată ca, în termen de 5 zile lucrătoare, să desfacă contractul de voluntariat,
voluntarul putînd să-şi continue activitatea în aceeaşi instituţie.
66. Contractul de voluntariat se poate suspenda, o singură dată pe an, la cererea voluntarului,
pe o perioadă determinată de maximum 3 luni.
67. Cheltuielile legate de voluntariat, convenite prin contractul de voluntariat, vor putea fi
compensate lunar pentru un voluntar doar atunci cînd sînt însoţite de documente justificative
Tema 11: Responsabilitățile instituției gazdă

(art. 7 legea voluntarului Anexa 2)

Tema 12: Conținutul contractului de voluntariat

(art 5 legea voluntarului Anexa 2)

Modulul 2 : Resurse Umane şi Managementul Voluntarilor

Capitolul 2.1 Managementul voluntarilor

Tema 13: Managementul voluntarilor este un proces care presupune parcurgerea

a 9 pasi de baza:

1. Pregatirea organizatiei pentru implicarea voluntarilor

Aceasta este etapa pregatitoare, aceea de planificare, implicand schimbari la nivelul

documentelor organizatiei, la nivelul atitudinilor din cadrul organizatiei si al modului de
lucru. Ea presupune: declararea voluntariatului ca o valoare a organizatiei; analiza nevoilor
organizatiei in ceea ce priveste implicarea de voluntari; elaborarea unui set de
politici/proceduri; numirea/ angajarea unui coordonator de voluntari; redactarea documentelor
necesare; alocarea unui buget pentru implicarea voluntarilor. Citeste mai multe aici despre
pregatirea organizatiei pentru implicarea voluntarilor.

2. Recrutarea voluntarilor

Recrutarea voluntarilor  este procesul prin care organizatia atrage si invita oamenii sa se
implice in activitati de voluntariat. Planificarea atenta a recrutarii de voluntari desfasurata in
stransa legatura cu elaborarea procedurilor de selectie a voluntarilor si bazate pe analiza
nevoilor organizatiei va duce la recrutarea acelor voluntari de care organizatia are nevoie
pentru indeplinirea activitatilor propuse si implinirea misiunii sale. Citeste aici mai multe
despre procesul de recrutare a voluntarilor.

3. Selectia voluntarilor

Selectia voluntarilor se refera la procesul de a gasi voluntarul potrivit pentru activitatile

organizatiei si a gasi/crea activitatile potrivite pentru voluntarii care vin in organizatie si nu se
potrivesc nici unei pozitii deja existente . Activitatea de selectie a voluntarilor este strans
legata de activitatea de recrutare, iar stabilirea clara a rolurilor voluntarilor in organi zatie
trebuiesa tina cont de anumite criterii esentiale pentru succesul activitatilor. Citeste aici mai
multe despre selectia voluntarilor.

4. Orientarea si instruirea voluntarilor

Sesiunea de orientare sau de bun venit este o oportunitate pentru voluntar, nu numai pentru a
se familiariza cu organizatia si activitatile concrete ale acesteia, dar si pentru a cunoaste
posibilitatile de instruire existente. Sesiunea de orientare trebuie sa raspunda obligatoriu la
cateva intrebari simple pe care oricine si le pune in momentul in care doreste sa intre intr-o
organizatie: de ce sa ma implic? cum sa ma implic? cu cine voi lucra? Citeste aici mai multe
despre orientareasi instruirea voluntarilor.

5. Supervizarea voluntarilor

O data ce voluntarii au fost recrutati, selectati, orientati inspre sarcinile protrivite profilului lor
si eventual instruiti, activitatea poate incepe! Insa de la acest punct incolo incepe sarcina
continua de monitorizare a activitatii voluntarilor, sarcina care apartine coordonatorului de
voluntari. Acesta trebuie sa se asigure ca implicarea voluntarilor in programul respectiv se
desfasoara normal, ca obiectivele de lucru sunt atinse in timp util si la parametrii de calitate
optimi, ca echipa este unita si nu are conflicte interne. Citeste aici mai multe despre
supervizarea voluntarilor.
6. Motivarea voluntarilor

Pentru a putea motiva voluntarii, coordonatorul de voluntari trebuie sa tina cont de

complexitatea si diversitatea motivelor care i-au determinat pe acestia sa isi ofere timpul si
abilitatile in slujba misiunii organizatiei. Motivarea voluntarilor (ce face organizatia pentru a
crea voluntarilor toate conditiile pentru desfasurarea optima a activitatii lor) si motivatia
voluntarilor sunt cele doua fete ale aceleiasi monede. Citeste aici mai multe despre motivarea
voluntarilor.

7. Recunoasterea meritelor voluntarilor

Recunoasterea meritelor voluntarilor nu consta doar dintr-un eveniment, un cadou sau un

premiu oferit voluntarilor ca rasplata pentru contributia lor - este un proces , o atitudine care
trebuie sa existe in tot ceea ce se face pentru a atrage, a inspira si a mentine motivatia
voluntarilor. Cheia este de a identifica nevoile persoanei respective pentru a putea oferi exact
acel lucru care are cea mai mare importanta pentru persoana sau grupul in cauza. Citeste aici
mai multe despre recunoasterea meritelor voluntarilor.

8. Asigurarea bunei relatii dintre voluntari si personalul angajat

Munca eficienta intr-o organizatie presupune o excelenta colaborare intre membrii echipei si
deiferitele departamente ale organizatiei. Atunci cand organizatia dispune atat de personal
angajat, cat si de ajutorul unor voluntari, colaborarea dintre acestia devine esentiala, mai ales
date fiind diferentele dintre acestia. Astfel, coordonatorul de voluntari devine un fel de avocat
al voluntarilor in fata angajatilor, trebuind sa se asigure permanent ca angajatii inteleg,
respecta si contribuie la cresterea motivatiei voluntarilor cu care colaboreaza organizatia.
Citeste aici mai multe despre relatia dintre voluntari si personalul angajat.

9. Evaluarea programelor si a voluntarilor

Necesitatea unei activitati sistematice de evaluare a programelor derulate de

organizatii/institutii si voluntari a aparut in contextul nevoii sporite de responsabilizare.
Pentru a putea justifica activitatile intreprinse sau pentru a atrage sprijinul public pentru
initierea, continuarea sau sprijinirea unor activitati este nevoie de rezultate masurabile, care sa
justifice respectivul program si sa demonstreze efectele pozitive pe care acesta le va avea
asupra beneficiarilor identificati. De asemenea, un program care are inca de la inceput
obiective clare si un set de indicatori de succes masurabili va fi mai usor de pus in practic.

Tema 14: Povestea ciorbei de bolovani

Se povesteşte despre un călător care a trecut în călătoria sa printr-o pădure istovitoare.

Se grăbea să ajungă într-un loc unde ar fi putut să ceară un pic de sălaş, însă ţinutul era mai
mult decât sărac. Auzise de la unul şi de la altul că acesta era cel mai vitregit ţinut din regat,
aşa de sărac că oamenii nici nu aveau după ce bea apă, iar regele renunţase să mai strângă
birul…
Mergând înainte se gândea în sinea sa cât de plăcut ar fi un foc jucăuş şi o cină gustoasă.
La un moment, întâlneşte o femeie bătrână care aduna vreascuri. Îşi dau bineţe, iar călătorul
întreabă de adăpost. Femeia răspunde muşcător:
“Casa mea nu este han!”. Bunul călător, însă, nici vorbă să se descurajeze.
O roagă şi o roagă până ce o înduplecă să îi ofere găzduire. Ajunşi acasă, în acelaşi mod
politicos, călătorul îşi roagă gazda să îi ofere ceva de mâncare. La răspunsul greu al mătuşii
(“De unde mâncare? N-avem! Nu am mâncat nici eu nimic toată ziulica!”) călătorul numai că
începe a-şi căina gazda, a-i plănge de milă şi se oferă pe dată să îi gatească el cea mai gustoasă
ciorbă, cu condiţia ca femeia să îi dea cu împrumut o oală.
- O să pregătesc cina pentru amândoi!
- Pentru amândoi încă? răspunde femeia. Cum o să pregăteşti o cină fără pic de mâncare? Că
nici să răscoleşti tot satul şi mîncare aici nu ai să găseşti…
- O să vezi, maică! E o reţetă pe care am învăţat-o şi eu pe drumurile mele. O să pregătesc o
ciorbă de bolovani!
- Ciorbă de bolovani? se minună femeia.
- Ciorbă de bolovani - cum auzi, răspunse călătorul. Stai pe lângă mine şi învaţă reţeta. O dată
ce ai învăţat cum se face ciorba de bolovani, nu o să mai înduri foame niciodată.
Femeia se aciuă pe lângă el, toată numai ochi şi urechi.
- Mă tem că dat fiind că de o săptămână fac ciorbă de pe bolovanul ista (şi scoase un bolovan
alb din traistă), ciorba noastră are să fie cam subţire.
Dacă aş avea numai puţintică făină, ar fi cu mult mai bine. Dar nu are nici un rost să ne gândim
acum la ce nu avem. Şi continuă să amestece în supă…
- Stai! Zise femeia. S-ar putea să am chiar un pic de făină rămasă pe undeva! Şi îi aduse un
pumn din cea mai bună făină ce s-ar putea găsi.
-Ei! Iată! zise călătorul. Aşa, ciorba noastră o să fie un deliciu regesc. Şi am putea chema chiar
şi vecinii, dacă am avea măcar câţiva cartofi. Si o bucată de carne ar fi şi mai bine, dacă am mai
avea… Ei, dar ce să ne gândim la lucruri care nu sunt…
Femeia rămase tăcută o vreme, dar după aceea îşi aminti de un loc unde ar putea găsi nişte
cartofi şi chiar şi nişte carne…nişte vecini mai înstăriţi…
Alergă să spună la tot satul ce se întâmplă în casa ei, să povestească tuturor cum un călător
pregăteşte o ciorbă dintr-un bolovan… veniră toţi sătenii să vadă minunea…
- Hm! Dacă am avea doar o mână de orz şi un pic de lapte! Am putea să îl chemăm la masă pe
regele însuşi. Mi-a spus însuşi bucătarul regelui că regele mănâncă în fiecare seară supa asta,
aşa… cam pe la ora asta…
- Vai de mine! Regele în persoana lui! se minunară sătenii… şi unul dintre ei îşi aminti că mai
avea pe undeva dosit bine nişte orz, iar altul aduse nişte lapte de la ultima sa capră în viaţă…
Călătorul continua să amestece neostenit în oala sa şi să adauge câte una şi alta din ce i se
punea dinainte. La o vreme scoase bolovanul aburind din oală, se uită bine la el şi anunţă că
ciorba e de-acuma gata!
-Acuma o să avem un adevărat festin, dragi săteni, spuse el, mai ceva ca regele şi regina. Atâta
doar că regele şi regina, la aşa bunătate de ciorbă de bolovani, ar servi şi nişte vin şi nişte
plăcinte. Şi ei pun întotdeauna o faţă de masă din cele mai albe şi mai frumoase pe masa lor…
Ei, dar, să purcedem la a mânca, ce să ne mai gândim noi la lucruri care nu sunt!
Cu ochi sclipind de foame, de poftă şi de minunea care se făptuia înaintea lor, sătenii fugiră
care-ncotro să mai aducă din cele trebuincioase… […]

Tema 10: Codul etic al activităților de voluntariat

Anexa 3
Tema 15: Legea voluntariatului ân R. Moldova
Anexa 2

Tema 16: Politicile și programele de stimulare a voluntarului

(Cap. 4art. 13 legea voluntarului)

Tema: 17: Decalogul voluntarilor

Bibliografie obligatorie:

1. Mirela Oprea, 2004, Managementul voluntarilor. Ghidul coordonatorului de voluntari .

Centrul National de Voluntariat Pro Vobis, Cluj Napoca
2. Codul etic al Organizațiilor Activităților de Voluntariat , 2011
3. http://ru.scribd.com/doc/60539885/Strategia-de-voluntariat-in-cadrul-Centrelor-de-Incluziune-
Sociala
4. http://ru.scribd.com/doc/57143406/Conceptul-de-voluntariat-%C5%9Fi-istoria-acestuia-pe-P
%C4%83mint
5. Legea Voluntariatului, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 178-181 din 24
septembrie 2010

Bibliografie suplimentară:
1. www.voluntariat.ro