MESAJELE SUBLIMINALE

La nivel subliminal suntem potential divini, potential atotcunoscatori, potential capabili de a sti
tot ce s-a petrecut, se petrece sau se va petrece vreodata in intregul univers! (Serena RoneyDougal)
Primim simultan in creier o multime de mesaje de la diversele organe de simt, si nu numai, si
nu putem fi constienti de toate. Ele sunt integrate la nivel subliminal. Astfel bataile inimii,
functiile rinichilor sau ale celorlalte organe sunt reglate de la acest nivel psihic, corespunzator
subconstientului. Mesaje subliminale sunt considerate acele informatii care, suntand
constientul, au ecou direct in subconstient.
Exemplul clasic, datand din perioada celui de-al doilea razboi mondial, este folosirea zvasticii de
catre nazisti, in timpul proiectarii filmelor. Un film este o succesiune de imagini care se
deruleaza cu o anumita viteza. Ochiul uman este pacalit si are impresia ca este o miscare
continua. Nazistii inlocuiau una dintre imaginile de pe rola de film cu una infatisand drapelele
cu zvastica fluturand. Ochiul nu putea sesiza existenta ei, imaginea patrunzand direct la nivelul
subconstientului. Putini stiu ca simbolul respectiv era utilizat, inca din vechime, tocmai pentru
accesarea subconstientului uman, fiind folosit in vindecari deoarece facilita eliberarea energiilor
acumulate aici.
Mesajele subliminale sunt folosite si prin muzica, la care, dincolo de textul propriu-zis si
indiferent de acesta, pot fi introduse in subconstient idei pe care respectivul om sa le considere
ca fiind ale lui. Muzica este energie, toti avem melodii care ne merg la suflet, adica
impresioneaza chakra inimii. Repetitia, adesea caracteristica slagarelor, duce mesajul tot mai
adanc in subconstient pentru ca, la un moment dat, sa iasa in constient ca dorinta proprie a
fiecarui individ.
Toate relaxarile care se fac pe muzica sunt de fapt modalitati de introspectie, dar au neajunsul
de a sensibiliza fata de sugestii. Plus ca, prin deschiderea subconstientului catre un alt individ,
catre cel care face sugestia hipnotica sau regresia, o parte din energia acestuia ramane in
pacient, pe care il poate manipula in sensul in care doreste el, tocmai pentru ca are accces la
cel mai intim spatiu al omului, subconstientul.
Pe masura ce te adancesti in cunoasterea propriului Sine, mecanismele psihice create special
de natura pentru propria noastra aparare sunt depasite, dar trebuie construite altele, altfel esti
prada celor care stiu tainele psihismului uman. Muzica poate fi o energie portanta pentru
mesaje transmise telepatic la distanta. Oricine va putea fi mai usor de prins mental printr-o
anumita melodie care i-a ramas in subconstient, pentru simplul motiv ca se usureaza
apropierea de vibratia lui. Receptorului ii va aparea in minte acea melodie, pe care va incepe sa
o fredoneze. In aceeasi secventa de timp, emitatorul poate afla ceea ce doreste de la Sinele

subiectului si poate implanta ganduri noi sau chiar comenzi, de care sa devina constient doar
dupa momentul indeplinirii acestora. Din pacate, este posibil ca un om sa fie facut sa se
sinucida prin mesajele subliminale, mai ales daca acestea sunteaza accesul la comenzile
propriului sau trup.
Procesele depind foarte mult de constiinta de sine, care difera de la un individ la altul. Este usor
de indus unui om, gandul de sinucidere daca si conjunctura in care se afla ii apare ca un drum
inchis (niciodata nu este asa, dar este modul transant in care percep sinucigasii acel moment,
de tipul nimic nu se mai poate face sau nu mai este nici o alternativa), caz in care
probabilitatea de a pune intentia in aplicare creste.
Mesaje subliminale se pot transmite la telefon, printr-o conversatie aparent banala, cea
adevarata desfasurandu-se la nivel de Sine. Daca ambii sunt constienti de Sinele lor, este
minunat (imaginati-va doi spioni!), iar daca nu, este o modalitate de manipulare ideala. Poti afla
despre celalalt ceea ce doresti, fara ca acesta sa fie constient. In general, firmele care se ocupa
cu vanzari organizate la domiciliul mai multor persoane isi antreneaza diversi specialisti in
marketing, care nu fac decat sa capteze atentia persoanelor care participa la curs, pentru ca
mesajele sa fie introduse in subconstient, prin mancare sau bautura, sau chiar banala cafea. De
ce acasa? Pai, omul de buna-credinta isi invita prietenii, care, aflandu-se la un cunoscut, lasa
garda jos si devin vulnerabili si prada usoara pentru cineva antrenat. In limbaj ortodox, se poate
spune ca se folosesc de demonii fermecatori specifici.

De-a lungul timpului toate guvernele, organizaiile, marile companii au ncercat s ndoctrineze ct mai
mult lume pentru a-i atinge scopurile malefice, pentru a atrage atenia.
Acum la mare mod este Programarea Neuro Linvistic, manipularea n mas, limitarea accesului la
informaiile reale (tiri de umplutur) i nc de acum cateva decenii mesajele subliminale, ascunse n
reclame, filme, muzica. Se cunosc numeroi artiti care au folosit mesaje subliminale negative pentru
influenarea publicului: de la Beatles la Led Zeppelin (Stairway to heaven), Queen pn la Panic at the
Disco i muuuli alii.
S nu uitm de unele desene animate, chiar apreciate, de genul celor Disney pn la Pokemon, animeuri i cele teribil de violente cu roboi i montri n rolurile principale. Dac primele desene animate erau
n general cu final fericit, acum la mod sunt cele n care nving forele rului. Toate acestea
promoveaz rebeliunea, chiar satanismul, aprnd simboluri oculte, ale societilor secrete (de exemplu
cele masonice).
Un exemplu mai la ndemn: Pokemon
Moto: S-i prindem pe toi. E evident, nu-i aa? Psihicul copiilor este extrem de uor de influenat.
Pokemonii au puteri supranaturale, ei evolueaz, se pot dezvolta sub alte forme. S-l lum drept
exemplu pe Kadabra. Mai nti numele su provine de la celebra formul magic sau incantaie
abracadabra. n crile de joc fcute dup numele desenului, acesta apare fcnd salutul cu mna
stng, specific sectelor satanice, avnd i o stea n frunte, iar pe abdomen apare SSS, ca 3 fulgere,
ducndu-m cu gndul la formatia de rock Kiss.
Un alt personaj este Stari, o stea, o pentagram, simbolul franc masonilor si simbolul lui Baphomet.
Pikachu, mascota serialului are i el coada n form de fulger.

Ash Ketchum, eroul are pe apca pe care o poarta un simbol asemntor cu cel al conturului unei
piramide, iar globul n care i ine pokemonii seamn cu un ochi.
Misty, personajul feminin face mereu salutul cu 3 degete cu un simbolism negativ.
i celelalte personaje, majoritatea prezint semne ciudate, au probleme de temperament, fiind egoiste,
rebele, chiar malefice.
n desenul animat apar 151 de pokemoni. Cu puin matematic aflm mai mult: 151 este al 36-lea
numr prim (fiind de asemenea masonic). 36 e considerat valoarea secret a lui 666 deoarece suma
numerelor de la 1 la 36 este 666. Interesant, nu-i aa?
Fapt ce demonstreaz existena mesajelor demoniace n acest desen animat:
n 16 decembrie 1997 n Japonia, n primele 30 de minute ce au urmat finalului desenului 618 copii au
ajuns la spital avnd simptome care sugerau crize de epilepsie. Experii cu fost de acord cu faptul c
aceste crize au putut fi cauzate de unele scene n care apreau lumini puternice
A fost gsit i un al 25-lea cadru, imagine. Aceasta este o metod subliminal de control mintal, aplicat
n unele filme care afecteaz negativ subcontientul, copii devenind ca nite zombi. Psihologii vorbesc
de un genocid intelectual.
Unele ri au interzis aceast emisiune, printre care i Japonia, Rusia, Arabia Saudit, Qatar. n 8 aprilie
2001 eicul Ahmed al-Haddad, membrul instanei religioase al Emiratelor Arabe Unite a publicat un
decret de condamnare pentru Pokemon, demonstrnd c jocul susine teoria evoluiei, darwinist-sionist
care se afl n dezacord cu adevrurile universale i cu islamul.
Ei bine, cu siguran avea dreptate. Din cauza acestor tipuri de emisiuni copiii cresc, considernd
normale societile secrete, violena de orice fel, negnd existena Divinului sau, mai ru, ncercnd s
stopeze evolutia spiritual a celor din jur, conducnd chiar persecuii.
Partea cea mai rea a mesajelor subliminale negative este c oamenii, n general nu tiu cum s i dea
seama de adevratele intenii ale societii n care trim. Etichetrile nu ajut la nimic.
n epoca n care trim nimic nu este ceea ce pare.

Poveti de oameni mari i mesaje ascunse

n basmele pentru copii
Crile pentru copii i desenele animate ascund mai mult dect povee de via, de moralitate sau
mesaje precum: Binele triumf ntotdeauna asupra rului." Unele dintre acestea au conotaii politice,
sociale i istorice, n vreme ce altele ascund mesaje subliminale cu tent sexual, discriminatorie sau
chiar malefic.

Valorile care contureaz o carte reprezint politicile autorului. Promulgarea acestor valori prin
publicare este un act politic. Cu excepia ctorva tipuri de literatur pentru copii care par a fi lipsite de
valoare, cea mai mare parte din ceea ce citesc copiii sunt umplute cu ideologii, indiferent de surs, scop
i mod de exprimare, fie contient promulgat de autori sau nu. n crile scrise bine, abilitatea narativ
a autorului, strlucirea imaginativ i abilitatea de a crea personaje atractive i firele narative au
tendina de a masca ideologiile exprimate. Dar dac ideologiile au poteniale puteri de persuasiune, ele
nu devin mai puin persuasive pentru c sunt ascunse, scria Robert D. Sutherland n eseul Persuadorii
ascuni: Ideologii politice n literatura pentru copii, publicat n Childrens Literature in Education.
Crile copilriei i dedesubturile lor

Mai mult dect o poveste care a captivat copii i adolesceni, Huckleberry Finn, romanul lui Mark Twain,
este o carte cu coninut politic ridicat, susine Sutherland. Prin aceast lucrare, autorul atac
fenomenul sclaviei i consecinele rasismului. Iar povestea Vrjitorului din Oz, scris de L. Frank Baum,
care le-a fcut pe fetie s viseze la o pereche de pantofi roii magici satirizeaz feminismul militant
prin aciunile generalului Jinjur i a Armatei sale a Revoltei.
Despre cartea aventurilor lui Alice n ara Minunilor, a lui Lewis Carroll, au fost emise multe teorii: ar
putea fi o oper nchinat logicii matematice, ar putea ascunde substraturi legate de droguri sau chiar o
satir la adresa Rzboiului celor Dou Roze, scrie BBC. Ideea c opera ar fi legat de consumul de
droguri este alimentat prin diverse scenete, precum cele n care Alice mnnc ciuperci care o fac mai
nalt sau mai scund, ori de omida care fumeaz din narghilea. Teoria este ntrit i de accesul legal la
opium din acea perioad. ns despre Carroll experii susin c nu era un consumator, noteaz BBC.
Exemplele de mesaje ascunse printre rndurile povetilor pentru copii pot continua. De exemplu,
despre cartea Cronicile din Narnia, scris de C. S. Lewis, se crede c are substraturi legate de teologia
cretin. The Little Engine that Could ar putea ascunde mesaje feministe, iar Cum a furat Grinch
Crciunul ar putea evoca fenomenul consumerismului i materialismului din perioada srbtorilor de
iarn.
Mesaje care se vd, dar nu se observ

n cazul desenelor animate adresate n special copiilor, dar iubite de publicurile de toate vrstele, cei
care au fost extrem de ateni la imagini au observat o serie de mesaje subliminale care ascund diverse
sensuri. De exemplu, posterul pentru filmul animat Mica Siren ascunde o conotaie falic. Despre
aceast imagine se spune c ar fi fost creat intenionat de artistul care a realizat-o, pentru c urma s
fie concediat, scrie Listverse. Artistul ns sugera c aceast scpare este o eroare.
Textul sex poate fi observat n mai multe desene animate populare i ndrgite de copii. De exemplu,
el apare scris pe cer ntr-o secven din Regele Leu. n acest caz ns, echipa care s-a ocupat de efectele
speciale susin c literele sunt de fapt o amprent personal i formeaz construcia SFX.

Cuvntul sex pare s apar i n desenul animat Frumoasa i Bestia, ncrustat ntr-un element
decorativ. n acest film ns, pot fi observate i alte simboluri care ar putea avea semnificaii malefice:
precum apariia unei forme care imit un craniu (n ochii unuia dintre personaje) ori frecventa apariie a
gestului care imit coarnele, fcut cu ajutorul minii.
Totodat, ntr-una dintre scenetele din The Rescuers apare pe fundal o imagine care aduce mult cu un
bust al unei femei dezbrcate, care apare pentru foarte puin timp n cadru. Iar n filmul Monsters Inc.,
ntr-una dintre scene este nfiat un desen care o prezint pe mama eroinei i pe unchiul Rob n
ipostaze intime.
De asemenea, mesaje subliminale ar putea fi transmise i sonor, prin replicile personajelor. De
exemplu, ntr-una dintrescenele din filmul animat Lampa lui Aladdin se poate auzi urmtoarea replic:
Good teenagers take off your clothes (Adolesceni cumini dezbrcai-v). ns, potrivit scenariului,
replica ar fi trebui s sune astfel: Good kitty, take off and go, scrie Listverse. Totodat, ntr-un alt desen
animat, pare c ndrgitul roi Donald Duck d dovad de rasism, adresndu-i se lui Daffy Duck (un
roi de culoare neagr) cu replica: God damn stupid nigger (Nenorocit negrotei stupid). Alii sunt de
prere ns c Donald ar fi spus: Goddurn stubborn nitwit sau You doggone little. Despre
personajul Donald ns au mai aprut acuzaii legate de replicile sale care conin cuvinte nepotrivite
pentru un public tnr.
Impactul mesajelor subliminale

n ceea ce privete conotaii i mesaje mult mai puternice de dincolo de povetile din crile pentru
copii, chiar dac nu le receptm contient, nu nseamn c nu le absorbim, susine dr. Alison Walter,
de la Centrul Naional de Cercetare pentru Literatura pentru Copii Roehampton, citat de BBC. Uneori,
acestea nu sunt receptate fie din cauza vrstei fragede a copilului, fie datorit faptului c povestea l-a
captivat la un nivel nalt pe cititor. Aceste dedesubturi profunde sunt cruciale pentru longevitatea
povetilor care devin clasice, iar basmele sunt un exemplu primar, puncteaz BBC.
n ceea ce privete mesajele subliminale, studiile au artat c acestea, dei nu sunt receptate n mod
contient, au o mare putere asupra psihicului uman, influennd comportamentul sau atitudinile
individului. Un grup de experi a observat c expunerea pentru foarte scurt timp la cuvinte asociate fricii
a activat regiuni ale creierului responsabil de aceast emoie, scrie World Science.
ntr-un alt studiu, experii de la Princeton au observat c expunerea la mesaje subliminale legate de
sete, care apreau n serialul The Simpsons, a crescut aceast senzaie n rndul participanilor.
i cercettorii de la Hebrew University of Jerusalem au observat o putere de influenare a mesajelor
subliminale, care are ns un efect diferit fa de studiile prezentate mai sus. Ei au descoperit c
expunerea la mesajele subliminale, precum prezentarea steagului naional, nu intensific atitudinile
politice, ci dimpotriv, scrie Psych Central. n cadrul unui experiment la care au participat locuitori ai
Israelului, o parte dintre voluntari au fost expui unor mesaje subliminale care prezentau steagul

naional. Cnd acetia au fost rugai s i exprime prerea legat de conflictul dintre israelii i
palestinieni, acest grup a adoptat o atitudine moderat fa de subiect.
Pe de alt parte, exist i experi care diminueaz puterea de influen a mesajelor subliminale. De
exemplu, n urm cu aproape 60 de ani, James Vicary, expert n marketing, susinea c plasarea de
astfel de mesaje n filme a crescut vnzarea unor produse alimentare: Coca Cola i popcorn,
scrie Discovery. Mai trziu ns, concluziile sale s-au dovedit a fi false.
Mesaje subliminale sexuale n produciile Disney Pare greu de crezut c desenele animate cu care cresc copiii
notri abund de mesaje sexuale subliminale? V oferim cteva astfel de exemple, pentru a v convinge singuri.
Internetul abund de analize detaliate ale unor filme de desene animate produse de Disney, care ascund astfel de
mesaje subliminale.
n spatele cuvintelor cntecului din Mica Siren Kiss the girl se afl un grup Jamaican care pronun cuvinte
africane pentru a blestema fiecare persoan care privete.
n filmul Alladin, dac rulai ncet filmul el spune foarte repede ca s nu se neleag good teenagers, take off your
clothes dragi adolesceni dezbrcai-v.
Gargoleys este un serial de televiziune de desene animate, care este pur demonologie. Ideea principal a
serialului este aceea c o ras de demoni protejeaz New York City. Unul dintre personaje se numete Demona.
n interviul doctorului James Dobson, din cadrul emisiunii TV Focalizare asupra familiei, apare Mickey Mouse
prezentnd ultima producie a lui Disney: cartea de benzi desenate Crescnd Homosexual. n prezentarea crii
Crescnd Homosexual, purttorul de cuvnt al Disney i invit pe toi adolescenii de sex masculin s exploreze
frumoasa lume a homosexualitii.
n ziua de azi, Disney promoveaz ntlnirile anuale Gay and Lesbian Day at Walt Disney World. Disney a permis
organizatorilor homosexuali s i portretizeze pe Mickey Mouse i Donald Duck ca iubii homosexuali, iar pe Minnie
Mouse i Daisy Duck ca lesbiene. Disney a extins serviciile de sntate de care beneficiaz angajaii homosexuali
ai companiei care triesc mpreun. Aceast politic nu se aplic ns i cuplurilor heterosexuale. Preedintele
Disney, Michael Eisner a declarat c circa 40% din cei 63.000 de angajai ai companiei sunt homosexuali. Michael
Eisner, care deine 60% din aciunile Disney, i-a prsit soia i s-a cstorit cu un brbat homosexual la
Disneyworld, n Orlando, Florida.
Filmele Disney i parcurile de distracii Disney mari amgiri ale iluminailor
Prietenul lui Walt Disney, masonul H. G. Wells afirm n cartea sa A Modern Utopia Utopia modern c vor fi
multe show-uri i distracii pentru oameni n Noua Ordine Mondial. Iat ce se scria despre Disney n Anuarul
Supravieuirii Viitorului din 1993, publicat de Societatea Viitorului Lumii: Controlul asupra industriei de
entertainment i accesul nengrdit la aceasta duce foarte uor la manipularea populaiei. America postmodernist
este un mare circ de distracii i de reclame, fiecare dintre ele cerind cel puin un moment din atenia
oamenilor. Lumea comerului este hrana noastr, iar limbajul entertainment-ului este modalitatea obinuit a
discursurilor publice. Walt Disney World se ntinde pe o distan de peste 11.000 de km ptrai n mlatina i
pdurile din centrul Floridei. Este cel mai important centru de distracii din lume, fiind vizitat de peste 30 milioane
de persoane anual. Putem vedea clar conceptul de ara lui Oz sau utopia ca afacere profitabil.
Disneyland i Disneyworld sunt faimoase n lumea ntreag, ele fiind o adevrat mndrie a Americii. Primul parc
de distracii Disney, din seria care avea s revoluioneze domeniul turismului, a fost nfiinat n 1955, n California.
Iat ce declara Disney atunci presei: Disneyland reprezint idealurile, visurile, eforturile care au stat la baza
construirii Americii, dar asta nu nseamn c nu poate fi i un simbol universal.
n cartea lor, Deeper Insights into the Illuminati Formula, Fritz Springmeier i Cisco Wheeler afirm: Se tie, de
asemenea, c Disneyland i Disneyworld sunt centre deosebit de importante unde iluminaii creeaz sclavi
controlai mental. Disneyland este un loc unde se desfoar numeroase ritualuri satanice i activiti
pornografice. n topul marilor amgiri ale iluminailor, filmele Disney i parcurile de distracii Disney ocup

primele locuri. Aveau nevoie de un loc unde s vin oameni de pe tot globul pmntesc, fr a se nate niciun fel
de suspiciuni; acest loc se dorea a fi acoperirea perfect pentru multe din activitile lor criminale.
Tunelurile subterane World Disney

Un subiect de conversaie al personalului din studiourile Disney era comportamentul ciudat al lui Walt. Acesta nu
era de gsit pn dup-amiaza trziu, cnd ieea din labirintul de tuneluri subterane, ce erau amplasate sub
cldirile studiourilor. Explicaia pe care el o ddea ntotdeauna era aceea c discuta n fiecare zi, timp ndelungat,
cu inginerii de la ntreinere.
Potrivit surselor din cadrul CIA, venite de la cei care se opun Noii Ordinii Mondiale, CIA a angajat n 1977 muncitori
pentru a construi tuneluri subterane sub Disneyworld. Aceti muncitori au fost condiionai s in secretul i nu au
primit dect informaii minime cu privire la motivul pentru care CIA se implic n construirea unui parc de distracii.
Sub Lacul Holden a fost construit un mare centru de programare mental. Acesta se afl la numai civa kilometri
distan de Disneyworld. Dei au fost luate msuri foarte riguroase pentru a-l ascunde, n decursul timpului au fost
intentate numeroase procese (federale i statale) de ctre victimele care doreau s dezvluie existena acestor
tuneluri i a centrului de programare. Din aceast cauz, pn la urm, tunelurile mpreun cu centrul de
programare mental au fost nchise, iar publicului i-au fost prezentate dou tuneluri noi, unul pentru control
tehnic i cellalt pentru actori.
Parcurile Disney au angajat armate de spioni mbrcai ca i turitii, pentru a-i spiona angajaii. Muli angajai au
vrut s fac publice msurile de securitate mult prea exagerate, dar Disney a reuit ntotdeauna s opreasc orice
publicitate negativ.
O excepie ar fi articolele publicate n numrul din 4 noiembrie 96 n Registrul Nappa Valley sub titlul Plngeri
fcute mpotriva Disneyland denun msurile de securitate abuzive care domnesc n Regatul Magic. Profesorul
de drept din cadrul UCLA, David Sklansky, a spus cu privire la regulile Disney: Una dintre problemele majore pe
care le avem este c nu tim ce fac ei cu adevrat dac se opresc vreodat din supravegherea i interogarea
personalului. Conducerea bineneles c nu se supune acelorai norme de control.
ntregul sistem mondial s-a unit pentru a sprijini imaginea i publicitatea lui Disney, cea dorit de francmasoni.
Atunci cnd ceva ce toat lumea consider a fi perfect legal si moral nu este atacat de sistemul mondial, aceasta
ar trebui s i fac pe oameni s i pun ntrebri. nvmntul la domiciliu i alte activiti cu scop benefic pentru
copii au fost ntr-un mod malefic atacate i ridiculizate de mass-media. De ce Disney a rmas totui neatins?
Programul social Americas Most Wanted are un numr mare de documente despre copiii care au fost rpii n timp
ce vizitau Parcurile de Distracii Disney.
Programe de control mental
n 1955, Walt Disney a creat emisiunea Clubul Mickey Mouse, ce putea fi urmrit cinci zile pe sptmn, de
obicei la ora la care copiii se ntorceau de la coal. n aceast emisiune, 24 de copii l nsoeau pe Mickey Mouse
dansnd, cntnd i jucndu-se. Clubul lui Mickey Mouse adora acele plriue cu urechi de oarece. ncepnd din

anii 50, aproape toi copii care urmreau emisiunea i doreau propriile lor Urechi de oarece i i doreau s
devin un Mouseketeer adic un muchetar oarece.
Fritz Springmeier i Cisco Wheeler susin n lucrarea lor Deeper Insights into the Illuminati Formula c, de fapt,
Clubul Mickey Mouse este, pe lng o emisiune la televizor, un program n care se aplic tehnici de control mental
asupra copiilor.
Printre celebritile care au fost programate mental n cadrul acestor grupuri de mousketeers se numr:
Britney Spears, Lindsay Lohan, Justin Timberlake, Christina Aguilera. Acetia, dei prezentai de ctre mass-media
drept staruri i luai drept modele de comportament de ctre tineri, nu sunt dect nite biete fiine umane care au
devenit marionete fr voia lor i care sufer cumplit cci nu au absolut deloc o via a lor sau posibilitatea de a
alege ce e bun sau ru. Un exemplu n aceast privin l constituie ncercarea lui Britney Spears de acum civa
ani de a se revolta mpotriva acestui control abuziv. Se spune c pe la 30 de ani, aceste victime pot avea tentative
de a scpa de sub programul impus pn atunci. Toate ziarele de pe mapamond au prezentat tirea cum c Britney
a luat-o razna, s-a tuns cheal n timp ce striga c vrea ca nimeni s nu o mai ating. Apoi ea a fost internat
ntr-o clinic de dezintoxicare, unde i-a scris pe frunte numrul 666, afirmnd c este Antichristul spunnd c nu
mai vrea s nasc montri. La acea dat, ea avea deja doi copii, iar acetia intraser n acelai program de control
mental ca i ea.
De ndat ce nelegem modul de programare mental, este suficient s ne uitm, de exemplu, la producia TV
Aventuri n ara Minunilor, care este transmis n fiecare diminea, pentru a ne putea convinge de aciunea
criminal de mind-control a lui Disney. n doar cteva minute, ntr-o diminea, am putut vedea un iepure alb
crend o lume n capul tu cu un inel citatul este exact cum era n show! am privit-o pe Alice trecnd prin
oglinzi (simbolismul oglinzii este des folosit n tehnicile de mind-control), l-am privit pe Iepurele Alb (care nu este
altcineva dect programatorul) citind dintr-o carte unei fetie, iar apoi am ascultat mesajul emisiunii: Iepurele Alb
este singura ta ans!.
Multiplele alter-ego-uri ale sclavilor iluminai, care sunt menite pentru spionaj, antaj, seducie, asasinare, sunt
programate s triasc ntr-o lume de fantezie, de miraj. Ei niciodat nu au priz pe realitatea nconjurtoare. O
mare parte din acest tip de programare mental se realizeaz la Disneyland, susine Fritz Springmeier.
Brice Taylor, una dintre victimele controlate mental, supravieuitoare a programului MKULTRA, care a avut norocul
s i recapete amintirile datorit unui accident de main i a multor ani de edine de psihoterapie povestete n
cartea sa, Thanks For the Memories Mulumesc pentru amintiri, cum de multe ori a fost dus la Disneyland.
Tot ea afirm c programatorii ei erau Bob Hope i Henry Kissinger i c pe parcursul a zeci de ani ea a fost folosit
drept sclav sexual prezidenial i computer personal. Bob Hope mpreun cu ali masoni importani au
participat la Marea deschidere a Lumii Disney, pe 29 octombrie 1971.
Warren Beatty a jucat mpreun cu Madonna n filmul Dick Tracy, produs de studiourile Disney. Filmul Dick Tracy
folosete culoarea ntr-un anumit mod specific tehnicilor de programare mental prin culori. Anumii sclavi mentali
complet programai au anumite programe, setate dup acest film, pentru a gsi i elimina inte (adic oameni).
Sora lui Beatty este faimoasa Shirley MacLaine, care a fost folosit de ctre CIA drept sclav sexual. Numele su
adoptiv MacLaine, presupus a fi numele de fat al mamei ei, nu este altceva dect un semn al oraului McLain,
acolo unde agenii CIA au programat-o. Este o cunotin apropiat a satanistului Stephen Nance.
Shirley Temple Black (Shirley Templul Negru) este faimoasa feti care a jucat n produciile cinematografice
Disney. Ea a fcut parte din comitetul de directori al corporaiei Disney ntre anii 1974-1975. Filmele ei au fost
printre primele folosite ca tehnici de programare, la nceputul anilor 40 i 50. S-a cstorit cu un personaj ce
fcea parte din elita din San Francisco, pe nume Charles A. Black. Shirley a reprezentat SUA la Adunarea General
a Naiunilor Unite din 1969 i a fost decorat cu Crucea de Malta. Shirley a artat semne c ar putea fi unul dintre
copiii iluminai controlai mental, care sunt protejai i susinui de elita mondial.
Interesul lui Walt Disney pentru copii nu era att de altruist pe ct prea la prima vedere. Walt i-a instruit pe copii
s l numeasc Unchiul Walt. Cei care cunosc metodele de control a minii tiu c programatorii sunt numii n
mod obinuit cu apelativul Unchiul de ctre victimele lor.
n cartea sa Hollywood Babylon 2, Kenneth Anger, naul cinematografiei experimentale de la Hollywod, scriitor
i magician negru, susine c Disney era pedofil: Angajaii au spus c eful lor, Walt Disney, se pare c s-a

ndrgostit de biat. Aceast afirmaie este totui demn de luat n seam. Faimosul actor copil Bobby Driscoll,
care are propria sa stea a faimei pe celebrul bulevard din Hollywood este copilul de care era atras Walt. Acesta
era un bieel foarte talentat, frumuel i inteligent, care a jucat n cel puin dou filme faimoase a lui Disney
Cntecul Sudului i Insula Comorilor. De asemenea, vocea lui Bobby fusese folosit pentru Peter Pan, care era
un alter-ego al su (tehnicile de mind-control sunt bazate pe fragmentarea personalitii victimei). Oare Disney l-a
ajutat sau a abuzat de acest copil? Dac ntr-adevr Disney era att de curat i atmosfera de la studiouri att de
minunat i inocent, iar acest mic actor avea toate ansele s reueasc n via cu mult succes, de ce Bobby a
devenit dependent de metamfetamin la numai 17 ani i a murit apoi civa ani mai trziu? De ce talentul su
recunoscut de toat lumea i cariera sa nceput de mic nu l-au condus la ceva pozitiv, la o via plin de realizri
i mpliniri?
Compania a avut n mod repetat probleme cu autoritile, deoarece a angajat mai muli indivizi, cunoscnd faptul
c acetia fuseser condamnai pentru pedofilie. Numeroase cazuri de angajai ai parcurilor tematice Disney au
fost subiectul unor arestri, chiar repetate, al cror motiv au fost atacurile de natur sexual si pornografia
infantil. Chiar i unul din vicepreedinii companiei, Patrick Naughton, a fost arestat n anul1999 de ctre FBI
pentru tentativa de corupere a unei fetie de 13 ani. Toate aceste cazuri au fost bine ,,ngropate de ctre reeaua
de tiri ABC News, companie TV deinut de Disney.
Disney este unul dintre principalii responsabili de pervertirea Americii.
Fritz Springmeier este unul dintre cei mai bine informai oameni la ora actual cu privire la liniile genealogice ale
iluminailor i tehnicile pe care iluminaii le folosesc pentru a crea sclavi controlai mental. El a scris cri pe
acest subiect, mpreun cu fostul programator iluminat Cisco Wheeler, ce conin detalii foarte riguroase i sunt
foarte exacte. El a inut o conferin despre iluminai n anul 1998 la Granada Forum, care a fost considerat cea
mai bun i exact prezentare pe aceast tem.
Iat concluzia sa zguduitoare cu privire la Disney: Dup ndelungi cercetri pe care le-am desfurat, nu mai
exist acum niciun dubiu pentru mine c Disney (att personalitatea care a fost, mpreun cu filmele i parcurile
de distracii) a contribuit foarte mult la prbuirea Americii, dincolo de faada bogat ornamentat i colorat pe
care o avea i o are chiar i n prezent. Dup ce am nceput s primesc rapoarte de la victimele asupra crora
iluminaii i-au aplicat tehnicile de control mental, cu privire la faptul c Walt Disney ar fi avut un rol important n
programarea lor, am fost deschis ctre aceste relatri, dar n acelai timp mi-am propus s gsesc dovezi tangibile.
Din punctul meu de vedere, Disney este unul dintre principalii responsabili de pervertirea Americii. Aceast
expunere asupra lui Disney este fr ndoial una dintre cele mai obiective care au fost fcute pn acum. Sunt
stul s aud cum l prezint cretinii din America pe Disney, ca fiind un model de sfinenie. Dei cretinii ar fi
trebuit s i dea seama de adevr, totui ei au fost nelai de imensa mascarad a lui Disney. i le servesc
aproape zilnic copiilor lor o porie considerabil de ocultism i vrjitorie, deoarece au fost programai mental s l
considere pe Disney drept unul dintre cele mai bune produse ale Americii, drept mplinirea visului american. Muli
dintre cei care au dorit s fac publice faptele lui Disney au fost oprii nainte s poat publica vreo carte. Acetia
au trebuit s se confrunte cu serioase atacuri personale i au trebuit s fac fa i s lupte mpotriva campaniilor
publice pltite de Disney. Puterea pe care o deine Disney, mai bine spus puterea celor care se afl n spatele
acestei industrii Disney, i-a speriat pe majoritatea celor care au vrut s fac dezvluiri. Dar este necesar s
vorbeasc cineva i pentru victimele acestor mainaii oculte.

Copilul n lumea televizorului i a calculatoarelor/ Cum i ajutam pe

copiii notri s-i pstreze sntatea sufleteasc i fizic n lumea
contemporan tehnologizat?
Rupt

de natura vie, copilul oraului contemporan triete ntr-o lume a mainilor,

unde pulseaz, scnteiaz i te orbesc luminile artificiale i ecranele, unde se
schimb caleidoscopic imaginile electronice; unde duduie automobilele; () unde

radioul i televizorul zi i noapte vorbesc, () triesc alturi de oameni i i sorb n

viaa lor artificial i fr de Dumnezeu.
Cum s facem interesant i plin de bucurie viaa copilului, fr a apela la televizor,
jocuri electronice, McDonalds-uri i altele ca acestea? Cum s o umplem de
coninut duhovnicesc, fr a lipsi copilul de jocurile i recrerile cuvenite lui? Cum
poate fi prevenit aciunea impresiilor care otrvesc sufletul i astfel s cretem un
om sntos sufletete, fr a-i transforma viaa ntr-o serie de interdicii?
1) Din partea editorilor
n anii din urma a aprut o literatura ortodoxa care demasca efectul negativ al
televizorului si al jocurilor pe calculator. Aceasta carte este dedicata unui singur, insa
extrem de important aspect al acestei probleme: influenta sus-numitelor inventii
asupra sufletului copilului.Autorul cartii, preot ortodox, remarcand
raspandirea dereglarilor psihice si decaderea moralitatii la copiii societatii
contemporane, pune acest fapt n legatura cu influenta negativa a mediului
urban tehnicizat. Bazandu-se pe literatura patristica, pe materiale din periodice
si pe o serie de lucrari ortodoxe si folosind, de asemenea, exemple din literatura
clasica rusa, el explica modul n care lumea inconjuratoare provoaca sufletului de
copil emotii negative, cultiva n el fantezia sterila si patimile ucigatoare de suflet.
Autorul arata ca acele stari sufletesti particulare, ce pregatesc terenul
pentru dezvoltarea patimilor, impatimirea legata de jocurile pe calculator,
reincarnarea prin imaginatie n eroii de televiziune sau din jocurile pe
calculator, cufundarea pasiva n vartejul gandurilor, toate aceste stari nu
sunt un produs al civilizatiei moderne, ci erau bine cunoscute cu sute de
ani n urma si au fost descrise de catre Sfintii Parinti, care le califica drept
pacatoase.
n carte exista si un program pozitiv sui generis: autorul, urmand traditiei Sfintilor
Parinti, ne propune asa-numitele antidoturi, pe care parintii, folosindu-le, vor
putea, daca nu distruge, macar amortiza influentele ucigatoare de suflet ale lumii.
Ndjduim ca aceasta carte va afla ecou n randul cititorilor, ca se va arata necesara
si folositoare n fiecare familie ortodoxa.
2) Introducere
Lumea contemporana il starneste pe copil catre pacat la fiecare pas. De-abia
reuseste copilul sa iasa din starea de frageda pruncie, ca din toate partile il pandesc
deja inrauririle ucigatoare de suflet.
La aceasta contribuie cateodata si parintii iubitori; mai inainte de toate, prin aceea
ca nu-si educa fiul sau fiica potrivit severelor principii ale comportamentului crestin,
ci atata inclinatiile pacatoase ale firii lor, le stimuleaza dezvoltarea n directia
pacatului. Sunt satisfacute toate capriciile posibile ale micutului: el capata alte si
alte not jucarii, jocuri, distractii si amuzamente. Un asemenea copil nu stie
ce este infranarea; el traieste calauzindu-se dupa o singura porunca: eu
vreau.

Si iata ca astfel pruncul creste potrivit zicalei ruse parintilor ocara si neamului
rusine. Un asemenea om si la varsta adulta se inconjoara de jucarii, distractii si
comoditati; el nu poate sa se opuna patimilor si se cufunda din ce n ce mai adanc n
abisul pacatului.
Iar jucariile din ziua de azi si cele pentru copii, si cele pentru aduiti sunt infinit de
variate. Cei ce le fabrica folosesc ultimele realizari ale electronicii. Pentru ce? Ca sa-l
distreze pe consumator intr-un mod nou, inedit. lar a-l distra inseamna a-l
distrage de la o atitudine serioasa, responsabila fata de viata, a-l abate de pe calea
cea stramta, calea mantuitoare, si a-l trage spre pieire, pe calea cea batatorita a
jocurilor si distractiilor.
3) Puiul electronic
Se spune ca scolarii japonezi sunt innebuniti dupa o noua jucarie electronica. Este
vorba de asa-numitul ceas-ou, programat sa imite un organism viu. Cu timpul,
daca il ingrijesti cum trebuie, din ou trebuie sa iasa un pui, care, la randul lui,
are nevoie de ingrijire: o serie de operatiuni computerizate ii asigura existenta.
Jucaria trebuie hranita la timp, trebuie facut curat dupa ea, dimensiunile sale
mici ii permit copilului sa nu se desparta de ea nici un minut. Daca toate operatiunile
sunt indeplinite la timp si n mod corect, puiul traieste, creste, amintindu-i
stapanului de existenta sa prin piuit. Daca acesta uita de el sau face o greseala,
puiul poate sa se imbolnaveasca si chiar sa moara.
Pesemne ca aceasta noutate va aparea si la copiii rusi. Ea va inlocui jucariileinsotitor gen cubul lui Rubik sau jocurile electronice de buzunar. Poate ca deja se
joaca cu ea copiii noilor rusi *. Ciudata jucarie. Un fleac inofensiv, o bagatela, un
breloc intra cu omul n relatii complexe de interdependenta si aproape iubire. Un
mecanism artificial, lipsit de viata, devine parca un partener de joc
autonom al omului, acesta avand suflet nemuritor ! Aceasta este, desigur,
pura iluzie, inchipuire, dar tocmai aceasta este esenta jocului.
* Este vorba de clasa celor care au facut averi considerabile, din afaceri mai mult sau
mai putin curate, dupa caderea comunismului. (n. tr.)
Cum de a fost indragit pana ntr-atat de copii ? Explicatia oficiala este urmatoarea:
ea a inlocuit cainele sau pisica, acestea nemaifiind acceptate intr-o familie japoneza
a zilei de azi;dar ea nu reprezinta oare si un fel de simbol al copilariei din
ziua de azi, al instrainarii, al singuratatii copilului de la oras, plasat n
lumea lipsita de suflet a masinilor si care cauta n aceasta lume o
mangaiere si un prieten ?
4) Frica de lume
Rupt de natura vie, copilul orasului contemporan traieste intr-o lume a
masinilor, unde pulseaza, scanteiaza si te orbesc luminile artificiale si
ecranele, unde se schimba caleidoscopic imaginile electronice; unde duduie
automobilele; unde urla sistemele de semnalizare sonora; unde piuie calculatoarele;
unde totul n jur suna, zumzaie, bubuie, suiera;unde radioul si televizorul zi si

noapte vorbesc, canta, urla, ameninta cu glasuri omenesti, traiesc alaturi

de oameni si ii sorb n viata lor artificiala si fr de Dumnezeu.
Copilul, desigur, se adapteaza la lume, cum spun savantii, dar ce alternative are ?
Adaptandu-se, el percepe insa lumea ca pe ceva dusmanos si infricosator.
Psihologii care se ocupa n mod special de aceasta problema au elaborat un test.
Copilului (elev n scoala primara) i se dau o carioca rosie si una neagra si i se
propune sa coloreze trei cercuri. Primul cerc simbolizeaza clasa din scoala, cel de
al doilea simbolizeaza spatiul de joaca si cel de-al treilea simbolizeaza orasul
(sau lumea). Culoarea rosie semnifica predominanta binelui, culoarea neagra cea a
raului. Cu patru ani n urma (lucrarea este scrisa n 1997 n. tr.), pe toate desenele
culoarea rosie era mult mai bine reprezentata. Chiar daca clasa mai era vazuta si
n negru, lumea aparea totusi buna; iar n ziua de azi, aproape toti copiii (opt
copii din zece) vad orasul/lumea n negru, rau, amenintator.
Tocmai prin acest fapt explica medicii cresterea proportiei de dereglari psihice la
copii. Ei spun ca au aparut o multime de copii nevrotici, care traiesc intr-o stare de
teroare cvasi-permanenta. Aceasta frica este numita frica obsesiva.
Vor zice unii: pai bine, copiii s-au temut intotdeauna, de intuneric, de pilda: pare-se
ca n noi preexista o cunoastere subconstienta a faptului ca intunericul este raul,
iadul, taramul demonilor, iar lumina este binele, Dumnezeu. Copiii se tem si de
moarte, ca de o taina necunoscuta si infricosatoare.
Psihologii insa vorbesc anume despre frica obsesiva, de masa, inaintea lumii
inconjuratoare.
Consecinte si simptome medicale ale acesteia sunt: envrezisul, defectele de vorbire,
ticurile nervoase. Ei au constatat, oricum, ca aceasta nevroza afecteaza nu doar
copiii din familii defavorizate; copiii noilor rusi sunt afectati de ea chiar n mai
mare masura. Sociologii considera ca acest fapt este legat de criminalitatea
business-ului contemporan: copilul unui om de afaceri aude deosebit de frecvent
convorbiri legate de crime, torturi, rapiri de copii. Oricum, informatiile de natura sa
trezeasca groaza nu-i ocolesc nici pe colegii lui de generatie din familii obisnuite.
Dezvoltandu-se, devenind constanta, aceasta frica il face pe copil pasiv,
timorat, nehotarat sau, dimpotriva, agresiv. Cateodata, ambele aspecte se
asociaza, conform imaginii despre lume care se formeaza la copil. Astfel, jocul
preferat al unui baietel de sase ani, vesnic panicat, timid, era urmatorul: zile intregi,
facand pe politistul, tortura pe scaunul electric un Mickey Mouse din plus.
Inaintea copilului apare problema: daca e sa incerci sa birui frica, ei bine, cum s-o
faci ? Raspunsul cel mai la indemana este foarte simplu sa devii tu insuti fioros.
5) De ce sunt att de cruzi ?
Dupa cum scriu ziarele, n Rusia sunt astazi circa 100.000 de copii asociati n grupari
criminale de sine statatoare. Zeci de copii au devenit ucigasi. Crimele nemotivate,
stranii, savarsite de catre grupe de copii de 10-12 ani, poarta amprenta unei
deosebite cruzimi, a unei veritabile ferocitati. Printre micii criminali se afla si

copii care provin din familii foarte instarite, obisnuiti sa nu duca lipsa de
nimic.
Aceste date dau marturie despre extrem de profunda pervertire morala a intregii
noastre societati. Daca mai adaugam la ele si deprecierea fizica a scolarului din ziua
de azi (potrivit statisticilor, el este ceva mai slab si cantareste cu 5 kg mai putin
decat cel de aceeasi varsta cu zece ani n urma), dereglarile psihice si profunda sa
pervertire ni se infatiseaza infricosatorul tablou al viitorului Rusiei.
Parintii se mahnesc adesea, vorbind despre fiul sau fiica lor: Cat e de crud(a) cu noi!
Cat e de nesimtitor si nepasator fata de suferinta noastra, de viata noastra!
Sentimentui caracterului exceptional, irepetabil, al fiecarei personalitati
umane este, n mod vizibil, dintru inceput sadit n firea noastra. Reactia
copilului curat, nepervertit, la suferinta straina este intotdeauna vie si
profunda. La fel se intampla si n ce priveste moartea. Copilul doreste ca toti sa
aiba parte de bine si de bucurie. Cine nu stie cat de neplacute sunt pentru el
povestile cu sfarsit nefericit! Insusi gandul ca cineva a suferit si n-a primit, n cele din
urma, mangaiere (o mangaiere pe masura intelegerii constiintei copilului) starneste
un adanc cutremur n sufletul lui.
De aceea, oamenii cu experienta n predarea din cadrul scolilor de duminica * stiu ca
nu trebuie povestite copiilor nici vietile mucenicilor-patimitori si cu atat mai mult nu
trebuie descrise amanuntele patimirilor lor mai bine li se povesteste despre drepti,
sfinti, ostasi, stareti, facatori de minuni.
* n Rusia, religia nefiind materie de invatamant, exista pe langa biserici asanumitele scoli de duminica, n cadrul carora se face educatie religioasa pentru
copii. (n. tr.)
O fetita de cinci ani, crescuta pe langa biserica (fiind fiica de prescurareasa), a auzit
pentru prima oara viata lui Alexie, omul lui Dumnezeu: cum a murit si zacea n sicriu,
iar parintii abia atunci au aflat ca acel sarac, acea sluga era iubitui lor fiu pe care il
pierdusera ! Dar fata nu intelegea ceva. Ea a refuzat sa accepte un asemenea
sfarsit si intreba cu insistenta, la modul afirmativ: Dar mama si tatal lui l-au luat din
sicriu ? Intr-adevar, de vreme ce l-au gasit, cum sa-l lase iar singur ? Acum
inchipuiti-va ca acestei fetite sau alteia, sau unui baietel oarecare i se va
povesti n fiecare zi despre omoruri, torturi, razboaie cosmice si totodata i
se vor arata aceste lucruri se va mai pastra oare simtirea infiorata a
valorii si irepetabilitatii absolute a vietii fiecarui om? Nu, ci mai degraba isi va
insusi ideea (care se formeaza o data cu sentimentul fricii obsesive) ca viata
omeneasca nu reprezinta nimic, ca omul este o gaza care poate fi strivita sau un
robot care poate fi scos din priza. Copilul se va deprinde sa accepte moartea ca pe
un lucru cumplit, Insa de domeniul cotidianului.
Dupa aceasta, insa, nu mai avem de ce sa ne miram ca nu-l mai misca
oboseala mamei, sau durerea de cap a tatei, sau neputinta batraneasca a
bunicii.
6) Educatorul copiilor nostri

Unde poate vedea copilul vremii noastre si crime, si violuri, si cadavre ciopartite ?
Unde afl el ce este un sadic sau un pervers ? Unde, n fine, poate vedea un
mort iesind din groapa, un monstru cumplit, un demon ? Desigur, la televizor.
Aceste scene si acesti eroi umplu thriller-urile americane cu care n
pofida firavului protest al parintilor, sau n lipsa lor, sau impreuna cu ei se
delecteaza adolescentii rusi.
Apanajul fratilor si surorilor mai mici sunt, inca, desenele animate. Cateva generatii
de copii au crescut cu desene animate. Pentru unii, desenul preferat era Floarea
purpurie (ceva n genul Frumoasa si Bestia n. tr.), pentru altii Ceburaska (n
spiritul lui Miaunel si Balanel n. tr.). Copiii din ziua de azi se uita la desene
animate care seamana cu niste filme de razboi.
Intr-un articol pedagogic se face o comparatie interesanta intre niste vechi eroi ai
desenelor animate si alti eroi, actuali: este vorba de testoasele ninja si de
Ceburaska si prietenii sai. Daca Ceburaska seamana cu un copil simpatic si
naiv, testoasele sunt mai degraba niste baieti duri care, facand ordine si
reinstaurand dreptatea, caftesc la adversari n dreapta si n stanga ei
evoca nu o ceata de copii, ci o banda de tineri. Daca strengariile lui Ceburaska
si ale prietenilor sai, chiar ei insisi apartin unei lumi luminoase si calde,testoasele
traiesc si actioneaza intr-o cu totul alta lume, intunecata si cumplita, unde
gasca eroilor se opune armatelor de partizani ai raului
Nu incape discutie: cunostinta cu asemenea personaje il ajuta pe copil sa
se adapteze mai repede si sa intre n lumea eroilor din filmele de razboi
si a thriller-urilor pentru aduiti: maniaci asasini, supermani zburatori si
vampiri.
Vampirii (un film de desene animate se numeste chiar Micul vampir),
monstrii, stafiile, vizitatorii din cosmos (n realitate, demoni) intra de pe
micile ecrane n constiinta sarmanilor nostri copii, care adesea nu este
protejata de nimic. Abundenta terifiantului toceste, n cele din urma,
sensibilitatea si, ca urmare, copilul insusi vrea de-acum sa guste senzatii
noi, mai tari. Tocmai acesta este modul n care actioneaza n om patima: ea cere
hrana noua, are nevoie de tot mai mult si mat mult. Si iata ca pe adolescent nu-l mai
sperie si nu-l mai misca de-acum maruntaiele scoase si cadavrele ciopartite.
Totui incepe prin dezvoltarea, n stadiul desenelor animate, a unei
nevroze persistente: caci copilul, spre deosebire de adult, inca nu distinge
precis artificialul de realitate. El reactioneaza n mod sincer si violent la imaginea
teatrala de desen animat cinematqgrafica, nerecunoscand defel caracterul
conventional al acesteia.
Nu intamplator, atunci cand sunt anchetati parintii de catre medicii psihiatri cu
privire la principala cauza a panicilor copilului, acestia scriu: Desenele animate.
7) Copiilor le place sa imite
Prescolarii si scolarii mici fac cunostinta cu viata intr-un mod foarte activ. Specialistii
n psihologie infantila spun ca copiii de aceasta varsta traiesc nu una, ci cateva vieti:

si pe cea proprie, si pe cea a eroilor din povesti si din desenele animate din acelea
care afla rasunet n sufletul impresionabil al copilului. Astfel, ei tind spre o traire
maximala a evenimentelor.
Foarte mult depinde aici de educatori si mai inainte de toate de parinti. De ei
depinde pe cine si n ce privinta vor imita copiii lor. Oare va fi Micul vampir, sau
Mickey Mouse, ori, mai tarziu, extraterestrul-superman ?
Desigur, este atragator sa devii puternic, un om de care se tem toti, n
stare sa faca ce altii nu pot face de pilda, sa pluteasca liber, ca o pasare,
deasupra pamantului, sa dea foc lucrurilor cu privirea ! Cum sa nu
Un baiat din Moscova iubea desenele animate. Inchipuirea lui a fost aprinsa de
catre un serial de desene animate despre ursuletii-gummy: acesti ursuleti puteau
face sarituri dibace si inalte prin copaci, pe case s.a.m.d. La inceput, baietelul sarea
prin apartament: Sunt un ursulet-gummy ! Sunt un ursulet-gummy ! Si iata ca s-a
suit, o data, impreuna cu alti copii, pe acoperisul unui bloc de saisprezece etaje.
Copiii isi faceau de cap. Deodata, baietelului nostru i-a trecut prin cap ca ar putea, la
fel ca ursuletii indragiti, sa sara pe acoperisul vecin: doar ei faceau exact la fel.
Cativa pasi pana la margine si
De aici reiese ca a dezvolta imaginatia copiiilor aratandu-le supereroi este
un lucru foarte periculos.
Dar vai, nici aceasta ntmplare tragica nu-i va face pe parintii copiilor mici sa scoata
cablul televizorului din priza.
8) Periculos pentru sntate!
Pe langa toate cele aratate mai sus, micul ecran, inaintea caruia familiile din ziua
de azi isi petrec aproape n intregime timpul liber, aduce prejudicii neindoielnice
sanatatii fizice si psihice a copiilor. Specialistii n psihiatrie si psihologie
infantila presupun ca principalele boli ale copiilor secolului XXI vor fi
cauzate de televiziune si calculatoare.
Ieromonahul Anatolie (Berestov), doctor n stiinte medicale, explica detaliat modul n
care televizorul dauneaza sanatatii copiilor.
n primul rand, cinescopul produce o iradiere care conduce la dereglari neurosomatice n organismul copilului: n urma acestei iradieri, sistemul nervos al
acestuia se epuizeaza rapid. n al doilea rand, sederea prelungita n fata ecranului de
televizor (ca si n fata calculatorului sau chiar a cartii, daca copilul stie deja sa
citeasca) conduce la tulburari astenonevrotice: din pricina sedentarismului se
deregleaza functionarea intestinului, din organism se elimina defectuos produsii de
catabolism (toxinele rezultate din metabohsmul organismului n. tr.), si copiii se
imbolnavesc frecvent. Cel mai mult ies n evidenta insa tulburarile psihoemotionale legate de actiunea informationala a televiziunii asupra organismului
copilului. S-a observat ca la copiii obisnuiti sa stea la televizor le slabeste
memoria; ei asimileaza mai greu, nu se pot concentra la ore; sufera de
insomnie; devin agitati, irascibili, suparaciosi.Se inrautatesc si relatiile cu
parintii, ndeosebi daca acestia Ie cer sa se desprinda de televizor.

Acest lucru nu trebuie sa ne mire, caci televiziunea inrobeste sufletul,

manifesta o actiune hipnotica. Nu numai copilul, ci si adultul, care are un psihic
mai putemic si mai rezistent, este incapabil sa se opuna acestei actiuni, chiar daca el
recepteaza n mod critic ceea ce vede. Televiziunea codifica prin diverse mijioace,
voluntar sau involuntar, comportamentul copilului sau adolescentului il determina
sa traiasca dupa legile lumii ecranului.
9) Pervertirea moralitatii
Parintele Anatolie da marturie, n calitate de medic, despre cazuri de infarcte si crize
de hipertensiune survenite n fata micului ecran: oameni inaintati n varsta
incearca o mare tensiune emotionala urmarind intamplarile de pe ecran: traiesc cu
adevarat o viata straina.Copilul, asa cum am spus deja, delimiteaza cu greu
imaginarul de realitate. Lui ii este si mai usor decat adultului sa se scufunde
n lumea iluziei; si intrucat aceasta viata este mult mai interesanta si mai
bogata n intamplari decat viata sa proprie, cea de zi cu zi, el prefera viata
imaginarului. n fata ecranului, el pierde simtul realitatii si se cufunda intr-o stare
stranie de somnambulism, care aminteste betia. Dupa cum graieste zicatoarea
ruseasca, cel beat si cel adormit nu gandesc gandul lor. Dar al cui ?
Viata televizorului, n care copilul traieste sentimente atat de putemice, i se pare
acestuia mai adevarata decat cea autentica. Revenind, n mod obligat, din
lumea iluziei, el isi vede existenta n culori cenusii si plicticoase, iar
apropiatii sai i se par neinsemnati si jalnici.
Nici chiar adolescentul nu intelege de ce il atrage atat de mult televizorul, de ce ii
place sa priveasca filme despre violenta si desfrau. n viata, totul este insipid
acolo totul este plin de senzatii tari. Principalul insa este ca atunci cand
privesti esti transportat acolo, unde tot ce e rau, tot ce e ascuns n suflet,
toate patimile ascunse, refulate sau nestiute, capata hrana si spatiu de
desfasurare.
Gadiland aceste patimi, televiziunea favorizeaza pervertirea
copilului. Aratandu-i violenta chiar si n desenele animate, infatisandu-i scene de
desfrau, cruzime sau viata de placeri, televiziunea trezeste n sufletui copilului
patimile maniei, desfranarii, invidiei, lacomiei. Filmele de actiune il invata sa-l
dispretuiasca pe cel slab, il forteaza sa adopte nu numai un anumit mod de
viata, ci si o atitudine fata de oameni, obraznica si lipsita de jena,
incompatibila cu modestia retinuta si, cu atat mai mult, cu smerenia
crestina.
Eroii de pe ecran fumeaza si beau atat de fain si de semet, ii trag pe sfoara cu
atata dibacie pe adversari, se bat cu atata neinfricare, imbratiseaza femei atat de
frumoase, gonesc cu atata viteza n masini de lux ! Si codul este acceptat de bietul
suflet. El va cauta si n viata reala satisfacerea patimii iesite la iveala. Si ce-l mai
poate opri ?
10) Idolul casei

Este dureros faptul ca oamenii au devenit dependenti psihologic de televizor.

Deschizi si trec, la prima vedere, intristarea si plictiseala. De aceea, daca televizorul
se strica deodata, este o catastrofa: se asterne o liniste neobisnuita,
inspaimantatoare si iese la iveala faptul ca membrii familiei sunt despartiti
sufleteste. De-acum insa, pentru aceasta eventualitate, stau, aproape n fiecare
casa, cate doua-trei televizoare: se strica unul, dam drumul la altul.
Exista familii n care televizorul este deschis n zorii zilei si toata viata se scurge n
umbra lui: dupa serial vin stirile, dupa aceea nu stiu ce emisiuni despre probleme
la ordinea zilei, programe de autor, apoi iar stiri, alt serial, nu stiu ce show, Roata
norocului, filmul de actiune si uite ca a trecut ziua Copilul este de fata, absorbind
n sufletul sau receptiv hrana antiduhovniceasca pe care i-o indeasa pe gat idolul
casei.
Folosind aceasta hrana fr discernamant, telespectatorii isi pierd treptat
individualitatea, se niveleaza, se depersonalizeaza. Dupa expresia unui
oarecare sociolog, gratie televiziunii se formeaza un nou tip antropologic,
cu un nivel intelectual si moral scazut.
De obicei, copiii sunt profund atrasi de televizor n familiile n care sufera de aceasta
patima adultii. n aceste familii, televizorul devine adevaratul stapan al casei,
autoritatea suprema, cel mai drag membru al familiei domnul Televizor (asa se
numeste un articol consacrat lui n ziarul ,,Moscova ortodoxa). Acest idol
contemporan ocupa locul de cinste n coltul frumos * si, atunci cand toti membrii
familiei se aduna n jurul lui ca la rugaciunea de seara, urzeste o iluzie a tihnei si
iubirii reciproce.
* Astfel este numit n Rusia, n mod traditional, coltul cu icoane. Intentia ironic-amara
a autorului este evidenta. (n. tr.)
n anii din urma, domnul Televizor a inceput sa fie concurat n activitatea de
inrobire a sufletelor de copii de catre domnul Calculator.
11) Calculatorul n sine
Multi credinciosi, mai ales din generatia carunta, nutresc fata de orice calculator o
groaza superstitioasa: unii socotesc aceasta masina inteligenta un fel de
instrument al lui Antihrist, altii afirma ca n el e cuibarit dracul si ca locuinta n care
se afla un calculator e spurcata. Chiar si un calculator scos din functiune li se pare de
spaima. Acesti oameni sunt categoric impotriva oricarei intrebuintari a calculatorului,
mai cu seama pentru nevoile Bisericii
Calculatorul este, insa, doar o masina, un obiect, lucru de maini omenesti; si, ca
din orice lucru, se poate face din el un idol cum si este, de altfel, pentru unii
programatori. De asemenea, ca si alte produse ale progresului tehnic, nu este n sine
nici bun, nici rau. Bun sau rau il poate face vointa omului depinde de modul
n care folosim aceasta inventie complexa.
Meditand asupra acestui fapt, preotul Serghei Maruk, autor al unui articol despre
calculatoare din revista Cuvantul ortodox, remarca n mod just ca si cu un
instrument atat de simplu si folositor asa cum este lopata se poate omori un om.

n zilele noastre, pare-se, deja nu ne mai putem descurca fr a intrebuinta

calculatorul ca instrument practic n toate sferele vietii sociale; si nu avem unde fugi
de acest fapt vremea merge inainte, si astazi, de pilda, bibliotecile din intreaga
lume trec, deja, la intrebuintarea calculatoarelor n locul cataloagelor altfel ne-am
ineca n marea hartiilor. Si cartile sunt editate cu ajutorul calculatoarelor altfel,
munca de editare ar fi de cateva ori mai inceata
Si totusi, ar fi de dorit copiilor sa se tina mai departe de aceste masini inteligente.
Influenta lor vatamatoare asupra sanatatii fizice a omului nu sufera indoiala, si nici
un fel de ecrane protectoare nu sunt n stare sa apere complet de iradierea
vatamatoare. Nu degeaba s-au stabilit n toata lumea norme de timp pentru lucrul pe
calculator. Medicii stiu bine ca toti calculatoristii au un nivel net scazut al
leucocitelor n sange este afectata, adica, functia de aparare a organismului, scade
rezistenta la imbolnaviri.
Un medic moscovit cu douazeci si cinci de ani de experienta n munca sa a realizat o
serie de experimente cu ajutorul unui sistem terapeutico-diagnostic bazat pe
metoda Foil pentru a elucida modul n care obiectele inconjuratoare influenteaza
starea fizica a omului. Materialist convins, el a aflat lucruri uluitoare: s-a aratat ca
apa sfintita si untdelemnul de maslu normalizeaza indicatorii organelor bolnave.
Apoi, n conditiile unei tovarasii prelungite cu calculatorul scade puternic
imunitatea, lasand organismul lipsit de aparare, n special n fata afectiunilor
oncologice si a altor boli ale secolului. Fiul acestui medic, adolescent, pasionat de
jocurile pe calculator, convingandu-se de acest fapt n urma experimentelor, s-a lasat
de jocul cu moartea. Acest lucru il povesteste tatal sau.
Insa pe langa vatamarea pricinuita sanatatii trupesti, calculatorul poate vatama si
sufletui omului mai ales pe cel de copil.
Este bine cand copilul creste intr-o familie ortodoxa, imbisericita, cand sufletul lui
este aparat de ingradirea Bisericii, de tainele ei, de rugaciunea ei de Maica Dar
daca nu ?
Daca unui suflet joaca pe calculator nu-i pricinuieste o vatamare insemnata, pentru
altul ea poate reprezenta o doza de otrava mica, dar mortala.
12) Jocurile pe calculator
Calculatorul nu este doar un instrument ajutator n diversele ramuri ale activitatii
umane; pe el ne putem si juca. Multe jocuri copilaresti: X si O, vaporase,
leapsa, hotii si vardistii si altele asemenea pot fi, pare-se, transpuse n
creierul calculatorului si copilul se poate juca fr a sari, fr a alerga, fr
hartie si creion doar apasand pe butoane si urmarind desfasurarea jocului
pe ecran. Aici nu este nevoie de tovarasi de joaca, tovaras-partener este
masina, calculatorul adica: te joci pe el, n el si cu el. Cu doi-trei ani n urma,
multi scolari moscoviti erau nedespartiti de niste cutii plate: jocurile electronice de
buzunar. Intrand n orice vagon de metrou puteai zari printre pasageri un copil, stand
jos sau n picioare, cufundat n joc si nebagand n seama nimic din jur. Sfarsitui
partidei pierdere sau castig nu insemna ca jucaria era varata n buzunar. Jocul

continua, intrucat jucatorul era, neindoielnic, stapanit de patima. Se zice ca unii

copii, prin antrenament neintrerupt acasa, la scoala, pe drum, au ajuns la un inalt
nivel de maiestrie n aceste gen de joc si aproape ca nu mai pierdeau.
Jocurile pentru calculatorul mare, de birou, sunt si mai atractive. Tentativele
parintilor de a-si smulge fiul sau fiica de la joc se soldeaza adesea cu
scandaluri cumplite, crize de isterie, convulsii iata puterea impatimirii. A-l
desprinde pe copil de televizor tot este mai usor: si cel mai oribil, mai dezgustator
film, tot are un sfarsit. Jocul pe calculator insa poate continua la infinit: pierzand, vrei
sa castigi; iar castigand sa obtii un rezultat si mai bun. Spre deosebire de
simplutele jocuri de buzunar, cele adevarate sunt foarte diverse. Mai mult,
conform spuselor specialistilor, la fiecare doi ani programele lor sunt imbunatatite (si
pot fi imbunatatite la nesfarsit), iar pretul ramane acelasi, n vreme ce jocurile vechi
se ieftinesc considerabil. Si-ti da mana sa nu te joci ?
Jocurile electronice complicate, mai ales cele create pe principiul
vanatorii sau luptei, ii absorb pana intr-atat pe adolescenti, incat
acestia uita de orice pe lume.
Un cunoscut savant si publicist ortodox, V. Trostnivcov, compara, n articolul Monstrii
pentru cei mici, jocurile pe calculator cu niste narcotice pentru copii: n vechea
Rusie, tarancile fr minte bagau n gura copilasilor carpe cu zeama de mac; copilul,
sugand narcoticul, dormea linistit, iar mama putea sa se ocupe de gospodarie. Acum,
medicina stie clar ca un asemenea fapt nu are cum sa nu se reflecte asupra viitorului
copilului. Insa si mai amarnice repercusiuni scrie V. Trostnicov vor avea asupra
lui monstrii electronici care-l implica n rafuielile lor.
13) Impatimirea
Impatimirea este o stare a sufletului care il face pe acesta o adevarata
jucarie a patimilor. Se produce o completa vlaguire a sufletului, desi
jucatorului (sau celor care il observa) i se pare uneori ca este concentrat si
calm.
Aceasta stare infricosatoare si primejdioasa poate prinde n ghearele ei pe oricine isi
ingaduie sa se delecteze jucandu-se.
Dostoievski, n romanul Jucatorul, realizeaza portretul, uimitor prin veridicitatea sa,
al unei femei batrane, n varsta de saptezeci si cinci de ani, cuprinsa de patima
jocului: aceasta patima elibereaza patimile care dormitau n ea, pare-se, dinainte
mai intai de toate mania si lacomia. lata despre ce este vorba: o boieroaica
moscovita, cu un picior n groapa, tintuita de fotoliul de invalid, calatoreste intr-o
statiune balneara nemteasca. I se arata cazinoul n care se joaca la ruleta. La
inceput, batrana ii urmareste curioasa pe jucatori, apoi mizeaza si ea. Mizeaza pe
zero, pierde. Iarasi mizeaza si iarasi pierde. Inca o data zero si bila trece iarasi de
caroul fatal Dar iata, n sfarsit, iese si zero a castigat! Batrana intra intr-o stare
de puternica agitatie.
Doamne, intarziem ! Acum invart ruleta ! Mizeaza, mizeaza ! se agita batrana. Nu te
lalai, mai repede ! isi iesi ea din fire, imbrancindu-ma din toate puterile.

 Dar pe ce sa mizez, bunico ?

Pe zero, pe zero ! Iarasi pe zero ! Mizeaza cat mai mult! Cati bani avem cu totul ?
Saptezeci de galbeni ? N-are rost sa-i crutam: mizeaza cate douazeci de galbeni o
data.
Veniti-va n fire, bunico ! Cateodata nu iese zero si de cate doua sute de ori la
rand ! Va asigur ca o sa pierdeti tot capitalul.
Minti, minti ! Mizeaza ! Uite ca suna acul! Stiu eu ce fac batrana ajunsese sa
tremure de frenezie. ()
Le jeu est fait! (Jocul este facut!) striga crupierul. Roata se invarti si iesi
treisprezece. Pierduseram !
Iar ! Iar ! Iar ! Mizeaza iar ! tipa batrana. De acum nu m-am mai impotrivit si,
strangand din umeri, am mizat inca douazeci de galbeni. Roata se invarti indelung.
Batrana pur si simplu tremura urmarind roata. Nu cumva crede ca o sa castige din
nou zero ?, am gandit eu, privind-o cu nedumerire. Pe fata ei stralucea incredintarea
nestramutata ca va castiga, dimpreuna cu asteptarea ferma ca acum, acum, se va
auzi strigatul: zero ! Bila se opri intr-un carou.
Zero ! striga crupierul.
Vezi ! ! ! se intoarse catre mine, triumfand frenetic, batrana.
Se intelege ca acesta a fost doar inceputul. Demonul jocului, atatandu-si jertfa, si-a
batut joc de ea. Cum era de asteptat, batrana, dupa un castig consistent, a continuat
sa joace pana ce a pierdut intreaga avere, banii pe care contau rudele ei.
Aceasta este patima. Daca jocul nu are miza n bani, miza tot exista: locul
unei patimi lacomia este luat de alta patima trufia. Aceasta dicteaza
dorinta de victorie chiar daca joci cu masina.
Orice fel de joc de noroc la fel si jocurile pe calculator atata laturile intunecate ale
firii noastre pacatoase.
Asadar, ce se petrece cu sufletul de copil, cand este cuprins de patima jocului, daca
nici un om batran, cu experienta vietii, nu poate sa se opuna acestei patimi ? Atunci
cand copilul se lupta cu monstrii de pe ecran, sau pur si simplu impusca
rate, el este cuprins de o emotie puternica ce ii rascoleste intreaga fiinta.
n el prinde viata tot ce este mai rau; starea lui se apropie de cea a unui posedat.
Jocul pe calculator, cu impatimirea pe care o naste, cu imprevizibilitatea sa, cu
hazardul care domneste n el, reprezinta conform justei observatii a aceluiasi V.
Trostnivcov o ocupatie tipic infernala, demonica. Asadar, pentru ce loc isi
pregatesc copiii acei parinti care Ie cumpara jocuri electronice ? isi incheie el, printro intrebare retorica, studiul.
14) Ce se intampla cu sufletul?
Un baietel inteligent, rosu n obraji, sta la birou. Muscandu-si buza si tinandu-si
degetele pe tastatura complexei masinarii, el nu-si desprinde privirea incordata de
pe ecranul pe care misuna imagini marunte. Baietelul este prins de joc. Este n casa,
nu afara. lar pe ecran nu este nimic ingrozitor sau indecent. Adultilor le convine

situatia. Ei pot chiar sa vina din cinci n cinci minute si sa-si priveasca fiul: nu vad
insa decat exteriorul, trupul. Dar ce se intampla n acest timp cu sufletul ?
El petrece departe de Dumnezeu, de parinti, de viata cea adevarata. Este
stapanit de minciuna si patimi. Traieste intr-o lume inexistenta n nimic.
Emotiile sale atat de profunde s-au iscat pe un loc pustiu. Se produce, n general,
acelasi lucru ca la vizionarea unui tele- sau videofilm. Exista totusi o deosebire de
principiu. Specificul jocului pe calculator face din om nu un spectator pasiv, ci o
persoana care intervine n mod activ. Si acesta traieste, actioneaza, nu n
lumea noastra, ci n alta iluzorie.
lar lumea aceasta se conformeaza unor legi primitive si nemiloase, carora jucatorul
este obligat sa li se supuna. El ia hotarari prestabilite de catre programator. Potrivit
convingerii parintelui Serghei Maruk, autor al unui articol despre calculatoare,
astfel este realizata programarea n constiinta copilului a anumitor
deprinderi si stereotipuri comportamentale.
Ce anume introduc jocurile pe calculator n constiinta copilului ? O conceptie
despre lume lipsita de Dumnezeu.
n primul rand, aceste jocuri presupun o atitudine pozitiva (aproape familiara) fata de
lumea demonilor lume populata de monstrii extraterestri, de vampiri, de roboti
ucigasi si alte dracii. Prin insusi acest fapt este incalcata bariera pe care Dumnezeu a
oranduit-o intre om si duhurile cazute. Unele jocuri (de pilda Star Wars si altele) au
un caracter demonic manifest.
n al doilea rand, jocurile ii invata pe copii sa traiasca dupa legile acestei lumi
demonice, unde invinge cel mai puternic, cel mai viclean, cel mai
necrutator. Personalitatea umana inceteaza sa mai insemne ceva n aceasta
lume; ea este receptata nu ca semen, nu ca si chip al lui Dumnezeu, ci ca
adversar potential sau material de constructie.
Anumite jocuri de inteligenta (de pilda, Civilisation) le dau jucatorilor posibilitatea
de a-si dezvolta o nemarginita sete de putere de a instaura (tot n aceasta lume
iluzorie) o noua ordine mondiala, pregatindu-le astfel constiinta pentru venirea lui
Antihrist.
Autorii cartii Lupta cu fiara definesc jocurile pe calculator ca magie tehnotronica
comuniune cu duhurile rele prin mijiocirea tehnicii computerizate. Nu este de mirare
ca pana si cele mai inofensive, aparent, dintre aceste jocuri distrug pe neobservate
psihicul, duc la imbolnaviri nervoase si chiar la indracire.
15) Daca as fi vrajitor
Sloganul potrivit caruia jocurile pe calculator ar dezvolta intelectul constituie un mit
de mult timp spulberat n literatura medicala si n cea religioasa ortodoxa. Conform
justei observatii a lui V. Trostnivcov, aceste jocuri il plaseaza pe copil intr-o
lume puternic simplificata, condusa dupa cateva reguli exacte, n timp ce n
stiinta si n orice activitata umana vie este necesara nu o panoplie de
algoritmi, ci intuitie creatoare.

Se considera ca jocurile pe calculator dezvolta imaginatia. n privinta acestui lucru nu

este greu sa cadem de acord. Dar ce bine aduce el ?
O imaginatie bogata este socotita insusire a unui suflet inzestrat. Educatorii o
stimuleaza si o dezvolta n fel si chip.
Un bunic inteligent povestea cu indignare ca, la orele de istorie, micutul sau nepot
dimpreuna cu ceilaiti copii sunt pusi sa se joace de-a oamenii primitivi sa-i imite,
alergand prin clasa, dand din maini si scotand sunete nearticulate, ca animalele
Copiii, desigur, erau foarte multumiti
n unele scoli au fost introduse pauze pentru meditatie.
Copiii sunt pusi n mod constant sa isi inchipuie si sa reprezinte ceva. Si daca
meditatia este un produs al atractiei generale din ultimii ani catre ocultism, tema
de toti stiuta daca as fi vrajitor este dezvoltata, de treizeci-patruzeci de ani, de o
generatie dupa alta de scolari.
Copiilor din familii ortodoxe nu Ie vine usor n scolile din ziua de azi. Ei trebuie sa fie
neclintiti si plini de barbatie pentru a rezista multimii ispitelor. Astfel, o fetita
ortodoxa de noua ani a scris n compunerea despre , vrajitor urmatoarele cuvinte:
Eu cred n Dumnezeu. N-am vrut si nu vreau sa fiu vrajitor, fiindca aceasta este un
pacat
Oare este bine sa-si inchipuie cineva ca este vrajitor, stapan al lumii, al
oamenilor si al stihiilor? Sau superman puternic, care restabileste
dreptatea si pedepseste pe raufacatori? Sau frumoasa care si-a intalnit
printul? n feluritele intorsaturi ale jocului imaginatiei ies la iveala si se
dezvolta felurite patimi asta-i tot.
Nu are importanta nici macar ce ne imaginam. Sfintii Parinti invata ca nu este de
folos sa ne inchipuim nici macar privelisti inalte si sfinte. Ei interzic cu desavarsire
orice slabiciune fata de visare.
Pentru firea cazuta, visarea este insa atat de placuta ! Visarea o atrage prin
subconstient sa se abandoneze fr rezerve n torentul patimilor, sa se odihneasca,
sa uite, sa viseze Si n aceasta visare strecoara, vai, pacatul tot ce doreste.
Sa nu credem ca omul copil sau adult s-a deprins sa iasa din lumea trezviei
si a simtirii realitatii n lumea iluziilor doar de ieri-alaltaieri, o data cu
aparitia televiziunii si a calculatoarelor. Nu, el a stiut sa faca asta
dintotdeauna: cu atat mai bine cu cat s-a aflat mai departe de aripile
Bisericii.
16) Visatorii
El se gandea cat de bine ar fi fost sa traiasca impreuna cu prietenul pe malul unui
oarecare rau; apoi, peste acel rau i se construieste n inchipuire un pod, pe urma o
casa uriasa cu un balcon atat de inalt ca de acolo se poate vedea chiar Moscova; si
acolo bea seara ceai n aer liber, meditand la oarecare lucruri placute. Apoi, visa ca
merge impreuna cu Cicikov n societate, n trasuri luxoase, si acolo ii farmeca pe toti
cu purtarile lor alese; iar Suveranul insusi, afland de minunata lor prietenie, ii face
generali

Da, este Manilov din Suflete moarte. Tipul clasic de visator. Portret al unui suflet
bolnav, stapanit de patimile slavei desarte si trandaviei. Gogol arata cu
mare maiestrie felul n care imaginatia lui neinfranata de nimic
construieste singura, sub ochii nostri, o lume paruta, iluzorie.
Si iata inca un visator inveterat, patimas, care deja nu mai poate trai n
lumea reala. Este vorba de eroul Noptilor albe ale lui
Dostoievski. Exemplul lui ne poate ajuta sa intelegem multe lucruri.
Visarea ia nastere n chipul unui sentiment obscur, unei dorinte ademenitoare.
Daca realitatea nu o impiedica (prin vreun zgomot ori vreo vizita), inchipuirea incepe
sa lucreze: Un nou vis o noua fericire ! O noua doza de otrava subtila, voluptuoasa
! Sufletul cade intr-o stare ciudata de epuizare, lipsita de repaos stare
asemanatoare cu a drogatilor. El devine jucaria patimilor a slavei desarte si a
patimii dezmierdarii (voluptatii). Visatorul lui Dostoievski isi imagineaza ca este poet
incununat de slava, participand eroic la evenimentele celebre ale istoriei, amant
fericit, sarutandu-si cu pasiune iubita. El confunda lumea imaginata cu cea
reala; n cea dintai traieste cu adevarat, n cea de-a doua doar exista.
Trairile sale sunt insa atat de intense, incat tocmai viata imaginata i se
pare autentica.Si iata ca respiratia i se intretaie, pulsul i se accelereaza, din ochi ii
tasnesc lacrimi, obraji palizi, umeziti ard ;
Cat de cumplita este aceasta stare ! Cat de putin seamana ea cu starea de
luare-aminte intru trezvie, de concentrare, de liniste si pace sufleteasca,
proprie nevoitorilor ortodocsi!
17) Realitatea fictiv (virtual)
Citirea de romane favorizeaza jocul autonom al imaginatiei. Fr aceasta hrana,
imaginatia se epuizeaza. Si mai puternic actioneaza asupra imaginatiei, mai ales la
copii, receptarea prin auz. Cine nu cunoaste atractia copiilor fata de povestile
infricosatoare, pe care le-ar asculta la nesfarsit, tremurand de groaza !
lata descris felul n care batrana doica povesteste astfel de istorii unui baietel care
inca nu stie sa citeasca (Iliusa Oblomov, din faimosul roman al lui Goncearov):
Copilul, cuprins de o groaza necunoscuta, se lipi de ea cu lacrimi n ochii. Fie ca era
vorba de morti care se sculau n miez de noapte din morminte, sau de jertfe care se
chinuiau n robia vreunui monstru, sau de ursul cu picior de lemn perii copilului se
zbarleau pe cap de groaza; inchipuirea de copil acum ingheta, acum se aprindea; el
incerca o stare chinuitoare, de o durere dulce; nervii se intindeau ca niste strune.
Rezultatul delectarii cu istorii de groaza este urmatorul: Inchipuirea baiatului fu
populata de spectre infioratoare; teama si intristarea pusera stapanire pentru mult
timp, poate pentru totdeauna, pe sufletul lui. El se uita cu mahnire imprejur, vazand
n viata numai rau si nenorocire
Si mai puternic rascoleste sufletul receptarea prin imagini a terifiantului (prin
televizor); etapa urmatoare este participarea la intamplarile imaginate. Cum este
posibil acest lucru ? n vis ? Nu numai. n jocurile pe calculator ? Da.

Imaginati-va ca visatorului i se da posibilitatea sa vada si sa simta cu

adevarat, cu toate organele de simt, lucrurile la care viseaza. Nu este
nevoie decat sa se conecteze la un anumit senzor ca sa devina una cu
masina si sa aleaga butonul. Vrei sa simti o teroare care-ti ingheata sufletul, sa te
ascunzi de monstri etc. ? Apasa pe butonul groaza. Vrei sa iubesti si sa fii iubit ?
Apasa pe dragoste sau sex. Vrei sa iei parte la evenimente istorice ? La care ?
Poftim: Cruciadele, Noaptea Sfantului Bartolomeu, Waterloo ? Vrei sa fii
dumnezeu ? Apasa pe buton si
Tocmai aici duce noua distractie pe calculator realitatea virtuala. Cu
ajutorul ei, visatorul poate experimenta orice trairi, care-i sunt inaccesibile
sau interzise n viata reala. De ce sa te lupti cu patimile, cand este asa de
usor si placut sa li te supui ? De ce sa refuzi o delectare accesibila si
inofensiva ? n curand, la realitatea virtuala vor avea acces si copiii
nostri. Aceasta constitute un pericol inspaimantator pentru suflet.
n cartea Numarul fiarei, ieromonahul Anatolie (Berestov) da urmatoarele date:
Potrivit aprecierii savantilor japonezi, catre anul 2 000, volumul vanzarilor de noi
tehnologii legate de lumea realitatilor virtuale va atinge valoarea de 10 trilioane de
yeni, fapt care va atrage dupa sine o veritabila revolutie, similara cu cea
nucleara, cosmica, informationala, sexuala. Se poate presupune ca noua
delectare ameninta cu pieirea duhovniceasca o parte insemnata a omenirii.
Ea il cufunda n mod absolut pe om n lumea desfatarilor si patimilor. Mai mult, ea
ofera creatorilor de programe posibilitatea de a dirija pe deplin psihicul
omului, de a-i programa comportamentul, modul de viata, gandirea. Cine va
profita de aceasta posibilitate ?
18) Demonii
Bineinteles, va profita n primul rand vrajmasul neamului omenesc diavolul. El
utilizeaza pentru scopurile sale nu numai realitatea virtuala, ci si oricare
descoperiri tehnice: de pilda, televizorul si calculatorul, starnind n sufletul omului
adult sau copil patimile care dormitau, indemnandu-l sa pacatuiasca cu gandul, lucru
cu nimic mai bun decat pacatul cu cuvantul sau cu fapta. Totusi, nu masinile sunt
vinovate ca noi pacatuim cu gandul. Cain a savarsit pacatul uciderii de frate, insa
mai inainte pacatuise cu gandul l-a zavistuit pe Abel cel drept. (Facerea 4, 5) Ce
cale a trebuit sa strabata gandul pizmasului pentru a ajunge la hotararea de a-si
ucide fratele ? Si ce premerge pizmei, care este deja un pacat ? Si este oare cu
putinta sa oprim gandul care a inceput deja sa se miste pe calea pierzarii, care duce
de la cugetarea intamplatoare pana la hotararea de a pacatui cu fapta ?
La aceste intrebari ne raspund Sfintii Parinti din vechime, care ne-au lasat o
invatatura amanuntita despre ganduri.
Fie ca muncim, fie ca mergem pe strada, fie ca stam n casa, daca n acest timp
mintea noastra petrece n nelucrare inseamna ca se indeletniceste cu
gandurile. Acestea manjesc constiinta cu inchipuiri, imagini, amintiri
nefolositoare, desarte, chiar vatamatoare si pacatoase. Acestea impiedica

gandirea sa urmeze un curs corect, nu ne lasa sa meditam si sa ne rugam

n tihna
Daca nu ne tinem mintea n frau, mai ales capacitatea ei imaginativa,
gandurile pun stapanire pe ea cu desavarsire, si omul inceteaza sa ia
aminte la lucrurile cu care se indeletniceste sufletul sau. n acest mod traiesc
foarte multi oameni. Intre timp, potrivit cuvintelor Prea Cuviosului Isihie al
lerusalimului, demonii obisnuiesc sa vorbeasca cu sufletul prin ganduri,
ascunzandu-se n spatele acestora, si il invata la rau. Iar noi ne dam de buna voie n
stapanirea puterii demonice care ne manjeste si ne pangareste constiinta, inima,
pentru a pune stapanire n chip desavarsit pe vointa noastra.
19) Cum pune gandul stapanire pe suflet
La inceput, n minte apare momeala o oarecare inchipuire sau gand, care vine n
minte n mod independent de vointa omului. Not putem sa nu ne oprim atentia
asupra acestui gand el va disparea, fiind inlocuit de altul. Daca insa ingaduim mintii
sa staruie asupra gandului sau inchipuirii care a batut la usa ei (Sfintii Parinti numesc
acest lucru a cerceta gandul), atunci are loc impreunarea cu gandul.
Se intampla ca omul, cercetand gandul si hotarand ca este pacatos, sa il
respinga, intrebuintand o anumita incordare a vointei. El poate insa
consimti sa primeasca gandul care a aparut, sa se invoiasca cu el, lucru
care reprezinta deja un pacat evident cu gandul.
Noi pacatuim cu gandul tocmai n acea etapa cand inca putem respinge gandul, si
totusi il primim. Unul dintre Sfintii Parinti a spus: Nu poti impiedica pasarea sa
zboare, dar poti sa o impiedici sa-si faca siesi cuib acolo ori dincoace. Dar hai sa
zicem ca pasarea si-a facut cuib: omul a ales pacatul. Ce se intampla n continuare ?
Dupa aceasta, gandul pune stapanire pe inima noastra, ca si cum ar robi-o acest
stadiu este numit de altfel al inrobirii sufletului. Se intampla ca mintea, atrasa de
gandurile cele viclene, ca o corabioara n voia vanturilor si a valurilor, deja sa nu-si
mai poata veni n fire.
Gandul care a pus stapanire pe sufletul nostru, s-a inradacinat n el si a devenit
pentru el ca o deprindere, se numeste patima. Patima este intretinuta de noi ganduri
aduse de vrajmasul si hranita de imaginatia noastra.
O astfel de viata care urmeaza patimilor duce la pieirea sufletului. De aceasta stare
ne putem izbavi doar pe calea unei pocainte profunde si sincere
19) De unde vin gandurile si cum sa ne luptam cu ele
Sfintii Parinti raspund: gandurile vin de la diavol, de la firea cazuta si de la
lume.
Dostoievski, marele psiholog, a zugravit adesea oameni aflati sub stapanirea
gandurilor. De pilda, n romanul Adolescentul exista un episod curios. Unul dintre
eroi, Versilov, observa n sine o dedublare interioara. Ca si cum ar sta langa tine un
alter ego, povesteste el celor apropiati. Tu esti intelept si chibzuit, dar celalalt vrea
neaparat sa faca langa tine vreo absurditate () si deodata bagi de seama ca tu
insuti vrei sa faci acelasi lucru () oarecum, vrei fr sa vrei. n continuare, el

recunoaste ca n timp ce vorbea a inceput sa-l sacaie gandul ca daca ar lua vechea
icoana a familiei si ar da cu ea de soba, chiar de coltul acela, ea s-ar despica n
doua. Versilov isi continua monologul, face cunoscuta hotararea sa de a porni n
calatorie si deodata sare, inhata icoana si o sfarama de coltul sobei ! Fata lui palida
se inrosise cu totul, aproape se impurpurase, si fiecare trasatura de pe chipul sau
incepuse sa tremure.
Este limpede ca intr-un asemenea caz gandul este insuflat de demon pana intr-atat
este de salbatic, urat, inexplicabil. Vechii nevoitori, pustnicii, al caror trup era smerit
prin postirea de multi ani si lipsa contactelor cu lumea exterioara, aveau de infruntat
cel mai adesea gandurile demonice.
Gandurile vin si de la firea cazuta. De pilda, omul deprins sa-si rasfete pantecele este
biruit adesea de dorinta de mancaruri si bauturi gustoase.
n fine, oamenii din lume sunt supusi cel mai adesea atacului gandurilor de la lumea
inconjuratoare.
Spre deosebire de pustnici, noi primim tot timpul impresii din exterior:
vedem ceva, auzim ceva, simtim ceva lar pentru ca gandul sa apara nu
trebuie prea mult; el vine pe neasteptate, pe negandite, ramane sau
pleaca, schimbandu-se cu altui, si tot asa la nesfarsit. Folosind o comparatie
patristica, ne putem reprezenta acest fenomen prin urmatorul tablou:
Prin ferestrele deschise ale unei camere intra si ies pasari, astfel incat necontenit se
aude galagie si falfait de aripi. Multe dintre pasari raman n camera si isi fac cuib n
ea, astfel incat ramane foarte putin loc liber. n cuiburi tipa puii, totui e murdar de
gainat, intunecat, zgomotos si infricosator
Daca aceasta camera este imaginea sufletului nostru, care sunt ferestrele prin care
intra n ea impresiile din lumea exterioara ?
Sfintii Parinti numesc simturile vazul, auzul, mirosul, pipaitui, gustul ferestre ale
sufletului, prin care acesta comunica cu lumea exterioara. Prin ele se spune n
cartea rRazboiul nevazut_ sufletul iese n afara, gusta din lucrurile care cad sub
cercarea fiecarui simt, se desfateaza si din inmanuncherea lor isi alcatuieste un cerc
de dezmierdari si placeri. Asadar, prin ferestrele simturilor, n sufletul omenesc
intra si cate o imagine necuviincioasa, si cate un cantecel obsedant, si indeobste tot
felul de intipariri (impresii) pacatoase. Acestea se cheama n-tipar-iri, tocmai pentru
ca nu trec fr sa lase urmari: tot ce vedem, auzim, simtim, lasa n suflet o
amprenta.
Aceste amprente se acumuleaza n memorie, pervertesc imaginatia, dau o hrana
aducatoare de moarte visarii, prefac inima omului intr-un vas spurcat a toata
necuratia.
Din pricina ca ferestrele sufletului nostru sunt deschise cu credulitate n
fata lumii inconjuratoare, ca nu stim sa ne infranam curiozitatea si nu luam
aminte la noi insine, mintea noastra este ocupata mai mereu de ganduri.

Am spus mai sus ca este indispensabila o anumita sfortare a vointei pentru a ne

izbavi de gandul care incearca sa ne robeasca sufletul. Ce fel de sfortare este
aceasta ?
Cum sa nu gandesti, cand oamenii gandesc ? Cum sa nu-ti amintesti si sa nu visezi,
cand oamenii isi amintesc, isi inchipuie si viseaza ? Ne putem interzice acest lucru ?
Nu putem izgoni gandul decat inlocuindu-l cu altul. Este de dorit, fireste, ca
acesta sa fie inalt si sfant. Daca exista obiceiul meditatiei evlavioase, atunci
inchipuirea nu este un obstacol, ci un bine. Astfel, pe Sfantul Ignatie
Briancianinov, vederea unui arbore despuiat de frunze, iarna, il mangaie cu
nadejdea innoirii sufletului Exista insa si ganduri obisnuite, cu care nu
este pacat daca ne ocupam n timpul liber. Astfel, Sfintii Parinti au poruncit
sa cugetam la lucruri concrete: cum sa cladim o casa, sa facem o soba, sa
coasem o haina, sa pregatim de mancare s.a.m.d.
Un mijioc verificat de lupta cu gindurile este descoperirea lor destainuirea
acestor ganduri tainice unui povatuitor duhovnicesc incercat. Sfintii Parinti
au scris multe despre folosul descoperirii gandurilor, care-si pierd astfel puterea
vatamatoare. n manastiri (de pilda, la Optina) era obiceiul descoperirii zilnice a
gandurilor inaintea batranilor duhovnicesti.
Mirenii care duc viata de trezvie si iau aminte la starea lor launtrica isi descopera
gandurile duhovnicului la spovedanie. Se considera ca nu e necesar sa marturisim
toate gandurile care ne vin n minte, nici nu este cu putinta (ele vin si pleaca cu
miile), trebuie descoperite acelea care ne urmaresc cu o deosebita
insistenta, mai ales daca le primim (lucru despre care am vorbit n capitolul
anterior)
20) Putem apara copilul ?
Intr-o biserica din Moscova tocmai s-a terminat slujba. Un baietel de sapte ani, care
ajuta la slujba n altar, sta langa pangar si discuta serios, interesat, cu un tovaras de
varsta sa. Despre ce ? Poate ca isi indeamna prietenul sa calce mai des pe la biserica
? Sau ii explica felul n care este construita biserica ? Vai: el povesteste despre nu
stiu ce biorobot special nu jucarie, nu erou de desene animate.
Cu toate acestea, n casa baietelului nu exista televizor, parintii lui sunt credinciosi,
oameni imbisericiti, niciodata nu i-ar cumpara vreo jucarie infricosatoare. De unde
are atata experienta si atractie n privinta unui lucru pe care apropiatii se straduie
din rasputeri sa il excluda din viata lui ? Inseamna ca a vazut la colegi, la scoala, pe
afara, s-a interesat
n lumea de azi este greu sa-ti pazesti sufletul neintinat. Scriitorul V.
Krupin scrie: Mergi pe strada, ridici ochii: toata strada este plina cu
reclame de desfrau si imbogatire rapida; deschizi televizorul n el sunt
demonii care propovaduiesc violenta si inchinarea la vitelul de aur; deschizi
ziarul: barfe, vulgaritati, scandaluri, amoruri. Ce sa facem ?
Sfintii Parinti ne dau la aceasta intrebare un raspuns complet: trezvie si infranare.
Atunci cand Prea Cuviosul Ioan Colov a fost intrebat cum alunga el gandurile, acesta

a raspuns: Eu ma aseman unui om ce sade sub un copac inalt si vede ca se apropie

de el multime de fiare si de serpi; daca nu poate sa Ie stea impotriva, se urca n
copac si se mantuieste. Asa si eu, linistindu-ma n chilia mea, vad gandurile rele care
se scoala asupra mea; atunci cand nu pot sa le stau impotriva, alerg la Dumnezeu
prin rugaciune si ma mantuiesc.
Intelegand ca materialul pentru gandurile pacatoase ni-l furnizeaza, mai inainte de
toate, lumea cazuta, sfintii nevoitori stiau sa zavorasca ferestrele sufletului, ferindule de impresii intamplatoare. n Pateric este o istorisire pilduitoare despre un pustnic
care a fost silit, la chemarea episcopului, sa mearga intr-o cetate mare. Dupa ce s-a
intors, fratii l-au intrebat: Cum e cetatea ? El a raspuns: n afara de episcop, n-am
vazut acolo pe nimeni si, vazand nedumerirea fratilor, a lamurit: M-am silit sa nu
ma uit la nimeni.
Tocmai asa, n duhul Sfintilor Parinti, rezolva problema apararii sufletului si V. Krupin:
Ce sa facem ? Desigur, sa ne straduim sa nu ne uitam la televizor, sa nu citim ziare,
sa privim reclama ca pe o pata colorata pe garduri sau cladiri si sa ne rugam
Desigur, acest sfat este adresat n primul rand adultilor. Dar copiii ?
Putem, n ziua de azi, sa izolam copilul inocent de draciile care ne inconjoara din
toate partile ? Foarte greu. Chiar daca il retragem din scoala si il educam acasa
(lucru care este departe de a fi accesibil tuturor), parintii nu-l vor pazi astfel de
multimea impresiilor vatamatoare.
Ce este de facut ? Sa-i povestim copilului despre modul n care actioneaza gandul ?
Despre patimi ? Sa-l chemam la nevointa trezviei ? Sa-l punem sa mearga pe strada
cu ochii lasati n jos, ca un monah ?
21) Antidotul
Acum, slava Domnului, exista literatura pedagogica crestina, si parintii se pot
familiariza cu principiile acestei pedagogii. Ne vom opri asupra unei singure
probleme, careia ii este dedicata, de altfel, cartea noastra: cum poate fi ajutat
copilul sa isi pastreze sanatatea fizica si psihica n lumea contemporana
tehnologizata? Cum poate fi prevenita actiunea impresiilor care otravesc sufletul,
fr a face din copil un mos, fr a-l lipsi de jocurile copilariei si de alte
placeri ? Cum, n fine, sa-l crestem asa incat sa devina un om sanatos
sufleteste, moralmente, fr a-i transforma viata intr-o serie de interdictii?
Substanta care opreste actiunea otravii sau ajuta organismul sa lupte impotriva ei se
numeste antidot. Ce bine ar fi sa-i administram copilului un asemenea antidot care
sa-l ajute sa respinga tot ce este vatamator de suflet, iar noi sa scapam de grija !
n capitolul despre simturi am spus ca putem izgoni gandul, inlocuindu-l cu
altul. Daca sufletul copilului este otravit de impresii vatamatoare, nu le
putem oare inlatura sau atenua prin alte impresii folositoare? Astfel de
impresii bune, folositoare de suflet, pot constitui acel antidot sufletesc pe
care-l cauta parintii contemporani.
Specialistii n psihologia copilului au remarcat de multa vreme ca acesta
este mai mult emotiv decat logic; el isi aminteste sentimentele, nu faptele:

si impresia unei intamplari adesea neinsemnate ii ramane uneori imprimata n

memorie pentru toata viata. Numeroase evenimente petrecute cu mult timp n urma
ne raman n memorie numai pentru ca au fost insotite de o puternica miscare a
sufletului: fie ca am fost socati de ceva, sau profund raniti, fie ca, dimpotriva, am
intalnit intelegere si dragoste acolo unde nu ne asteptam. Iar impresiile bune
primite n casa parinteasca, prin comuniunea cu parintii, sunt pentru noi o
mare comoara.
Asadar, sa inlaturam impresiile vatamatoare prin altele, bune si folositoare
de suflet. Sa cautam pentru copiii nostri antidoturi bune.
22) Educarea bunelor deprinderi
De ce, n vreme ce un scolar se invoieste cu bucurie sa incerce gustul fumatului si
bauturii, altul refuza fr nici un regret ? De unde apar fetele n prezenta carora
prietenii si prietenele nu indraznesc sa spuna lucruri urate ? De ce intr-o gasca
vesela de adolescenti se gaseste cate unul care sa se uite la ceas, avand grija sa
ajunga la timp acasa ?
Este evident ca acesti copii au fost educati sa se comporte n acest fel. Fie de frica
pedepsei parintesti, fie din deprinderea ascultarii si infranarii, ei pot sa se abata de la
rau. Calea educarii bunelor deprinderi este, fr indoiala, preferabila.
n literatura patristica exista o comparatie graitoare: Deprinderile dobandite n
copilarie sunt asemenea cu slovele sapate n scoarta copacului tanar: acestea cresc
impreuna cu el, se maresc si devin adesea chiar o parte a lui. S-a scris mult despre
folosul adus de bunele deprinderi. Obisnuinta este o a doua natura, graieste
zicatoarea. Exista si o alta vorba inteleapta: Trandavia este maica tuturor
relelor. Este foarte bine daca micutui este deprins, din frageda copilarie, sa
nu petreaca n nelucrare. Aceasta naste si obiceiul de a sta ceasuri intregi
la televizor, si impatimirea de jocurile pe calculator, chiar si visarea.
De aceea, este bine daca parintii pot, atunci cand copiii nu sunt la scoala,
sa le umple timpul cu ocupatii utile si interesante. De pilda, rucodelia
(lucrul manual).
Noi intrebuintam acest cuvant n sensul sau larg, asa cum este folosit el n literatura
patristica.Rucodelia (lucrul de mana, lucrul manual) reprezinta un efort fizic,
proportional cu puterile fiecaruia, ce are ca scop folosul sufletesc. Iar
scopul consta, mai inainte de toate, n izbavirea de trandavie si nelucrare,
despre a caror nocivitate am vorbit deja.
Indeletnicirea cu o rucodelie simpla si monotona (cum ar fi impletirea de cosuri sau
funii si lucrarea gradinii de zarzavat) ajuta vechilor nevoitori sa-si adune mintea, nu-i
lasa sa se imprastie de ganduri si sa petreaca n rugaciune neincetata. Si nu numai
celor vechi.
Prin anii 1950, intr-una din manastirile rusesti se nevoia un monah care n timpul
liber (cand nu era la ascultare sau la slujbe) cosea si desfacea la loc cearceaful de
plapuma El eraun adevarat nevoitor si rugator. Pentru noi, oamenii obisnuiti,
indeletnicirea lui poate parea un mod lipsit de sens de petrecere a timpului; poate ca

unora le va smulge un zambet ironic. Din acest exemplu, putin cam socant pentru cei
ca noi, se vede insa limpede ca principalul n rucodelie nu este rezultatul exterior.
Rucodelia nu este o munca (intelegand prin aceasta ceea ce facem pentru a
castiga painea cea de toate zilele), intrucat scopul ei este nu folosul trupesc, ci acela
sufletesc. n rucodelie este important nu atat rezultatul exterior, cat cel
interior. Spunem aceasta pentru ca, pazindu-i pe cei mici de trandavia cea
pierzatoare si stricatoare, trebuie sa-i deprindem tocmai cu rucodelia; si
sunt multe lucruri n gospodarie pe care parintii nu le lasa n seama copiilor
tocmai pentru ca au n vedere rezultatul exterior. Mai bine fac singura !,
spune mama, cateodata, cu un oftat, strangand n urma baietelului jucariile
imprastiate sau nelasandu-si fetita sa spele vasele. Intr-adevar, este mai usor (si mai
de calitate !) sa faca adultui aceste lucruri, dar pentru copil este mai util invers.
Desigur, adevaratul scop al rucodeliei trebuie sa fie cunoscut doar
parintilor copiii trebuie sa fie convinsi ca efortul lor este necesar n
familie, ca ei ajuta cu adevarat.
Dupa cum ne arata experienta a numeroase familii, copiii mici ajuta cu
placere mamei la bucatarie. mai ales la gatit, si mai ales daca se gateste
ceva special, gustos, festiv. Pe copii fapt binecunoscut nu-i poti
desprinde de la aluat. Fetele pot fi deprinse cu rucodelii femeiesti: cusut,
brodat (la inceput pentru papusi), mai apoi la tricotat.Baietelul poate fi pus
la treburi de tamplarie pe langa gospodarie. Dorinta de a ajuta adultilor
este o dorinta foarte valoroasa si ea trebuie stimulata pe toate caile. Si
prajiturile pe care le-a copt fetita pentru prima oara n-au decat sa fie grosolane si
rele la gust, iar scaunelul facut de baietel n-are decat sa fie mai putin reusit decat
daca ar fi fost mesterit de tata: acestea nu trebuie sa constitute motive pentru a-i
expedia pe copii: Las ca facem noi mai bine !
n unele familii, mamele cultiva impreuna cu copiii (chiar si n conditii de
apartament) plante decorative sau comestibile. Cei care au fericita
posibilitate de a-l scoate pe copii vara din oras (la vila, la tara) ii
repartizeaza acestuia un mic razor n gradina pentru ca el, cultivand n mod
independent pamantul, sa invete a se purta n chip serios si responsabil cu
lumea zidita de Dumnezeu.
Este foarte important ca fiecare copii sa aiba n familie indatorirea sa permanenta: o
ascultare, cum se spune n manastiri. Aceasta poate fi pentru cei mai mici
indatorirea de a-si strange jucariile; mai tarziu, cand copilul este mai mare, sa-si faca
patul; si mai tarziu sa aspire n apartament, sa ude florile, sa cumpere la timp paine
pentru familie s.a.m.d. Aceste indatoriri, fireste, nu trebuie sa fie excesiv de multe
mai bine una, dar indeplinita cu strictete.
n familiile cu multi copii, pe umerii celor mai mari poate fi pusa
raspunderea de a se ingriji de cei mai mici. Si iarasi este mai bine daca acest
lucru este realizat nu sub forma de insarcinari disparate, ci ca ascultare
constanta, nestramutata: plimbarea de fiecare zi cu fratiorul sau surioara, sau

indeletnicirea, seara de seara, cu o oarecare rucodelie Copiilor mai mari li se

poate da, de exemplu, sarcina de a-si lua fratii mai mici de la gradinita, ori (daca
acestia sunt deja scolari) de a verifica daca si-au facut temele s.a.m.d.
n unele familii ortodoxe, copiilor le este incredintata n intregime intretinerea
animalelor de casa pesti, sau pisica, sau caine. Se intampla ca adolescentul sa
refuze sa-si piarda vremea dupa terminarea orelor si sa se grabeasca acasa, pentru
ca acolo il asteapta cainele, pe care nimeni, daca nu vine el, nu il va scoate la
plimbare. Desigur, toti membrii familiei nu trebuie sa vada n animalele de casa niste
jucarii pe care, dupa ce te-ai distrat cu ele, poti sa le arunci, fiindca nu-ti mai trebuie,
ci niste zidiri ale lui Dumnezeu incredintate ingrijirii noastre.
23) Educarea simturilor
Vorbind despre mijioacele prin care putem apara simturile copilului de
impresiile vatamatoare, vrem sa incepem cu natura. Aceasta constitute un
minunat antidot impotriva influentei civilizatiei masiniste, care otraveste
trupul si sufletul.
Si sufletul de copil se poate umple de impresiile bune capatate n urma
contactului cu natura. n vremea plimbarii, mama va atrage atentia
copilului asupra curgerii anotimpurilor. Ea ii va arata cum cad toamna frunzele
n parc, cum zapada acopera pamantul iarna, cu cata veselie renaste parcul
primavara. Desavarsirea formei si albeata curata a zapezii, puterea cu care nazuieste
spre viata firul de iarba sau mugurele primavaratic si multe, multe alte bogatii
ale naturii vii totul poate sa-i procure copilului bucurie si sa-l educe,
invatandu-l sa-L cunoasca n zidire pe Ziditor. Raul care curge tihnit, paraul
limpede, norii si stelele de pe cer, fertilitatea pamantului Viata insectelor,
a pasarilor...
Observarea vietii naturii, stiintele naturale constituie o ocupatie care nu doar ca nu
este pacatoasa, ci poate fi evlavioasa si folositoare. Multi dintre nevoitorii pentru
dreapta-credinta (de pilda, Sfantul Teofan Zavoratul) recomandau mirenilor sa dea de
citit propriilor copii n loc de romane carti de stiinte naturale, ca fiind
instructive si indemnand la eviavie fata de Ziditorul.
Natura predispune la meditatii inalte, duhovnicesti. Sfantul Ignatie Briancianinov are
o minunata meditatie pe aceasta tema, Livada n vreme de iarna, unde numeste
natura carte data spre citire lui Adam celui intai zidit, care cuprinde n
sine cuvintele Duhului, asemenea Dumnezeiestilor Scripturi. Astfel, n
livada inzapezita putem deprinde invatatura despre invierea mortilor
numai sa stim privi
Parintii mai ales de prescolari, oricat ar fi de ocupati, nu trebuie sa-si crute puterile
si timpul n ce priveste plimbarile impreuna cu copiii. Lasand deoparte posibilitatea
de a lua aer, plimbarea reprezinta un contact cu copilul, realizat n conditii placute
si interesante. Varsta sub sapte ani este vremea de aur pentru educarea sufletului,
cand copilul este inca deschis fata de aduiti si crede cu multa usurinta spusele

lor. Lectiile de viata primite de la parinti n cursul unor asemenea plimbari

raman, de regula, intiparite n memorie pentru toata viata.
Este important si faptul ca prin contactul cu natura copiii invata sa-si
cunoasca si sa-si iubeasca Patria. Sub ochii nostri are loc ceea ce s-ar putea
numi americanizarea fortata a intregii noastre vieti la nivel social si moral. Copiii
contemporani incep sa se rusineze de faptul ca sunt rusi si privesc cu invidie catre
Occident.
Parintii ortodocsi nu dau, uneori, acestei probleme atentia cuvenita, considerand ca
educatia patriotica este o reminiscenta a epocii comuniste. Lucrurile nu stau insa
asa. Sfantul Ioan de Kronstadt, cu sufletul patruns de durere pentru Rusia aflata n
deriva, graia n anul 1907 intr-o predica: Amintiti-va ca Patria pamanteasca,
dimpreuna cu Biserica ei, este pridvorul Patriei Ceresti. De aceea, iubiti-o
fierbinte si fiti gata sa va puneti sufletul pentru ea, ca sa mosteniti dincolo
viata vesnica.
Cum poate fi insuflata copilului mic dragostea fata de Patria pamanteasca ? Prin
dragostea fata de Biserica Ortodoxa, fata de natura Patriei, de istoria
Patriei. Se poate incepe putin cate putin.
Se stie ca micutilor le place sa se joace. Ei dupa cum considera specialistii n
pedagogie, jucandu-se, invata sa cunoasca lumea si se elibereaza de tensiunea
emotionala. Pronuntandu-se impotriva jocurilor pe calculator, psihologii, medicii,
preotii nu sunt contra jocului ca atare ei sunt contra unui anumit gen de jocuri, care
submineaza sanatatea copilului si ii influenteaza n mod negativ intelectul si
psihicul. Pentru copil, jocurile sunt intr-adevar indispensabile insa jocurile
de miscare n aer liber: leapsa, de-a v-ati ascunselea, ratele si
vanatorii, hotii si vardistii Si jucariile bune.
Jucariile au suferit mari schimbari n ultimii ani acest lucru este observat
de catre toti parintii. Papusile s-au schimbat: n locul papusii-fiice,
papusa cu aspect de copil, fetitelor li se ofera Barbie, papusa cu aspect
de femeie formata, cu un intreg arsenal cosmetic si garderoba la
moda. Mamele baga de seama cu neliniste ca prin Barbie, Cindy si alte asemenea,
fetitelor li se propune un model de urmat. Jucariile favorite ale baieteilor sunt
masinutele si soldateii. Acestia din urma au fost, mai nou, inlocuiti de catre
fiinte fantastice americane si japoneze: supermani, roboti, testoase
ninja eroi din filmele de desene animate. Unele dintre ele sunt atat de
terifiante (coiful cu coarne, mana-cleste, expresia bestiala a chipului), ca pe
ambalaj este tiparit n engleza urmatorul avertisment: Pentru copii nu mai mici de
cinci ani!
Este foarte important cu ce fel de jucarii se joaca fiii nostri: caci jucariile le umplu
lumea interioara. Preotul Artemie Vladimirov spunea intr-una din convorbirile sale
cu parintii si cu copiii: Arata-mi, copile, jucariile tale; spune-mi pe care dintre ele le
numesti prieteni si mi se va descoperi o buna parte din viitorul tau. Daca tovarasii tai
sunt testoase americane lipsite de mila e una, si daca sunt bravi husari, infanteristi,

calareti pe cai albi este altceva. Se pare ca si jucariile il invata pe copil sa isi
iubeasca Patria.
Fireste, este lesne de observat ca testoasele si alte fapturi asemenea lor se vand la
orice chiosc, la orice colt, n vreme ce soldateii de moda veche ia-i de unde nu-s !
Acesta este un motiv pentru a incerca sa captivam mintea copilului cu povestiri
despre luptele ostirii binecredincioase, despre barbatia si marinimia ostasului
ortodox, despre marile capetenii crestine
Citirea cartilor de istorie despre viata si petrecerea evlaviosilor nostri
stramosi, a domnitorilor binecredinciosi, a eroilor si nevoitorilor ortodocsi
va ajuta educarea dragostei de Patrie n copil. Pe primul loc, se intelege,
vor fi vietile sfintilor nostri, ale nevoitorilor bunei-cinstiri.
Astfel, copilul va capata treptat notiunea Patriei adevarate, a Patriei
vii. Aceasta notiune poate constitui, la timpul ei, un antidot impotriva dorintei de
dolce vita dupa model occidental.
Un antidot bun contra vulgaritatii culturii de masa (soap operas, filme
de groaza si de actiune, show-uri muzicale si jocuri), contra vatamatoarei
muzici rock, poate deveni pentru copiii nostri adevarata arta de inalta
clasa.
Nu este vorba numai de arta bisericeasca. Desigur, este foarte bine daca micutul
asculta din frageda copilarie numai cantari duhovnicesti, vede numai icoane si i se
citeste numai literatura aghiografica. S-au observat insa ca o astfel de educatie sub
clopot de sticla poate, cu vremea, sa-si arate un revers neplacut: contrastul dintre
lumea n care traieste copilul si realitatea inconjuratoare se poate dovedi prea mare.
Nimerind n mediul scolar sau al tovarasilor de joaca si reprezentand o oaie neagra
printre copiii de varsta sa, copilul se va simti frustrat si se va revolta impotriva
parintilor, apoi si impotriva Bisericii
Fr indoiala, merita sa-i familiarizam pe copii cu cele mai valoroase
mostre ale artei lumesti, pentru a educa n ei gustul estetic. Despre folosul
pe care il aduce sufletului aceasta arta intr-o anumita etapa de formare a
personalitatii au vorbit staretii Optinei.
Daca se pune problema ce carti sa citeasca micutul, este bine ca acestea sa nu fie
numai carti de povesti. Cate comori sunt n poezia pentru maturi a secolului al XIXlea, pe deplin accesibile receptarii si invatarii pe dinafara de catre copii ! Copilul sa
fie familiarizat cu cadentele versului nostru clasic, sa invete a pricepe imaginile
poetice. Si cate teme interesante pentru discutiile cu copiii nu ofera poezia !
Fericiti sunt copiii din acele familii n care exista obiceiul ca toti sa se
adune laolalta si sa citeasca felurite carti bune cu glas tare. Timpul pe care il
pierd adultii cu aceasta indeletnicire este compensat de uriasul folos pe care ea il
aduce copilului si intregii familii. Pentru aceste lecturi sunt potrivite numeroase
productii ale literaturii clasice universale. De pilda, n Familia Imperiala (este vorba
de familia tarului n. tr.) erau alese, n vederea acestor lucrari colective, nu doar

bucati din Sfanta Scriptura se citea si din Dickens, si din Walter Scott, si din
Turgheniev
Tablourile cu teme biblice si istorice, peisajele, tablourile de gen pot fi analizate
impreuna cu copiii nu doar n galeriile de arta, ci si rasfoind albumele de arta. Iar
principalul il constituie muzica clasica serioasa. Copilul trebuie deprins cu
ea din primii ani de viata; astfel, ea va deveni mai tarziu cel mai bun
antidot contra muzicii pop si rock. Adolescentii care frecventeaza salile de
concert recepteaza orice metale cu mult calm, lasandu-se foarte putin atrasi de ele
cel mult n semn de protest, daca parintii exagereaza cu educatia clasica.
As vrea sa-i sfatuiesc pe toti parintii sa-si dea copiii sa invete muzica de la
o varsta frageda: fie sa cante la un instrument, fie sa cante intr-un cor.
Coruri de copii exista acum pe langa multe scoli de duminica *. lar adevarata
educatie muzicala, studiile facute n scoala de muzica, mai sunt utile si prin aceea ca
ii ocupa copilului mult timp, izbavindu-l de nelucrarea (trandavia) cea
vatamatoare. Elevul scolii de muzica nu are timp de jocuri pe calculator: n afara de
lectii si plimbari, trebuie sa mai mearga si la muzica, studiind suplimentar si
acasa.Familiarizarea cu arta adevarata il face pe copil si mai selectiv cu
privire la programele TV.
* Din pacate, afirmatia aceasta este valabila doar pentru Rusia. (n. tr.)
24) Totusi, ce este de facut cu televizorul si calculatorul ?
Vai, trebuie sa luam ca premiz acest fapt: televiziunea a intrat deja n viata copilului
contemporan. A nu avea televizor n casa inseamna a fi prea diferit de norma general
acceptata. Cat sunt de pregatiti pentru aceasta parintii ? Si inteleg ei oare ca n acest
fel copiii lor se afla rupti de tovarasii lor de varsta ? Oare toti sunt n stare sa faca
fata acestui fapt ? Sau calea aceasta este doar pentru cei mai stoici si curajosi parinti
?
n orice caz insa, toti parintii trebuie sa se straduie a reduce contactul
copilului cu televizorul la minimum (pentru pastrarea sanatatii fizice) si sa-l
faca strict selectiv (pentru pastrarea sanatatii sufletesti).
S-a observat ca insisi copiii prefera ca n loc sa se uite n mod pasiv la
televizor sa se ocupe cu alte ndeletniciri interesante care consuma timp si
energie atunci cand au la indemana asemenea indeletniciri. De aceea,
parintii prescolarilor n-ar trebui sa-si precupeteasca fortele jucandu-se cu
copiii lor.
Mai tarziu, pe primul plan va trece o alta sarcina selectarea judicioasa a emisiunilor
TV. Aceasta preocupare vizionarea programelor TV, luand n considerare prejudiciile
aduse sanatatii copilului de catre iradiere, trebuie sa aiba un rost precis.
Nu este nevoie de mari eforturi pentru a intinde mana si a da drumul la televizor. De
ce insa face asta omul (adult sau copil) ? Iata ceea ce este important. Masinal, din
obisnuinta ? Din lipsa de altceva ? Pentru a se deconecta, a uita de sine inaintea
ecranului ? Spre a crea un fundal pentru alte preocupari ? Nu, aceste motive nu pot

fi considerate de catre parinti ca intemeiate si trebuie respinse ferm, folosindu-se

autoritatea parinteasca.
Dar nu exista oare emisiuni TV folositoare ? Nu exista emisiuni stiintifice care
dezvolta intelectul, starnesc apetitul pentru cunoastere si gandire autonoma ?
Emisiunile de popularizare a stiintei, care se ocupa de istorie, de arta, de stiintele
naturii, nu numai ca nu dauneaza adolescentului, ci ii aduc si un anumit folos. Acelasi
lucru se poate spune si cu privire la unele filme artistice si, desigur, la emisiunile
religioase ortodoxe care au aparut n ultimii ani. Parintii trebuie doar sa selecteze
aceste emisiuni, si sa le selecteze cu rigurozitate.
Astfel, intr-o familie ortodoxa, tatal deschide n seara zilei de duminica, impreuna cu
fiica sa, programul TV pe saptamana urmatoare si, inarmandu-se cu o carioca, aleg
impreuna emisiunile pe care le vor viziona. Daca ies prea multe, se face o selectie si
mat stricta, avand ca baza o limita de timp determinata Poate ca aceasta
experienta li se potriveste si altora ? Este foarte important ca televizorul sa fie
deschis numai pentru a se viziona ceva anume, nu pentru a se pierde vremea n fata
lui. Te uiti la ceva si inchizi imediat, fr a te lasa atras sa vizionezi si emisiunea
urmatoare. Acesta este lucrul principal.
Parintii intelepti stiu sa puna si televizorul n slujba familiei. Pentru ei, el nu mai este
domnul Televizor, ci un umil ajutator. Imaginea vizuala este cea mai vie, cea care
ramane cel mai usor n memorie. Limbajul vizual al artei cinematografice penetreaza
pana n sufletul copilului. De aceea, este important ce se rosteste prin acest limbaj.
Putem doar adauga ca interdictia parinteasca (daca cel mic vrea foarte mult sa vada
o anumita emisiune, iar parintii stiu ca aceasta nu se cuvine defel) trebuie sa fie
motivata fie si prin cele spuse despre televizor n cartea noastra. n orice caz,
sarcina parintilor este sa explice intr-un mod accesibil copilului necajit ca
nimic nu este pentru suflet lipsit de urmari si sa-l ajute a distinge ceea ce
este rau de ceea ce este bun.
Nu trebuie sa fugim ingroziti nici de calculator. Aici pot fi facute aceleasi recomandari
ca si n privinta televizorului: limitarea stricta a timpului consacrat folosirii
calculatorului si o atitudine judicioasa. n secolul computerizarii generale, cand
calculatoarele se afla chiar si n manastirile ortodoxe, a-l tine pe copil intr-o izolare
artificiala fata de ele inseamna a complica pentru el viata adulta care ii sta n fata,
studiile si, poate, activitatea profesionala. Oare merita sa-l retragem pe copil din
scoala numai pentru ca acolo se deschide o clasa de informatica ?
Asadar, pentru ca el, avand acces la masina inteligenta, sa nu se lase prins de
patima jocurilor, au de jucat un rol si parintii, care sunt datori sa-i explice cu
autoritate cum stau lucrurile: ca calculatorul nu este o jucarie, ci un
instrument destinat activitatilor folositoare, si trebuie sa slujeasca la
lucruri bune, nu spre vatamarea omului.
25) Educarea sufletului

Asadar, sa-l ajute pe copil a-si pastra sanatatea trupeasca si sufleteasca n lumea
masinilor poate doar un sistem de aparare interioara. Construirea lui trebuie sa
devina sarcina principala a parintilor contemporani care tin la binele copilului lor.
Mat inainte de toate, datoria lor sfanta este sa-i dea o orientare corecta n viata.
Astfel, nici un fel de teleeroi nu vor deveni idolii sai si impresiile
vatamatoare din lumea cazuta nu vor putea sa se joace n voie cu sufletul
lui.
Pentru oamenii credinciosi, ortodocsi, singura orientare infailibila se intemeiaza
pe poruncile lui Hristos. Numai bazandu-se pe acestea poate omul sa aprecieze n
mod corect, duhovnicesc, tot ce se petrece cu el. Altminteri, acoperit de valurile
propriilor patimi, nevazand n viata sa nici un sens mai inalt, el se ineaca n
marea vietii, cufundandu-se din ce n ce mai mult n abisul pacatului.
Copilul provenit dintr-o familie ortodoxa primeste o educatie crestina corecta si
impresii bune, folositoare de suflet, n primul si n primul rand n Biserica. Aici exista
momente cruciale: alegerea corecta si la momentui potrivit a unui duhovnic pentru
copil, problema posturilor si multe altele. Sa ne oprim asupra catorva dintre ele.
De pilda, cum sa facem interesanta si plina de bucurie viata copilului, fr
a apela la televizor, jocuri electronice, McDonalds-uri si altele ca acestea
? Cum sa o umplem de continut duhovnicesc, fr a lipsi copilul de jocurile
si recreerile cuvenite lui ?
De parinti depinde sa arate copiilor (nu cu vorba, ci cu fapta) cum poti sa te
bucuri de viata fiind ortodox. Trebuie ca micul scolar sa aiba ceva interesant de
contrapus distractiilor tovarasilor sai de varsta, fr a invidia pe cei care au vazut
toate filmele de desene animate. Este bine daca el, discutand cu camarazii sai
despre felul n care a petrecut duminica, sa poata spune: Iar noi am mers ieri
undeva si am vazut ceva. Acest ,,ceva poate fi, de pilda, o manastire
Pasind n adolescenta, copilul se ciocneste n mod inevitabil de tentatia
vietii usoare si placute, urmand patimilor, asupra lui navaleste
propaganda neinfranarii si dezmatului. De aceea, este bine daca sufletul lui
a fost intarit din timp de imaginea unui alt mod de viata: acel despre care
s-a spus: Stramta e poarta si ingusta e calea ce duce la viata, si putini
sunt cei care o afla pe ea. (Matei 7, 14)
Pentru copilul ortodox este foarte util sa cunoasca nu numai parohia sa si preotul
sau, ci sa mearga si prin manastirile care renasc acum n orase si sate. Acest lucru
nu numai ca ii va largi orizontul ci va favoriza si dezvoltarea sa duhovniceasca.
Intrand pe portile manastirii, copilul trece un fel de granita. Lucrul acesta este vizibil
mai ales n manastirile din orase: adineauri erai pe strada galagioasa, care-ti lasa
impresia unui fel de haos, a unei nebunii colective si iata ca inaintea ta sta o alta
lume, care traieste dupa alte legi: o icoana sui generis a Imparatiei Cerurilor. Ei
bine, aratati-i copilului aceasta icoana. A-l duce pe copil n curtea manastirii, a-i
explica mai inainte regulile de comportament din manastire, a-i arata monahii care
slujesc si indeplinesc felurite ascultari, a-l duce la un ieromonah pentru a lua

blagoslovenie toate acestea se pot face inca din frageda pruncie a copilului. Pe
drum, mama sau tatal ii poate povesti copilului ca monahii nu traiesc ca toata lumea,
nu sunt din lume: ei au parasit lumea spre a sluji numai lui Dumnezeu.
Copiii mai mari vor fi interesati de istoria manastirii; ei pot fi dusi n
excursie. Stramosii nostri indrageau foarte mult aceasta modalitate
evlavioasa de recreere familiala (dupa desertaciunea vietii de zi cu zi)
pelerinajul la manastiri. Pentru copii, aceste pelerinaje reprezinta si niste calatorii
atractive, cu pregatiri minutioase etc Multi dintre ei isi aduc aminte de aceste
pelerinaje pentru tot restui vietii. Desigur, dintr-o serie de motive, ele nu pot fi
intreprinse des, dar cu atat mai serioasa si mat interesanta va fi pregatirea n
vederea lor, cu atat mai profund se vor intipari ele n memoria copilului.
n multe manastiri exista case de oaspeti fr plata, pentru pelerini, unde se poate
ramane cateva zile si munci n folosul Sfantului locas. Adultii pot merge acolo insotiti
de fiii adolescenti. Manastirile din orase au, indeobste, schituri n afara oraselor,
gospodarii-anexe, unde ajutorul pelerinilor este primit cu bucurie.
Manastirile ortodoxe, cu sfintele lor odoare, cu izvoarele facatoare de
minuni, cu slavitul lor trecut istoric, sunt, de asemenea, un chip al
adevaratei, viei Patrii.
Manastirea este un loc unde se face simtita suflarea unei alte vieti. Acelasi
lucru, desi intr-un mod putin diferit, poate fi simtit de copil si intr-un cimitir ortodox
Am vorbit, deja, despre faptul ca, gratie culturii de consum, n constiinta copilului
se incuibeaza o conceptie despre viata si moarte foarte superficiala, complet straina
de viziunea ortodoxa asupra lumii. Cum sa educi copilul, asa incat sa nu existe
n el nici teroarea inaintea mortii, nici obisnuinta cu moartea pe care i-o
insufla cele ce se vad n ziua de azi?
Aici este de mare ajutor o indeletnicire evlavioasa si folositoare de suflet ca vizitarea
cimitirului. Despre utilitatea vizitarii cimitirelor au scris Sfintii Parinti. Pedagogii
ortodocsi contemporani impartasesc pe deplin aceasta parere si n ceea ce-i priveste
pe copii: si pentru ei este folositor sa mearga la cimitir. Mai inainte de toate la
mormintele celor apropiati.
Aici este locul cel mai bun pentru a sta de vorba cu copilul despre moarte: printre
morminte si cruci. Toate meditatiile asupra desertaciunii desfatarilor lumesti,
care suna putin cam abstract n imprejurari obisnuite, sunt receptate altfel
aici. n cimitir, unicitatea si irepetabilitatea fiecarei persoane umane,
precum si pretui vietii daruite de Dumnezeu se fac simtite altfel.
Este bine daca cei mici ajuta mamei sa curete mormintele celor apropiati, sa
sadeasca flori de primavara, sa aprinda o lumanare inaintea crucii si lucrul principal
daca se vor deprinde sa se roage pentru odihna sufletelor celor
raposati, precum si a celorlaiti crestini ortodocsi inmormantati acolo.
Exista un obicei eviavios a merge n mod special pentru a te ruga la mormantul
unui drept care inca nu a fost proslavit de Biserica, dar este cinstit de catre poporul
credincios.

n cimitir sta de fata viata vesnica. Este un loc care predispune n mod
deosebit la convorbiri duhovnicesti. Aici se intaresc legaturile familiale, se
reinnoada lantul vremurilor si generatiilor.
Vorbind despre lecturile n familie, inca nu am vorbit despre ceea ce este esential:
citirea Evangheliei copiilor. Acest obicei bun, fr de care este de neconceput o
educatie crestina corecta, a existat dintotdeauna si exista si acum n multe familii
ortodoxe.
Parintii contemporani citesc Evanghelia copiilor cel mai adesea atunci cand acestia
sunt bolnavi ori inainte de culcare, atunci cand sufletul de copil este mai receptiv si
este distras mai putin de preocuparile lumesti. Partea trupeasca a omului se
smereste si se potoleste n timpul bolii; inainte de culcare, atunci cand copilul
este deja intins n pat, desertaciunea din timpul zilei se retrage, iar copilul
simte mai multa nevoie de contact cu mama sau cu tata.
Experienta demonstreaza ca trebuie sa incepem a citi impreuna cu copiii, de la o
varsta cat mai frageda, veritabilul text canonic al Noului Testament. Despre acest
fapt scrie n cartea Atunci cand copiii se imbolnavesc preotul Alexie Craciov.
Uneori spune el parintii nu se hotarasc sa le citeasca celor mici Evanghelia
pentru adulti, le citesc Mica Biblie. Deja de la varsta de sapte ani, sau chiar mai
devreme, copilului i se poate citi textul canonic, pentru ca el sa se deprinda
cu hrana duhovniceasca integrala. El nu trebuie hranit cu mancare artificiala, ci
cu lapte de mama.
La aceeasi concluzie ajung, pe baza propriei experiente, multi parinti ortodocsi.
Mama a doi baietei (A. Sarcolova, autoare a unor eseuri pedagogice publicate n
1996 n revista Moscova) ne impartaseste observatiile sale. Ea a fost uimita de
profunda impresie pe care Cuvantul lui Dumnezeu cel original, nu adaptat o
produce asupra copiilor sai (de opt si cinci ani): ei recepteaza poruncile lui
Dumnezeu, atunci cand li se citeste Evanghelia adevarata, ca pe o chemare
nemijiocita adresata lor.
Aceasta mama ii sfatuieste pe toti parintii: Evanghelia (nu cea adaptata) poate fi
citita n mod selectiv copilului, incepand de la varsta de patru ani. Daca aveti o buna
cunoastere a Noului Testament, nu va va fi greu sa alegeti un fragment mic,
anticipand prin citirea lui venirea unui mare praznic. Aceste citiri sunt extrem de
importante, intrucat astfel incepe viata crestina constienta, care este nedespartita
de Marea Carte.
Psihologii spun ca vremea de dinainte de somn, cand copilul este deja intins n pat,
este cea mai propice pentru convorbiri de taina. Unii parinti, dupa o scurta lectura,
incep sa discute cu copiii; s-a observat, de pilda, ca cei mici raspund cu placere
atunci cand li se pun intrebari legate de cele citite, integrand n viata proprie ceea ce
tocmai au auzit.
26) Exemplul parintilor

Trebuie oare sa mai adaugam ca a-l plasa pe copil, pe terenul ferm al poruncilor
crestinesti este un lucru de care sunt n stare numai acei parinti care ei insisi se
straduiesc sa traiasca potrivit acestor porunci ?
Spiritului distructiv al epocii noastre parintii ii pot opune pacea si
stabilitatea vietii n Biserica si n familie (mica biserica), asa incat copilul
mic sa simta: aici e bine, iar devenind adult sa-si aminteasca: acolo era
bine. Precum se stie, adevarurile de credinta nu se demonstreaza teoretic, ci se
arata pe viu. Probabil ca unul din cele mai puternice antidoturi fata de impresiile
vatamatoare venite de la lume este modelul unor oameni care traiesc aici si acum,
dar n pofida legilor acestei lumi. Cel mai bine este atunci cand acesti oameni sunt
parintii.
Nu trebuie sa uitam ca cei mici sunt permanent cu ochii pe noi. Copiii
observa si imita incontinuu. n ciuda aparentei lor superficialitati, ei
observa tot: si felul n care ne purtam n biserica, si felul n care ne rugam
acasa, si modul n care ne purtam cu oamenii sau felul n care ne exprimam
despre ei, ce ne bucura si ce ne intristeaza.
Cu cat inainteaza copilul mai mult n varsta, cu atat ne apreciaza mai critic, cu atat
vede mai bine punctele n care vorbele si faptele noastre nu se potrivesc
intre ele. El poate aprecia din ce n ce mai bine propriile noastre eforturi de a trai n
conformitate cu poruncile lui Dumnezeu.
Iata o intrebare importanta: cum sa-i invatam pe copii sa se roage ? Cum sa facem
ca rugaciunea sa nu devina pentru ei o obligatie plictisitoare, o pravila
moarta, pe care trebuie s-o termine cat mai iute de citit? Multi parinti au
inteles ca si aici exista un mijioc educativ de neinlocuit: exemplul propriu. Si au
inceput sa se roage n prezenta copiilor, asa incat acestia sa vada si sa auda. Intrucat
pe copilul mic nu-l faci sa stea locului si sa asculte daca are posibilitatea sa se
joace, parintii au gasit momentul convenabil: aceeasi vreme dinainte de culcare,
cand copiii stau deja lungiti n pat. Multi copii adorm invaluiti de rugaciunea
parintilor.
Copiii ii privesc si asculta cu deosebita atentie pe adultii care se roaga,
insusindu-si experienta de rugatori a acestora.
Staretul schiarhimandrit Gavriil (din manastirea Spaso-Eleazarski) isi amintea cum
mama sa il dojenea pentru pozne n copilarie, iar atunci cand poznele se repetau, se
scula la rugaciune: Ingenunchea povesteste staretul inaintea sfintelor icoane si
incepea sa se planga de mine lui Dumnezeu, rugandu-se cu glas tare: Doamne, iata
ca am cerut de la Tine fiu, dar el isi tot face de cap si nu ma asculta. Ce sa ma mat
fac cu el ? El o sa piara si o sa ma piarda si pe mine Doamne, nu-l lasa,
intelepteste-l, ca sa nu-si mai faca de cap Si tot asa, se ruga cu voce tare, plangea.
Iar eu stateam langa ea, potolit, ascultandu-i plangerile. Tare rusine mi-era, dar si
mila de mama

Mamico Auzi, mamico ! N-am sa mai fac ii sopteam cu teama. Iar ea se tot
ruga lui Dumnezeu pentru mine. Iarasi ii fagaduiam ca n-o sa mai fac si degraba
incepeam sa ma rog si eu, impreuna cu mama
As vrea sa adaug numai ca cei mici sunt foarte sensibili la nesinceritate: sa
nu dea Dumnezeu ca sa bage de seama copilul ca mama se roaga de ochii lui,
demonstrativ ! Urmarea va fi scepticismul si chiar inrairea sa; telul unei astfel de
rugaciuni cu voce tare trebuie sa fie doar rugaciunea n sine.
27) ncheiere
Un oarecare om n varsta si-a amintit toata viata, pana la adanci batraneti,
cum parintii lui, pregatindu-l de culcare, puneau pe masa o iconita, cu o
candela aprinsa dinaintea ei, ca sa-l apere pe copil impotriva fricii de
noapte: si cata bucurie si liniste avea, adormind, de la privelistea icoanei
luminate de candela.
Cateva astfel de amintiri au, fr indoiala, o actiune binefacatoare asupra sufletului,
aparandu-l la vreme de ispita. Iar n zilele noastre, copiii au mare nevoie de
impresii benefice, folositoare de suflet, pentru ca lumea contemporana
literalmente copleseste sufletele copiilor cu impresii terifiante si care indeamna la
pacat.
De parinti depinde ca impresiile benefice sa atarne mai greu. Amintirea
pelerinajelor la manastiri, a plimbarilor facute seara impreuna cu tata, a
felului n care mama se ruga la capataiul sau, pot reprezenta pentru
adolescent si adult echivalentui acelei candele, izgonind intunericul
pacatului.
A ocroti sufletul copilului de inrauririle vatamatoare ale acestei lumi nu este un lucru
chiar imposibil. Mai inainte de toate, copilul botezat are aparatori chiar mai puternici
decat parintii sai: Ingerul pazitor, Sfantul al carui nume il poarta. Si Domnul Insusi,
precum este scris, pazeste pruncii. Nici Maica Domnului nu-i paraseste. Trebuie
numai ca micutul sa isi aduca aminte de Aparatorii sai Ceresti si sa se roage lor. De
aceea este atat de important sa-i invatam pe copil sa se roage nu sa prociteasca
dimineata si seara o adunatura de cuvinte al caror inteles ii scapa, ci sa se roage
cu adevarat lui Dumnezeu, adica sa stea de vorba cu El, sa ceara ajutorul si
ocrotirea Lui.
Exista o povestire a scriitorului crestin contemporan A. Dobrovolski, numita
Kremlin, n care este vorba despre doi baietei, doi frati care s-au ratacit pe
aglomeratele strazi ale Moscovei si s-au indepartat din ce n ce mai mult de casa. Ei
au fost izbaviti printr-o minune dumnezeiasca a fost ascultata rugaciunea unuia din
copii, care si-a amintit povata bunicii: Sasa, daca te imbolnavesti, sau daca
ratacesti ceva, daca tu insuti te ratacesti sau te sperii roaga-te lui Dumnezeu, si
Dumnezeu iti va ajuta. Si iata, amintindu-si aceste cuvinte, copilul speriat mergea
pe strada, tinandu-si fratele de mana, si se ruga necontenit: Doamne, ajuta-ma !
Doamne, du-ma acasa ! Si rugaciunea fierbinte a copilului a fost ascultata: Domnul

le-a trimis baietilor o calauza o sfanta necunoscuta n chip de monahie batrana,

care le-a aratat drumul
Atunci cand ii explicam copilului felul n care lumea cazuta actioneaza asupra
sufletului sau, felul n care demonii vorbesc cu sufletul prin ganduri si de unde vin
gandurile, merita, probabil, sa-i spunem ca nici macar marii nevoitori nu s-au putut
impotrivi acestor atacuri ale demonilor cu propriile puteri, ci ei, vazandu-si
neputinta, stiau ca ceea ce este cu neputinta la oameni, este cu putinta la
Dumnezeu (Luca 18, 27); se rugau lui Dumnezeu si El ii apara. Toata sarcina lor
era sa ia aminte la sine si sa se roage. Aceasta este o lectie si pentru noi.
Si pentru copiii nostri, care n ceasul cel greu al ispitei se pot ruga lui
Dumnezeu si primi ajutor grabnic.
Parintii contemporani nu au posibilitatea de a-si inchide copilul intr-un turn de
fildes, ca astfel sa-l izoleze complet de influentele vatamatoare de suflet ale lumii.
Acest lucru ar fi, de altfel, o manifestare destul de nechibzuita a dragostei parintesti.
Dragostea cu dreapta-socoteala este smerita si stie ca nu toate stau n puterea ei. n
schimb, ceea ce este cu neputinta la oameni, este cu putinta la Dumnezeu. De
aceea, datoria fundamentala a parintilor crestini din toate timpurile ramane
rugaciunea pentru copii. Tot aceasta constitute baza intregului proces de educatie n
familie.
Pr. Alexandru

Impactul negativ al desenelor animate, al jucriilor/ eroilor

la mod i al televizorului asupra copiilor Studii
Dincolo de coninutul nepotrivit, desenele au impact negativ pentru c reprezint o activitate pasiv, n care
copilul st pironit cteva ore n faa ecranului, fr s fac nimic. n copilrie nvarea este strns legat de
micare i de implicare activ. Copilul are nevoie s exploreze lumea, s testeze, s ncerce, s se mite.
Privitul la televizor ns nu i ofer deloc aceast ans. n loc s i foloseasc energia ntr-un mod
constructiv, micuul care se uit la televizor o acumuleaz i o transform ntr-o stare de agitaie difuz i
neastmpr. Privitul la televizor pur i simplu nu este compatibil cu dezvoltarea intelectual a acestuia.
Un alt efect negativ pe care l poate avea este oatitudine pasiv, de acceptare necondiionat a tuturor
lucrurilor pe care le vedem la televizor. Pentru c imaginile trec cu repeziciune pe ecran i pentru c mereu
se ntmpl ceva nou, copiii nu apuc s reflecteze asupra lucrurilor pe care le vd. Ei le asimileaz fr s
se gndeasc mult la ele. Tot ce se ntmpl n desene este preluat ca atare i nu trece prin filtrul critic,
pentru c acest filtru nu are cnd s se activeze.
Copiii nu se mai adun cu prinii n jurul mesei sau a locului de joac, ci n faa televizorului. n loc s fie
un accesoriu, televizorul este n multe familii centrul casei, n jurul cruia se ntmpl toate activitile n
familie. Muli copii nu relaioneaz cu prinii dect n faa televizorului, iar aceast relaionare este de
fapt improprie (ei nu vorbesc, doar se uit n aceeai direcie). Pe termen lung, acest tip de interaciune dintre
prini i copii duce la alienare i nstrinare.

Multe desene animate prezinta scene de violenta sau pericol, bine invaluite intr-un noian de actiuni,
pentru a nu atrage in mod explicit atentia. Nu mica mi-a fost mirarea cand, chiar in cadrul unui desen
Dinsey considerat a face parte din categoria lipsita de probleme am auzit insulte de genul idiot, iar
zilele trecute stupoarea mea a atins pragul maxim cand intr-un desen difuzat de Cartoon Network am
remarcat un personaj care comitea nici mai mult nici mai putin decat ... o sinucidere (de fapt si intr-un
episod cu Tom si Jerry cel cu ratusca care se considera urata). Nu stiu cat de mult intelege un copil acest
concept, insa nu este deloc in regula sa li se prezinte asemenea lucruri. Mai ales cand se stie foarte bine
gradul in care pot fi influentati cei mici.
Aspecte importante

Principala scena problematica pentru copii este, desigur, reprezentata de violenta explicita, mai exact cand
se bat ca chiorii sau chiar se omoara. In lipsa unor lectii de viata adecvate pentru a contrabalansa aceste
efecte, cei mici pot dezvolta un comportament agresiv si se pot angaja in acte violente, fara a intelege ca
lumea reala presupune mult mai multe consecinte decat cea virtuala. Televiziunea incepe sa joace un rol tot
mai important in categoria de varsta 3-6 ani, iar micii telespectatori nu doar inteleg ce vad, ci doresc si
informatii suplimentare; multi parinti nici nu constientizeaza gravitatea situatiei.

Iata si cateva exemple la indemana: testoasele

Ninja care se bat cu dusmanii lor sau distrug totul in cale, rezultand fete lovite, maini si picioare rupte si
cladiri dezafectate. Tom si Jerry este un alt caz in care violenta joaca un rol important, doar stiti bine ca se
fugaresc si se agreseaza continuu, ca si Wile E.Coyote si Road Runner. In toate cazurile cineva sfarseste
lovit, si chiar rau, fie ca este vorba de un pian cazut in cap, de arme, expolizibil, toate aceste scene
transmit mesaje subliminale dar si directe catre mintile copiilor care ajung sa accepte violenta ca pe ceva
normal. Trebuie subliniat faptul ca un nou tip de desene animate incadrate drept Anime (Dragon Ball
Z, Digimon si Pokemon) sunt considerate cele mai violente; contin acelasi nivel ca si jocurile video
asociate.
Doamna Raluca Mosora (Vasiliu) consilier psihologic si psiholog clinician, absolventa de Master de
Consiliere Educationala si de Master in Programare NeuroLingvisticawww.psihologpentrucopii.ro subliniaza:
Cand ne gandim la impactul negativ pe care il au desenele animate, trebuie sa luam in considerare doua

aspecte: in primul rand continutul desenelor animate si in al doilea randactivitatea de a privi la televizor, in
sine.
In ceea ce priveste continutul desenelor animate, cu siguranta ca el depinde foarte mult de tipul de desene

la care se uita copilul. Exista desene animate cu continut violent la fel cum exista desene pasnice, care
incurajeaza blandetea, de exemplu. Exista desene in care personajele sunt obraznice, smechere, cum
spunea un copil, la fel cum sunt unele desene educative. Nu putem include toate desenele in aceeasi
categorie. Asadar, sa ne gandim putin care sunt desenele animate periculoase din punct de vedere al
continutului pentru copil.

In primul rand sunt desenele animate cu continut violent. Chiar daca super-eroii
salveaza omenirea, totusi ei apeleaza la violenta pentru a o face: impusca rau-facatori, arunca cu bombe,
lovesc, distrug. Actele de violenta din desenele animate instiga la violenta, copiii care se uita la desene
animate violente devin mai violenti (nu o spun eu, ci cercetarile de specialitate pe aceasta tema). Copilul
care este expus frecvent la continuturi violente considera agresivitatea ca pe ceva normal, o solutie la
indemana. Asa cum eroii buni folosesc agresivitatea pentru a-si atinge scopul, asa si el va crede ca uneori a
fi violent este cea mai buna solutie. De cele mai multe ori eroul pozitiv care foloseste agresiunea nu
suporta nicio consecinta negativa pentru ea. Dimpotriva, el este recompensat si apreciat de ceilalti. In acest
caz si copilul considera ca este in regula sa fie agresiv atata timp cat o face in numele unei cauze
bune (poate de aici si credinta ca, atata timp cat are un motiv, este justificat sa fie agresiv cu ceilalti).
In al doilea rand sunt desenele animate care ii sperie pe copii. Copiii nu reusesc sa faca prea bine diferenta
intre realitate si ceea ce vad la televizor. Ei cred ca personajele si intamplarile din desene exista si in
realitate. Oricat ni se pare de simpatic Scooby Doo, aventurile lui i-au speriat pe o gramada de
copii. Fantomele si creaturile din desene continua sa le dea cosmaruri multor copii, chiar daca parintii le
explica ca acestea nu exista in realitate.
In al treilea rand sunt desenele animate greu de inteles pentru copii, care prezinta un mesaj incoerent,
dificil. Sunt genul de desene animate in care se vehiculeaza cuvinte precum portal, univers paralel,
monstri spatiali, xiaolin samd. Personajele sunt niste ciudatenii, imaginile de fundal nu au nici o
legatura cu realitatea, actiunea este sacadata, cadrele se schimba prea repede. Aceste desene induc
o stare de alerta difuza si nu transmit de fapt nici un mesaj coerent si util pentru copil.
Dar, dincolo de continutul nepotrivit, desenele au impact negativ pentru ca reprezinta oactivitate
pasiva, in care copilul sta pironit cateva ore in fata ecranului, fara sa faca nimic. In copilarie,
invatarea este strans legata de miscare si de implicare activa. Copilul are nevoie sa exploreze lumea,
sa testeze, sa incerce, sa se miste. Privitul la televizor insa nu ii ofera deloc aceasta sansa. In loc sa isi
foloseasca energia intr-un mod constructiv, micutul care se uita la televizor o acumuleaza si o
transforma intr-o stare de agitatie difuza si neastampar. Privitul la televizor pur si simplu nu este
compatibil cu dezvoltarea intelectuala a acestuia.
Efecte negative ale desenelor

Copiii care vizioneaza emisiuni in care violenta este realist prezentata, repetata frecvent si lipsita de
consecinte vor imita cel mai probabil ce vad. Expertii de la Academia Americana a
Pediatrilor considera ca acei copii care vizioneaza desene pline de violenta tind sa fienervosi, agresivi
si neascultatori, dar si lipsiti de rabdare. Iata si principalele efecte asupra celor mici:
devin insensibili la durerile si suferintele celorlalti
nu resimt disconfort ca urmare a violentei din jur in viata reala
sunt predispusi reactiilor agresive si comportamentului violent.
Desi multe persoane nu cunosc acest lucru, sunt implicate si probleme de sanatate de tipul
convulsiilor (colaps, tulburari temporare ale modului de functionare al creierului si chiar pierderea
constiintei). Astfel, in Japonia in anul 1997, 653 de copii au fost spitalizati pentrucrize epileptice si s-a
aflat ca cauza a constat intr-un episod din renumitul desen animatPokemon (in care apareau lumini rosii si
albastre); acesta a fost interzis de guvern si nu a fost nicioadata difuzat. De asemenea, in cazurile de
vizionare prelungita, nu este afectata doar vederea, ci apar si probleme asociate curbarii coloanei
vertebrale; lipsa de activitate fizica creeaza probleme cu greutatea (obezitate) conform Asociatiei
Americane Medicale,deoarece consuma deseori si mancare de tip junk food in acest timp (si nu depun
efort fizic pentru a creste nivelul de ardere a caloriilor si metabolismul).
In plus, multi experti considera ca este influentat in mod negativ si limbajul copiilor cu varsta pana 3 ani
deoarece urmaritul desenelor constituie o activitate pasiva in care nu exista niciun fel de interactiune
benefica dezvoltarii limbajului(conform Comstock 1991); astfel este rapit un timp de calitate
destinat altor activitati (aptitudini de creativitate, motrice, sociale, de vorbire-se dezvolta prin joaca,
explorare si conversatie). Se amorteste astfel mintea copilului, impiedicandu-l sa exercite initiative,
sa fie provocat intelectual, sa gandeasca analitic si sa-si foloseasca imaginatia; cei mici intampina
probleme in ajustarea de la invatarea vizuala la cea aurala (invatare prin ascultare), in consecinta
prezentand si o atentie limitata. Tot in acelasi sens, copiii care urmaresc programe televizate in exces
tind sa lucreze mai putin la teme; iar cand le efectueaza cu un televizor in fundal, retin mai putine
informatii. Daca sunt privati de odihna din cauza televizorului, vor fi mai putin alerti ziua,
aparand rezultate scolare reduse.
Nu in ultimul rand, copiii se identifica cu personajele care devin modele. Acestea dispun fie de un
comportament agresiv, fie au puteri supranaturale (zboara, arunca cu panza de paianjen din mana, sar de pe
o cadire pe alta, arunca fulgere, alearga mai repede ca vantul, cad de la inaltime si nu patesc nimic, se lupta
cu 15 infractori deodata s.a), deci e vorba de o identificare neadevata. In lipsa supravegherii
parentale (explicarii diferentei intre realitate si fictiune), copiii pot folosi desenele animate drept
un inlocuitor pentru viata reala, din nou un pericol pentru dezvoltarea psihologica armonioasa.
Doamna Raluca Mosora (Vasiliu) consilier psihologic si psiholog clinician, absolventa de Master de
Consiliere Educationala si de Master in Programare Neuro-Lingvistica
www.psihologpentrucopii.ro completeaza:
Din pacate, efectele negative pe termen lung asupra privitului la desene pot fi destul de semnificative.

Cred ca cel mai grav se refera la stilul de viata sedentar cu care il obisnuim pe copilul nostru. Un copil

care nu este obisnuit sa se miste, care nu exploreaza, care sta nemiscat ore in sir la varsta la care ar trebui
sa fie mereu activ are sanse mari sa se transforme intr-un adult sedentar si din aceasta cauza sa aiba
probleme de sanatate.
Un alt efect negativ pe care il poate avea este o atitudine pasiva, de acceptare neconditionata a
tuturor lucrurilor pe care le vedem la televizor. Pentru ca imaginile trec cu repeziciune pe ecran si
pentru ca mereu se intampla ceva nou, copiii nu apuca sa reflecteze asupra lucrurilor pe care le vad.
Ei le asimileaza fara sa se gandeasca mult la ele. Tot ce se intampla in desene este preluat ca atare si
nu trece prin filtrul critic, pentru ca acest filtru nu are cand sa se activeze. Pentru a intelege ceva in
profunzime este necesar sa ne oprim si sa ne gandim, sa il intoarcem pe toate fetele, ori privitul la desene
pur si simplu nu este o experienta care ne ajuta sa facem asta.
Nu in ultimul rand, este pacat ca de multe ori privitul la televizor devine principala interactiune dintre
parinti si copii. Copiii nu se mai aduna cu parintii in jurul mesei sau a locului de joaca, ci in fata
televizorului. In loc sa fie un accesoriu, televizorul este in multe familii centrul casei, in jurul caruia
se intampla toate activitatile in familie. Multi copii nu relationeaza cu parintii decat in fata
televizorului, iar aceasta relationare este de fapt improprie (ei nu vorbesc, doar se uita in aceeasi
directie). Pe termen lung, acest tip de interactiune dintre parinti si copii duce
la alienare si instrainare.
In concluzie, consider ca privitul la desene animate nu ar trebui sa fie o activitate centrala in viata
copilului, ci doar o forma marginala de distractie sau de relaxare. Si, pentru ca nu dorim sa crestem copii
dependenti de desene animate si nici persoane hipnotizate de micul ecran, trebuie sa ne asiguram ca le
oferim copiilor doar desene potrivite si doar o perioada limitata de timp.
Studii

Primul studiu de mentionat in acest sens a fost realizat cercetatorii Universitatii din Iowacare au
constatat faptul ca emisiunile animate destinate tinerilor contin deseori mai multa brutalitate decat
programele destinate audientei generale.

Conform Macbeth, 1996 copiii care au urmarit desene si

programe Tv in timpul perioadei prescolare au prezentat aptitudini de citire mai slabe si, de
asemenea, au fost mai putin interesati sa citeasca carti sau alte medii imprimate (Wright&Huston,

1995). De asemenea, profesorii au remarcat o obsesie a copiilor legata de personajele animate; acestea
sunt incluse in povesti, desene si transformate in modele. Intr-o ancheta ce a implicat cadre didactice,
acestea au consimtit (88%) asupra desenelor animate cum sunt Power Rangers considerate a reprezenta o
influenta negativa asupra elevilor care au devenit mai violenti si au exclus fetele din jocurile lor.
Conform expertului in vorbire si limbaj Sally Ward, 20 ani de cercetare demonstreaza ca acei copii
bombardati cu zgomot TV in case au probleme de focalizare a atentei (cand exista un sunet de
fundal). In acelasi sens, intampina dificultati in canalizarea atentiei pe profesori, fiind obisnuiti cu
stimularea derulata rapid de la TV.
Un studiu pe termen lung condus de Studiul Cohort Millennium publicat in 2013 a identificat faptul ca
acei copii care au urmarit mai mult de 3 ore pe zi de tv, video, dvd-uri (concluziile nu se aplica celor care
au jucat jocuri video) au prezentat risc mai mare de probleme comportamentale, simptome emotionale
si de relationare pana la varsta de 7 ani. In acelasi sens, in urma unui studiu s-a observat o legatura intre
gradul de agresivitate si programele tv vizionate pana la 8 ani (prezic comportamentul la maturitate).
Cercetatorii de la Universitatea Sidney au raportat o legatura intre durata totala de timp in fata ecranului
si grosimea arterei retinale (din ochi) la copii, fiind vorba de o ingustare a acesteia ce indica risc de boli
cardiace.
Din punct de vedere al privarii de efort fizic, conform Universitatii din Montreal, suntpredispusi
obezitatii, dar si unei conditii fizice precare.
Alte efecte negative ale desenelor violente constau in anxietate crescuta, comportamente antisociale,
dar si cosmaruri in care apar personaje animate (Chandler). In ce priveste somnul, copiii care vizioneaza
desene de tip Scooby Doo sunt mai predispusi tulburarilor de somn decat cei care urmaresc de exemplu
Curiosul George; in acest sens cercetatorii de la Universitatea Washington au analizat peste 500 familii
cu copii 3-5 ani. Jumatate dintre ele nu au mai urmarit desene violente, ulterior fiind analizati la interval de
6, 12 si 18 luni si au dormit mult mai bine. Interesant de subliniat este faptul ca adultii de multe ori nu
constientizeaa violenta, parandu-le mai degraba amuzanta. Copiii sunt insa mai concreti, mai literali si vad
asadar violenta comica drept potential inspaimantatoare, inducatoare de anxietate.
Nu in ultimul rand, fiecare ora in plus de urmarit al televizorului de la varsta de 2 ani si jumatate este
asociata cu agresivitatea in colectivitate si bravura fizica in gradinita, conform profesorului Linda
Pagani de la Universitatea din Montreal si Spitalul de Copii Sainte-Justine.
De retinut

In medie, copiii americani vizioneaza 32 acte de violenta pe

ora, aceasta statistica crescand considerabil in comparatie cu acum 20 ani cand era doar 12 acte pe ora
(Krieg). La un calcul simplu, un copil va fi vizionat intre 8000-10000 scene violente inainte de a termina
scoala primara (Weiss). In timp ce adultii pot urmari violenta si intelege ca nu este reala, copiii
intampina dificultati in diferentierea intre ce este real si ceea ce doar pare a fi real.
Programele televizate expun mai mult sau mai putin direct copilul unor influente negative, aratand
violenta, alcool, chiar abuz de droguri si sex intr-un mod pozitiv, iar mintea sa este ca un lut,
formandu-si impresii timpurii asupra a ceea ce vede; acest impresii determina in mare masura modul
cum vede lumea, afectandu-i cresterea. Invata faptul ca agresivitatea constituie un mod de a rezolva
conflictele (Benham), fiind extrem de reala zicala ca violenta naste violenta(Krieg). In plus, copiii tind sa
imite si alte comportamente daunatoare cum sunt raspanditul zvonurilor, barfa si rostogolitul ochilor peste
cap.
Ce putem face pentru a reduce impactul negativ al desenelor si a le folosi pe acestea in contextul unui
mediu sanatos copiilor? In primul rand, este necesar un echilibru al activitatilor, inclusiv al timpului
petrecut in fata televizorului. Apoi, parintii trebuie sa controleze si limiteze timpul acesta la maxim 1 ora
pe zi, dar si sa explice faptul ca personajele nu sunt de fapt ranite, insa in viata reala ar suferi leziuni grave
sau chiar ar muri. Cu toate ca de multe ori pentru a-si putea desfasura treburile casnice, copiii sunt lasati un
timp nelimitat in fata televizorului, acesta nu poate substitui activitatile normale adecvate varstei. De
asemenea, trebuie subliniat faptul ca un comportament violent nu este cea mai buna solutie pentru a
rezolva un conflict. Ar fi de ajutor si impunerea unei limite de varstacareia ii este adresat programul
respectiv (insa doar in tari straine se intampla in prezent acest lucru), iar canalele tv ar trebui sa dispuna de
echipe profesioniste care sa evalueze scenele care pot fi sau care nu pot fi expuse la televizor. Sub nicio
forma copiii nu ar trebui sa urmareasca desene animate al caror continut nu-l pot intelege; in schimb exista
variante cu un impact pozitiv care, cel mai indicat, pot fi urmarite si explicate alaturi de adulti. Faptul ca se
prezinta ca desene animate nu inseamna ca pot fi si vizionate fara probleme.
Doamna Raluca Mosora (Vasiliu) consilier psihologic
Cred ca cel mai important este ca parintii sa controleze continutul desenelor animate la care se uita

copilul lor. Pe langa faptul ca desenele nu ar trebui sa fie violente, infricosatoare sau prea abstracte, ele ar
trebui sa se potriveasca cu copilul. Un desen potrivit este usor de inteles, are o actiune usor de urmarit, este
captivant. Are personaje cu care copilul se poate identifica si care ii pot fi modele. Cele mai bune desene
sunt cele care il invata pe acesta cum sa faca fata provocarilor de zi cu zi. Desenele amuzante, care trateaza
cu umor situatiile dificile, sunt de asemenea potrivite.

Apoi, este important ca parintii sa monitorizeze atent timpul pe care il petrece copilul la televizor. Din
pacate, multi parinti isi uita copiii in fata desenelor pentru ca acestia stau cuminti si ei isi pot termina
treburile. Insa, cu cat un copil sta mai mult la desene, cu atat are mai putin timp pentru joaca si pentru a
relationa cu ceilalti. Chiar daca micutul renunta cu drag la joaca pentru cateva episoade de desene in plus,
parintii sunt cei care trebuie sa preia responsabilitatea si sa limiteze timpul.
De multe ori parintii stiu ca micutul se uita prea mult la televizor, insa nu reusesc sa il smulga pe acesta din
fata lui decat cu proteste si lacrimi. Iata de ce multi ajung sa il lase pe copil ore in sir in fata desenelor, ca
sa nu treaca prin momentele de tensiune de la stingere. Acestor parinti le-as recomanda sa stabileasca
impreuna cu copilul de la inceput cat se va uita la televizor si, cand se apropie ora de inchidere a desenelor,
sa il anunte ca timpul a expirat (mai ai 5 minute si inchidem). Chiar daca micutul protesteaza, parintii
trebuie sa se mentina pe pozitii. Altfel, ei risca sa prelungeasca foarte mult protestele de la ora inchiderii
desenelor.
Copiii au adesea probleme de comportament care, dac nu sunt gestionate cum trebuie de aduli, se pot
acutiza i devin mult mai greu de ndeprtat. ngrijortor este c agresivitatea apare la vrste foarte
fragede cnd cei mici ncep s imite ceea ce vd. Orice printe ar trebui s tie c desenele animate
cu roboi i montri narmai pun o amprent puternic pe dezvoltarea psihic a copiilor i pot duce
pn la adevrate tragedii.
Copiii nva prin imitaie. nvarea prin model este genul de nvare cel mai frecvent ntlnit la
pitici. Genul de informaie la care este expus copilul este relevant pentru c, n prima faz, el o ia
complet brut. Nu o poate distinge, nu o retueaz, n-o modific, o ia aa.
De-a lungul timpul, cteva cazuri au ngrozit opinia public trgnd un puternic semnal de alarma asupra
agresivitii excesive pe care desenele animate o promoveaz.

n august 2008, un copil de numai opt ani din Bacu a murit dup ce s-a spnzurat din greeal.
Bieelul ncerca s l imite pe eroul su preferat de desene animate, Spiderman, ns funia i s-a nfurat n
jurul gtului, lsndu-l fr aer.
n septembrie 2007, o fat de 14 ani din Timi s-a spnzurat n podul casei n care locuia, creznd c
va fi salvat de un cal alb, zburtor. Fata ar fi vrut astfel s imite un personaj din desenul animat pe care
l urmrea.
i n afara granielor au fost nregistrate cazuri cutremurtoare. Spre exemplu, n Marea Britanie, un copil
de nici 2 ani, fascinat de personajul Buzz Lightyear din Toy Story, s-a aruncat pe fereastr de la etajul
unual cldirii n care locuia, aflat la o nlime de 6 metri, fiind sigur c poate zbura precum personajul
su preferat.
Tot n Marea Britanie, n 2008, o feti de patru ani s-a spnzurat dup ce a ncercat s copieze o
figur din desenele animate preferate. Micuta Paige urmrise o scen n care un personaj nota cu o
franghie n jurul gtului.

Desenele animate induc o agresivitate copilului. Ei la vrsta asta triesc n lumea desenului, a

basmului i atunci preiau modele de acolo. Am vzut n comportamentul lor ce se ntmpla i noi rugm
prinii s vegheze asupra copiilor, s le selecteze programul, s urmreasc ce desene vd ei la
televizor. Dac zi de zi un copil este lsat s vad ore n ir desene animate cu persoanaje
hidoase, agresive, imaginile ramn stocate n creierul copilului i nu tii n ce moment al vieii lui
rbufnesc aceste lucruri. Avem copii care, vznd acas aceste desene, au tendina de a-i bate
colegii, a declarat pentru RomaniaTV.net Luci Petcu, educatoare la o grdini din Ploieti.
De asemenea, cadrul didactic mrturisete c a avut parte i de incidente neplcute cu cei mici. Am avut
un copil care la 4 ani cnd a fost adus la grdini tria n lumea desenelor animate. La un moment dat
a luat un scaun i a vrut s loveasc un coleg n cap pentru c aa vzuse n desene, mai spune
educatoarea.
Prinii trebuie s pun limite
Studiile arat c n momentul n care un copil este expus unui desen n care lucrurile se ntmpl foarte
repede, n care exist multe aciuni, copilul este hiperstimulat. Atenia lui este foarte stimulat i el este
pus n alert. El se ateapt ca n viaa lui de zi cu zi lucrurile s se ntmple la fel. El se agit pentru c el
crede c realitatea din jurul lui se va schimba. Pentru asta, copilul este pedepsit, primete tot felul de
reprouri, de reguli.
Psihologul Alina Plieanu spune c este indicat ca printele s-i selecteze copilului programele de desene
animate. Printele este cel care hotrete unde este limita.
Eu le spun prinilor s pun limite, s stabileasc foarte clar ct au voie, cnd au voie, ce au voie s fac

copiii lor. S explice copiilor de ce i s existe ntotdeauna o consecin pozitiv a respectrii

regulilor. Copiii mici chiar dac nu neleg intelectual tot ceea ce li se explic, ei neleg starea pe care
printele o transmite. Depinde foarte mult ce i se explic. Chiar dac cel mic se uit la un moment dat,
inevitabil, la desene animate agresive este important ca un printe s fie acolo i dup s i explice i s-l
ajute s-i consume energia, a declarat psihologul pentru RomaniaTV.net.
Prinii cred c desenele animate i crile pentru copii i ajut pe cei mici s se dezvolte i s nvee.
Psihologii le atrag ns atenia c este foarte important ce fel de desene vede copilul, pentru c unele le pot
face chiar ru, influennd negativ procesul de nvare.
Prinii se gndesc c i copiilor le plac acele desene i cred c fac bine. Ei vor s faca o bucurie copiilor.

Viaa nu o s fie presrat numai de lucruri bune. Este n regul ca cel mic s mai i plng. Frustrarea
face parte din via i se va mai ntlni cu ea de nenumrate ori. Tu trebuie s stai cu el pn se
linitete, nu trebuie s cedezi n faa lui. Problema este c prinilor le este greu s fac fa suprrii
sau cerinelor copiilor. Li se pare straniu c cel mic este trist. Greit, este n regul. Copilul poate avea
parte i de tristee, a completat Alina Plieanu.
Mii de scene de violen pe canalele de desene animate

Consiliul Naional al Audiovizualului a fcut un studiu n 2006 privindviolena n desenele animate i a

constatat c n doua sptmni pe Cartoon Network, Jetix si Minimax s-au inregistrat 7.581 de scene de
violenta, dintre care 4.908 de scene de violenta fizica (65%) si 2673 de scene de violenta verbala (35%).
La nivelul canalelor analizate scenele de violenta s-au distribuit astfel:

3.285 de scene de violenta (43%) la Cartoon Network

2.130 de scene de violenta (28%) la Jetix

2.166 de scene de violenta (29%) la Minimax.

In ceea ce priveste violenta fizica, aceasta s-a regasit in:

2.031 de scene de violenta fizica (41%) la Cartoon Network

1.235 de scene de violenta fizica (26%) la Jetix

1.642 de scene de violenta fizica (33%) la Minimax.

Violenta verbala a insumat:

1.254 de scene de violenta verbala (47%) la Cartoon Network

895 de scene de violenta verbala (33%) la Jetix

524 de scene de violenta verbala (20%) la Minimax

Din totalul scenelor de violenta fizica nregistrat n perioada prezentei analize, formele de manifestare cele
mai frecventa au fost: loviturile, exploziile, bataile si accidentele. Cartoon Network a excelat prin
lovituri, explozii, rnire cu obiecte, bti; la Jetix au abundat exploziile, loviturile si bataile, iar la Minimax
s-a inregistrat cel mai mare numar de accidente.
Violenta verbala a fost reprezentata, in primul rnd de manifestari verbale stridente (ridicare de ton, tipete),
injurii si expresii de argou. La Cartoon Network cea mai mare frecventa au avut-o injuriile, expresiile de
argou dar si stridentele verbale sonore; acestea din urma au atins cotele cele mai inalte la Jetix (532 de
scene cu ridicare de ton, tipete). La Minimax s-au regasit in proportii semnificative pe lnga expresiile de
argou, si stridentele verbale sonore.
Potrivit CNA, dintre canalele analizate, Cartoon Network prezinta un numr mai mare de scene de
violenta dect celelalte doua canale, att ca violenta fizica, dar si ca violenta verbala.
In privinta canalelor Jetix si Minimax datele indica pentru perioada de analiza un volum mai mare de violenta
verbala la Jetix, in timp ce la Minimax predomina violenta fizica.

Copiii ntre fric i ispit

In acest capitol sunt mai multe sfaturi si avertismente adresate parintilor care vor sa-si educe copii sanatosi
din punct de vedere spiritual. Numai o personalitate sanatoasa moral se poate impotrivi agresiunii
societatii contemporane: Fumeaza, nu sunt tari!, Bea, este scump! Omoara, sunt straini, nu sunt
ai nostri!
De aceea, avand in fata dilema educationala: sa-l cresc cinstit sau bogat si de succes?, multi parinti,
satui de macabrul televiziunilor si de foamea spirituala, cauta pentru copilul lor o soarta mai buna, o cale
dreapta si o orientare corecta.
In vacuumul spiritual, umplut de permisivitatea absoluta si uneori chiar de indracire, te poti sprijini doar pe
o spiritualitate autentica si pe setea de Lumina. Nu trebuie sa permitem ca fiul sau fiica noastra sa
creasca singur, ca o buruiana pe marginea drumului, fara sa inteleaga unde este Dumnezeu si unde
este intunericul, unde este binele si unde este raul.Altfel, el va creste devenind buruiana pentru
batranetile parintilor. De aceea, intai de toate, sa ne concentram in misiunea noastra de a nu permite
pacatului sa intre in copiii nostri si, ferindu-i de spini si palamida, sa construim in prunci acele
caracteristici care sunt placute lui Dumnezeu si care vor aduce folos societatii.
Pacatul nu necesita eforturi, de aceea sufletul slab se si deda influentelor negative. Exista multe
variante ale dezvoltarii inclinatiilor pacatoase, dar se poate urmari dinamica lor. Chiar si la un prunc se
poate urmari, spre exemplu, inclinatia spre iubirea de avutie. Astfel de copii au placerea de a detine, intai
de toate, jucariile si sa nu le imparta cu ceilalti copii, cu fratiorul sau surioara. Pe masura ce cresc, aceasta
inclinatie poate deveni la ei iubire de arginti. Adolescentii, mai ales cei din timpurile noastre
comerciale, solicita de la parinti bani, cadouri scumpe si multi chiar se supara daca dorintele nu le
sunt satisfacute. In urma iubirii de arginti vine si slava desarta. Aceasta patima pacatoasa are o
multime de nuante si transformari; se descopera in asociere cu hainele la moda, bijuteriile,
cosmeticele. Dorinta de a placea celor din jur este, in cazul acestei patimi, supradimensionata.
Se pot determina, in acelasi fel, si alte aspecte al slavei desarte: laudarosenia, iubirea de sine, mandria.
In urma acestor patimi apare si lacomia, adica imbuibarea, de la care provine orice fel de necuratie
trupeasca.
Tratarea patimilor necesita insa autocunoastere, pocainta sincera si harul lui Dumnezeu.Copiii mici

trebuie imbisericiti, invatati cu rugaciunea si deasa impartasanie. Parintii trebuie sa tina minte ca
evlavia lor si sanatatea spirituala a copiilor se afla intr-o foarte stransa legatura.

Jucaria si functiile acesteia

Jucaria influenteaza foarte serios psihicul copilului si dezvoltarea personalitatii acestuia. Pentru el jucaria
este ceva viu si adevarat. Fiind pasionat de jucarie, copilul se identifica adesea cu aceasta, cu
trasaturile si cu esenta ascunsa a ei. Este periculos daca acest lucru se produce in jocul cu un erou
negativ. Pericolul consta in faptul ca tot ceea ce este pierdut, la joc, de catre copii, se regaseste
reflectat in viata reala. Astfel, daca cel mic se comporta uman, milostiv si cu grija in joaca, inseamna
ca are in minte un model a ceea ce trebuie sa faca. Si, dimpotriva, daca cel mic este agresiv, grosolan
si dur, atunci un astfel de comportament va fi transpus, cu siguranta, si in realitate.

Jucaria programeaza comportamentul copilului. De aceea este foarte important sa intelegem felul in
care aceasta actioneaza, ce fel de program are. In lume exista bine si rau, ideal si antiideal, iar jucaria
poate fi si o antijucarie. Jucariile-monstri, atat de iubite de multi copii, detin o putere
distructiva. Acestea pot provoca la copii disfunctii psihice.Specialistii considera ca jucaria este
purtator de informatii pentru copii, la fel ca ziarul sau Internetul pentru un adult.

Magazinele sunt pline de testoase Ninja, roboti transformeri si

Batmani. Acesti eroi provoaca la copii fantezii agresive, care sunt transpuse in realitate vizavi de cei
mai slabi: animale sau copii.
S-ar parea ca jocurile de masa nu au nimic negativ. Vechile cuburi cu imagini din povesti, mozaicurile
sau constructoarele pentru copii, care si-au demonstrat, de-a lungul vremii, utilitatea, dezvoltand
intelectul, invatand copiii sa rabde si sa se miste, toate acestea nu mai sunt la fel. Uitati-va doar la
denumirile lor: Piratii, Stapanul Universului, Cuceritorul. Spre ce anume ii indreapta aceste
jocuri pe copii? Spre manifestarea mandriei si a slavei desarte.
Povestile sunt inlocuite de lumea Fantasy, cu eroi extraterestri si monstri. Acum sunt foarte populare
jocurile de-a afacerile, de-a banii si bancile. Ce ii invata acestea pe copii? Din pacate, le intarata
dorinta de inavutire, minciuna si manipulare. Si inca un exemplu: Jocul Concurs de frumusete
instructii pentru fetite cum sa se pregateasca pentru un astfel de concurs. Jocul invata cum trebuie sati arati corpul si cum sa lupti impotriva concurentelor. Iar mamele si tatii cumpara aceste jocuri, dupa cum
spun vanzatorii, cu mare ardoare.
Copiilor le place constructorul de tip Lego. Intr-adevar, acesta e o jucarie viu colorata si ecologica. Cu
ajutorul ei poti construi diferite peisaje sau scene. Dar ce fel de scene?Catastrofe mondiale,
Extraterestri, Fantome, Razboinici galactici aceasta este tematica lor principala.
Exista jucarii bune si inteligente. Parintii trebuie sa le aleaga cu grija. Pentru copiii mai mari acum se
pot cumpara diferiti constructori de corabii, avioane sau barci. Pentru fetite se pot cumpara seturi
de cusut rochite la papusi, iar pentru baieti instrumente de teslar sau strungar. Acestea invata copiii
sa fie independenti, muncitori si grijulii fata de cei din jur.

Teleeducatii
In 2007, copiii cu varsta mai mica de 14 ani au savarsit 60 de mii de infractiuni. O astfel de crestere a
infractionalitatii a fost legata de multi cercetatori de transmisiunile televizate care contin modele de

comportament agresiv, criminal si antisocial. Acest lucru nu este de mirare. Mass-media este dotata
tehnologic pentru conducerea societatii. Aceasta actioneaza asupra sentimentelor oamenilor,
formeaza valori, gusturi si gandiri. In manualele de psihologie a mass-media sunt enumerate metodele
principale de actionare asupra omului: metode de comportament, fiziologice, schimbarea cadrelor. In
practica aceste metode se realizeaza perfect.
Ecranul formeaza astazi personalitatea, pentru care sunt caracteristice agresivitatea si insensibilitatea
emotionala. Televiziunea incurajeaza consumismul excesiv si comportamentul sexual
denaturat. Oricat de paradoxal ar parea, toate acestea se demonstreaza chiar si in desenele animate
pentru copii, mai ales cele produse in Occident.
Stiinta a colectat un intreg sistem de dovezi si fapte care vorbesc despre fenomenul invatarii sociale. In anii
70 psihologul Canadian A. Banduar a cercetat conditiile in care se desfasoara aceasta invatare. Un
singur model televizat se poate constitui in exemplu de urmat pentru milioane de oameni, scria el in
cartea sa, bazandu-se pe cercetari de durata. Iata una dintre acestea. Doua grupuri de copii cu varsta
cuprinsa intre patru si sase ani au fost introduse in camere de joaca, fara adulti, dar cu supraveghere
video. Unul dintre grupuri a vazut un film agresiv. Dupa compararea inregistrarilor, in cadrul grupului care
vazuse filmul au fost enumerate de opt ori mai multe actiuni agresive. Iar copiii repetau replicile vazute, cu
putin timp in urma, pe micul ecran.

Sunt cunoscute multe cazuri, cand copiii comit infractiuni, imitand

intru totul hainele si comportamentul eroilor de la televizor sau Cinema. In 1993, un copil de cinci ani a
dat foc patului cu o bricheta, dupa ce urmarise unul din episoadele desenului Beavis si Butthead.
Acolo, protagonistii adolescenti, huligani -, declara ca focul este cool! In 2004, niste tineri parinti
din Moscova au observat ca fiul lor de sapte ani copiaza intru totul protagonistii serialului The
Simpsons. Tatal nici nu-si dadea seama ca in desenul care se difuzeaza in miezul zilei poate fi ceva
atat de daunator. Revoltat, acesta a dat in judecata canalul de televiziune REN tv. Toate concluziile
expertilor au fost de partea tatalui si canalul de televiziune nu a mai difuzat serialul.
In familiile contemporane copiii se uita des si mult la televizor. Televizorul devine aproape unicul
interlocutor si educator al copilului. Interesul copilului pentru cutia vorbitoare este
explicabil. Stralucirea ecranului, pe care omul o percepe inconstient, are un ritm definit. Acesta
actioneaza hipnotic asupra psihicului. Drept rezultat, micul omulet intra in transa si percepe fara
critica tot ceea ce curge din ecran. Productia cinematografica, adesea sangeroasa, in loc sa-l invete sa
vorbeasca, il invata sa raga sau sa se exprime prin interjectii. Aceasta duce la incetinirea ritmului de
dezvoltare psihica a tanarului spectator. Drept rezultat, copiii nu pot asimila informatia auzita. Ei percep

doar informatia vizuala, iar cuvintele trec pe langa urechi. De aceea, in scoala,
acesti teleeducati aproape ca nu percep ce spune profesorul si invata cu greu materia. Dificultati apar
la astfel de copii si in comunicarea lor cu cei de aceeasi varsta

Dansnd cu televizorul. Danion Vasile

Ct timp ocup, n viaa cretinului, televizorul?
Oamenii care sunt sporii n viaa duhovniceasc n-au nevoie de televizor. Dac spunem c
omul care este cretin n-are televizor n cas, ar nsemna c ntr-o ar n care optzeci i ceva la
sut din oameni sunt botezai ortodox, nici mcar unu la sut nu sunt cretini. Pn i cel mai
srac om se ngrijete s aib un televizor i am rmas ocat, mergnd ntre dou conferine,
s ajung prin sate mai srccioase, dar orict de dramatic artau casele, aveau deasupra
antena de televiziune care recepteaz prin satelit. M-a ocat imaginea, chiar a fi vrut s-o fotografiez Cred c una dintre cele mai precise oglinzi ale sufletului omenesc este oferit de ceea
ce se vede pe ecranul televizorului tu. Pentru c Spune-mi cu cine eti prieten, ca s-i spun
cine eti se traduce i Spune-mi ce vezi la televizor i ct stai la televizor, ca s-i spun ct de
cretin eti.
De ce-i necesar televizorul n viaa unui cretin?
Nu-i necesar.
Atunci de unde dependena asta de televizor n casele cretinilor? Biserica efectiv tolereaz
toate acestea sau pur i simplu o ia ca pe un element inofensiv pentru sntatea
duhovniceasc?
Biserica tolereaz multe. Iar prinii care nu tolereaz televizorul au probleme chiar de la fraii
lor de altar. La o conferin preoeasc, un preot a nceput s vorbeasc contra televizorului
fcea referire la cartea lui Virgiliu Gheorghe Despre efectele televiziunii asupra minii umane
i confraii preoi din sal au srit la el cu cuvinte ct se poate de dure.
Asta ce arat? C atta vreme ct preotul n-o s aib o raportare fireasc la televizor, nici
credincioii nu o vor avea. n acelai timp, exist duhovnici care, din rigorism duhovnicesc, le
impun ucenicilor lor s nu priveasc deloc la televizor, iar acetia nu se pricep cum s duc
aceast ascultare; adic renun la televizor, dar ajung la nite crispri sufleteti foarte ciudate.
I-am spus lui Virgiliu Gheorghe, nainte s tipreasc volumele mpotriva televizorului, c mai
important dect a tipri o carte despre de ce e ru s te uii la televizor ar fi s lmurim
oamenii cum s scape de dependena de televizor Reeta asta, s renune total, nu
funcioneaz dect la foarte puini. Tot aa cum vine duhovnicul i zice la o sut de fumtori:
Renunai la fumat de azi. Ei, de azi vor renuna poate doi dintr-o sut. Dar dac zice
duhovnicul: ncercai s njumtii numrul de igri, ncercai s le reducei la zece, ncercai
s le reducei la cinci, apoi la trei, apoi la una Efectele acestei metode s-au dovedit mai
eficace, n cazul dependenei de fumat.
De ce televizorul ne e duman? Nu e o form de socializare aceasta? De culturalizare?
E, oare? E, oare, o form de culturalizare? C s-a constatat c elevii care stau mult n faa
televizorului sunt mult sub nivelul colegilor lor care nu pierd timpul n faa televizorului. Din
punctul de vedere al informaiilor, dei cei care stau la televizor se mai uit i la emisiuni pe

National Geographic sau pe Discovery, afl tot felul de lucruri interesante, din care nu rmn cu
nimic.
Eu nu vreau s neg rostul unei emisiuni pe teme tiinifice foarte bine realizate, c, uneori,
dect s vorbeti o or despre animalele slbatice, mai bine vezi o emisiune cu animalele
respective i te lmureti i cum e cu girafa i cu hipopotamul.
Cred c faptul c unii cretini, printre care i eu deci folosesc ne-ul , ne uitm la televizor
arat c nu ne-am maturizat n viaa duhovniceasc. Eu am vrut s renun la televizor i am
stat o vreme fr televizor, dar duhovnicul mi-a spus c trebuie s m uit, ca s neleg
problemele celor pe care vreau s i catehizez, i am luat-o ca pe o ascultare. i, lund-o ca pe
o ascultare c duhovnicul nu mi-a zis s m uit la toate prostiile i nici s pierd mult timp n
faa televizorului totui m-am lsat pclit uneori de televizor.
Din ci cretini cunosc, foarte puini se uit la televizor att ct consider c merit s se uite.
Marea majoritate au mndria c tiu s discearn ei tiu ce s aleag, ei pot alege s se uite
numai la emisiunile de calitate dar dac-i ntrebi: Practic, asta faci? A, nu, practic, eu m
uit i la emisiunile de doi bani, i la telenovele de doi bani, i la comedii de doi bani, i la filme
sexy, i la, i la, i la... De ce? Pentru c sunt obosit, pentru c sunt necjit, pentru c,
pentru c... dar sunt chestii paralele.
n loc s recunoasc: Nu sunt n msur s fiu stpn al butonului de la telecomand chiar
exist o boal, zapping se cheam, pe care o studiaz psihologii i psihiatrii din strintate, din
Occident, pentru c au ajuns oamenii n spitalele de psihiatrie de la privitul prea mult la
televizor.
i e un film foarte interesant pe tema aceasta, Requiem pentru un vis, care arat c
dependena provocat de droguri e aproape egal cu dependena provocat de televizor. i
chiar mi pare ru c filmul are cteva imagini explicit sexuale, pentru c altfel merita
recomandat cretinilor.
Un prieten de-al meu, sporit n viaa duhovniceasc, dar care totui se folosete i de filme
pentru a face misiune, ncercnd s-i conving pe prietenii lui s vad filme de calitate pentru a
contrabalansa mizeria pe care o vd de obicei la televizor, mi-a spus: Cred c o s iau filmul
sta, Requiem pentru un vis, o s cenzurez 20 de secunde sexy i o s-l dau s-l vad cretinii
en gros i en detail.
n contrapondere, cum stm cu mass-media religioas?
Penibil. Pentru c ori avem oameni care fac filme cretine, dar nu sunt bine pregtii, ori avem
oameni care fac filme cretine, fr s neleag c mesajul respectiv nu percuteaz. Exist
puine excepii de exemplu, filmul Quo vadis?, n varianta polonez, se termin cu o secven
n care, dup Roma din vechime, ni se arat Roma de astzi. Dup ce vedem Roma care i-a
prigonit, care i-a mucenicit pe Sfinii Apostoli Petru i Pavel, vedem Roma de astzi i imaginea
e pur i simplu ocant, pentru c mesajul, de fapt, sta e: Frailor, noi trim n Roma extins
care i-a mucenicit pe Sfinii Apostoli i pe muli ali sfini, alturi de ei, n Colosseum. Or, rar
gseti scenariti, regizori care s aib astfel de sclipiri. Se produc filme religioase mediocre,
din pcate, care nu conving pe nimeni.
Cum sunt mare parte din emisiunile pretins religioase pe posturile laice de televiziune i radio?
Mi-aduc aminte cum, cu ani n urm, am fost invitat la Credo, la televiziunea naional, i
naintea emisiunii Titi Dinc spunea c n nu tiu ce ri din nordul Europei sunt emisiuni sptmnale religioase doar de cteva minute. i-am ntrebat: Dar ce se face n emisiunea aia? D
genericul de nceput, vorbeti puin i d genericul de sfrit? Nu mai tiu, era vorba de
Suedia, sau Olanda, nu mai tiu la ce ar fcea referire.
Din pcate, emisiunile religioase de pe unele posturi de televiziune sunt cam siropoase i
diluate.
La o conferin, m-a ntrebat un om din sal, pe bileel mai nti: Sunt realizator de emisiuni,
vreau s pornesc un ciclu de emisiuni religioase ortodoxe, dar CNA-ul (sau nu mai in minte
cine) mi impune s aduc n emisiune i un catolic i un protestant, s nu fie o emisiune pur

ortodox. i i-am zis: Dect s faci o emisiune prin care s creezi confuzie, mai bine nu mai
faci nimic. Pentru c nu trebuie mrturisit adevrul oricum, trebuie mrturisit adevrul aa
cum este.
I-am mai spus: Degeaba faci o emisiune interesant despre rugciune, una interesant despre
post, dac n a treia faci o emisiune n care i convingi pe oameni c toate confesiunile sunt
bune, ai ratat primele dou mrturii. i Dumnezeu te va osndi.
E foarte dificil s faci o emisiune ortodox i o s fie din ce n ce mai dificil, mai ales c, o dat
cu integrarea n Europa, ne vom integra i n acest multi-confesionalism i-n acest multiculturalism, care va sufoca mrturia ortodox.
S spunem c realizatorul respectiv i poate face emisiunea cum l taie capul i c o s fie chiar
real ortodox. Cum vezi ns aezarea mozaicat a unei emisiuni religioase, fie ea i de bun
calitate, ntr-o mulime de alte emisiuni de-a dreptul penibile sub aspect etic, moral, ntr-o gril
de programe care e foarte variat i cu totul neortodox?
Era nu tiu ce emisiune religioas i n pauze erau tot felul de reclame, pn i femei cu snii
goi i chestii de genul sta. Nu-mi aduc aminte exact despre ce-i vorba. i totui, se punea
ntrebarea: Ce i-a impresionat mai mult pe telespectatori? Mesajul din timpul emisiunii sau
reclamele din pauz? Adic, dup ce au vzut emisiunea au rmas n ctig sau n pierdere? i
nu cred c se poate da un rspuns standard, generalizat. Eu fac alergie la rspunsuri generale.
Pentru c oamenii sunt att de sensibili, nct poate c un sfert din cei care au vzut emisiunea,
stui de reclamele pe care, oricum, le-au vzut pe alte canale, nu s-au smintit; se vorbete
chiar de un fel de un fel de imunizare n faa violenei din mass-media, c tot vedem i vedem
i violen nu ne mai mic. Vedem filmul Cei 300 i e foarte mult vrsare de snge, dar,
practic, nu te impresioneaz deloc; dac vedem pe viu cum calc o main o gin, ne doare
mai tare sufletul, i aa e, pe de o parte. ns nu cred c putem vorbi despre o imunizare n faa
pcatului i, de fapt, a mesajelor subliminale.
Ce ne facem cu cretinul nostru, care nu se uit dect la informaia propriu-zis, la emisiunea
aia religioas, cel care i-a luat televizorul i-l gestioneaz ntr-adevr realist, se uit numai la
Actualiti...
Se uit numai la Actualiti? Nu neleg, asta nseamn c-i gestioneaz bine timpul, dac se
uit zilnic la tiri?
Nu, nu! La Actualiti, la cteva emisiuni de calitate
Rubrica de tiri poate fi una dintre rubricile cele mai vtmtoare, pentru c, alturi de lucruri
interesante, vezi, de pild, la rubrica de sport, ce mai fac amantele sportivilor, mai nainte, ce
viol zdrobitor a avut loc nu tiu unde, i se arat cum, pe plaja de nu tiu unde, toate fetele fac
topless, deci i se arat i imagini smintitoare en-gros. Cred c, dac s-ar numra secvenele
smintitoare de la emisiunile de tiri, s-ar vedea c depesc cu mult rata normalului.
Totui, tnrul cretin trebuie s fie i unul informat. S tie i el ce e n jurul lui. S nu mearg
i el, la rndul lui, la mare i s se trezeasc pe plaj ntre fete care fac topless, de pild
Problema e c, dimpotriv, se duce tocmai pentru c a vzut la televizor care-i situaia i zice:
Aici e de mine!
Ai fcut trimitere puin mai nainte, chiar referitor la ceea ce discutam, la amprenta imaginii.
Acele imagini flash care apar i care rmn
Ci tineri n-au vise erotice de la filmele pe care le-au vzut i filme nevinovate, nc, nu filme
porcoase! Vezi un film de dragoste foarte, foarte frumos, iar noaptea visezi prietena, pe care
tocmai ai srutat-o i tu mergi mai departe n vis, continui visul i ajungi ca noapte de noapte

s-i spurci mintea cu tot felul de vise. Iar apoi ziua ncerci s repei live ce ai fcut n vis
Unele vise vin de la fire, altele vin de la mbuibare, altele vin de la diavol. Cred c sunt foarte
multe vise care vin numai de la faptul c noi nu ne-am pzit mintea aa cum trebuie. i dac
am tiut s nchidem televizorul cnd vedeam o secven mai vulgar ntr-un film, a fost poate
mai bine Dar e puin penibil s nchizi televizorul n toiul filmului. ns e necesar.
Am vzut c puini cretini reuesc s renune total la televizor. Acceptm pn la urm ideea
s avem televizor n cas?
Problema e c majoritatea nici nu-i pun problema de a renuna la televizor. Nu-i dau seama
ct i vatm televizorul. Ei n televizor au prietenul care-i convinge c nu sunt att de pctoi
pe ct li se pare c sunt. Pentru c privesc n televizor, vd imagini, vd oameni mai pctoi, i
atunci contiina lor e linitit: eu m aflu pe linia de plutire! Se raporteaz totdeauna la ceea
ce vd la televizor. Ia uite-o pe duda aia ce-a fcut, ia uite-l pe criminalul la ce-a fcut, i fa
de ei eu sunt ntotdeauna mai curat la sufet. Eu niciodat nu dau 70 de milioane pe o pereche
de bikini, cum a dat de curnd nu tiu care actri romnc I-am vzut azi ntr-o poz din ziar,
n metrou, citea cineva lng mine S dai 70 de milioane de lei vechi pe o pereche de bikini e
penibil. nseamn c, dac eu dau numai 200.000 sau 500.000 pe o pereche de chiloei, sunt
mai smerit i mai duhovniceasc dect tipa aia.
Poate sta e modul prin care se poate valoriza, ntr-adevr, persoana respectiv.
Adic?
Aa valoreaz i ea aptezeci de milioane
S nu fim rutcioi.
Poate fi i o alt variant: cretinul s contientizeze ntr-adevr c e pcat televizorul
Televizorul e un obiect, nu e pcat, poate privitul la televizor. Diferenierea e important
dar s nu se poat lsa de el. E ca i fumatul. Toi spun i recunosc c tutunul duneaz grav
sntii se afirm chiar ostentativ acest lucru, inclusiv pe pachetele de igri i, cu toate
acestea, nu scade nicidecum rata fumtorilor
Dar, dac doctorul zice c dac mai fumezi mori n trei luni sau ase luni, sunt destui care
renun, cnd afl de moarte, brusc. Ce n-a rezolvat Biserica ntr-un an de zile, rezolv doctorul,
cnd eti aproape s dai colul.
Exist i oameni puternici. Mi-a povestit soia o ntmplare. O profesoar de-a ei s-a dus la patul
mamei ei bolnave (mama ei era cretin). Mama i-a zis: Of, dac ai ti ce dorin am... Ce
dorin, mam? S te lai de fumat. i atunci, profesoara, care fuma foarte mult, a pus
pachetul de igri pe mas i s-a lsat de fumat. De atunci nu a mai fumat nici o igar. Ei, tot
aa ar fi bine s existe i prini care s vrea nu numai ca fiii lor s se lase de fumat i de
droguri, s se lase i de dependena pe care o d televizorul. Ce facem? Zicem c suntem liberi
s nu pctuim, dar ne lsm manipulai de televizor? Dac suntem liberi, hai s fim liberi.
Cum e pcat televizorul, din moment ce ne aduce n cas Sfnta Liturghie?
Asta n-o aduce! Nu aduce n cas Sfnta Liturghie, nu m pot mprti, nu pot pune gura pe
boxe, s-mi dea printele ceva prin televizor. Din pcate, s-a observat c exist i un efect
secundar negativ al faptului c liturghiile se dau la radio i la televizor, pentru c muli oameni,
din lene, prefer s stea acas, s vad slujba de Pati. E mai bine, e mai frumos dect n
aglomeraia din biseric, o vezi acas, linitit. Dei bolnavii care nu pot ajunge sub nici o form
la biseric se pot folosi de faptul c se d slujba la televizor, foarte muli din cei care pot ajunge

la biseric i nu se duc prefernd s o vad la televizor; pierd, pentru c nu e aceeai stare

duhovniceasc. i nu transmisia radiofonic nu transform apartamentul ntr-o biseric.
Pe de alt parte, avem i situaia aceasta n care oamenii efectiv nu sunt interesai de biseric.
Doar pentru c au televizor n cas, duminic l deschid i gsesc i o slujb religioas, pe care
altfel n-ar vedea-o deloc.
Aceast credin cldicic este cea despre care Mntuitorul zice c nu duce lips: Vai vou,
celor cldicei, v voi scuipa din gura Mea. Cuvinte foarte dure, pe care le spune Scriptura, dar
de care noi fugim, nu ne plac. Noi facem aa, o selecie, cum fac sectanii, i ne alegem ce nu
ne place i inem deoparte. Un om din fotbalul romnesc a emanat o perl, spunea c a
subliniat ntr-o carte cu o culoare ce a citit i i-a plcut, iar cu alt culoare ce n-a citit i nu i-a
plcut. Ar fi interesant s putem s ne dm i noi seama de ce e interesant i ce nu e
interesant, s putem vedea ce nu ne zidete.
Avem televizorul n cas. N-am reuit s renunm la el, dar, n acelai timp, suntem contieni
c ne poate vtma. Cum alegem grila proprie de vizionare? Ce s vedem i ce s nu vedem la
televizor?
Cred c, dac nu am avut puterea de a renuna definitiv la televizor, revistele cu programul TV
ne pot ajuta s aflm rspunsul la ntrebare. Acuma depinde i care reviste, c sunt multe.
Marea majoritate a programelor TV sunt tiprite n reviste care alturi de emisiunile posturilor
respective conin tot felul de articole seductoare i smintitoare: despre horoscoape,
sexualitate eu nu zic c sexualitatea e ceva ru, spun doar c sexualitatea pe care o
promoveaz genul sta de reviste e nefireasc; promoveaz sexualitatea pctoas i nu pe
cea lsat de Dumnezeu. C dac ne-ar oferi numai nvturi despre cum trebuie cretinul s
se orienteze n asemenea labirint, poate n-ar fi la fel de ru. Numai c reperele pe care le dau
revistele respective nu sunt cretine.
Eu am crezut o vreme c soluia e programul de televiziune, mi-l cumpram sptmnal i-mi
nsemnam ce merita s vd, pn cnd a nceput copilul s m ntrebe: De ce tanti aia n-are
sutien? De ce una, de ce alta, vznd i el programul, i mi-am dat seama c e dificil s ai un
program de televiziune pe care s-l ascunzi de copil, pentru c nu faci altceva dect s-i creezi
copilului interesul fa de articolele hot ale programului respectiv.
Acum, dac eu combat programul TV, aceeai atitudine ar trebui s o aib un printe cretin
fa de celelalte reviste. Sunt copii care, vznd la prinii lor Husler sau Playboy, au nceput
viaa sexual foarte devreme. Cred c un printe trebuie s aib foarte, foarte mare
discernmnt atunci cnd cumpr o revist, tocmai de aceea eu cu soia mea nu cumprm
reviste, tocmai de aceea nu cumprm ziare. Dac ar avea aceeai atitudine toi cretinii, ar
falimenta mass-media. 87% din clienii mass-mediei neopgne sunt ortodoci. Paradoxal, nu?
i de aceea am ales s vd programul de televiziune de pe internet.
S-ar schimba cu ceva situaia dac filmele noastre, s zicem, emisiunile noastre, ar fi religioase
pn-n mduva peliculei?
Toate?
Ar prezenta, s zicem, aspecte ale sexualitii din viaa de familie, s spunem. Ar schimba cu
ceva situaia?
Depinde i cum ar prezenta, pentru c o prezentare prea necenzurat risc s ne transforme n
obsedai sexual i-n maniaci i s ne dea tot felul de fantezii. Nu tiu dac soluia e s
cretinm articolele pe teme sexuale din programele TV. Poate ar fi mai bine s fie scoase cu
totul, pentru c exist riscul ca ce folosete pe unul s i sminteasc pe doi i, ce-am
rezolvat?

Problema unor astfel de filme ar fi cam tot la nivel de imagine e miza, nu?
Da! i dac un tnr cretin vede cum doi soi fac dragoste, chiar dac sunt cretini, mintea lui
tot vede nite imagini erotice care-i rmn n suflet i vrea i el s le repete cu colegele de
clas. M gndeam c dac o s fiu preot vreodat, o s recomand cretinilor sau o s pun pe
net, undeva, la fiecare sptmn, ce a recomanda din programul TV. Nu le voi putea impune:
Vedei doar asta! Dar cred c preotul trebuie s in seama de starea duhovniceasc a turmei
sale. Dac ai nite ucenici mai sporii, care nu se uit deloc la televizor, nu le ceri s se uite la
televizor; sau dac ai nite ucenici care se uit foarte puin la televizor, nu le ceri s se uite mai
mult, dar pentru marea majoritate dai anumite repere, iar pentru cei mai sporii dai cea mai
interesant emisiune, dar poate nici nu exist o astfel de emisiune, c poate s fie o sptmn
n care s nu merite s vezi nimic interesant la televizor.
Oricum, la televizor sunt unele canale care transmit numai emisiuni de doi bani brfe, violuri,
scandaluri, i alea nu merit s le ai n televizor. Televizoarele acestea mai noi, i nu numai cele
de ultim generaie, ci i penultima, au o opiune prin care poi s selectezi anumite canale i
s le tergi, s nu le recepteze televizorul, pur i simplu. i cred c e bine cretinul s aib tria
s scoat de la bun nceput programele care nu i aduc nici un folos. Nu doar programele cu
desene animate violente pentru copii, nu doar s aib grij de copii, s aib grij i de el nsui
i s le scoat i pe cele care-l vatm.
Nu i se pare c toat aceast critic a televizorului ascunde de fapt o comoditate a noastr, a
ortodocilor, eschivnd o combatere pozitiv? Condamnm aceste programe, emisiunile, dar de
ce nu facem noi altele bune? De ce nu crem o alternativ? S facem, s le artm celorlali:
aa ar trebui s facei voi, n televiziune, din punct de vedere cretin. Cunoti vreo iniiativ
de genul acesta, n spaiul ortodox?
n televiziune, nu prea. Televiziunea macin de altfel cultura contemporan, care e o cultur
arian, dup cum potrivit a numit-o Cuviosul Iustin Popovici
Tu ncerci s propui alternative la aceast cultur arian?
Puterile mele sunt slabe, dar Eu tocmai asta am ncercat s fac prin scrisul meu. Am ncercat
s propun un teatru cretin, o poezie cretin, ba chiar poveti cu moral cretin Nu-i de
ajuns s combatem Evanghelitii doamnei Pippidi i tot felul de chestii de doi bani, trebuie s
ncercm s propunem o alternativ foarte serioas. M-a sunat o fat care a cntat ntr-o
formaie, n Angels parc, dac in bine minte, i mi-a zis: M-am rupt de lumea aceasta a
muzicii comerciale i totui simt c dac Dumnezeu mi-a dat voce, trebuie s-o folosesc ntr-un
fel. E ru s cnt acompaniat de un flaut? Eu am ncurajat-o s cnte. Dac ea crede c
poate dac ea crede c muzica respectiv ofer o anumit trire bun, dac muzica
respectiv nu trezete patimile, atunci n-are dect s cnte. Eu sunt obsedat de ideea de a
produce literatur cretin, muzic cretin, filme cretine. Am o idee de scenariu de film pe
care de civa ani m gndesc cum l-a putea face s ajung la Mel Gibson. E o utopie s crezi
c poi colabora cu Mel Gibson, pentru c m gndesc c toi pclicii care au scris cte ceva n
viaa lor se gndesc c vor colabora cu oameni mari i trebuie s-i vezi lungul nasului, de
asta nici nu m-am prea grbit s rog pe cineva s mijloceasc pentru a-mi nlesni o astfel de
colaborare.
Dar ce-a fcut Mel Gibson cu Patimile? A dat palme tuturor fariseilor i crturarilor
contemporani, c au venit s vad Patimile nu numai oameni interesai de punerea n imagine a
Evangheliilor, ci i oameni care pur i simplu au vrut s vad un film de calitate fcut de Mel
Gibson. Fcnd filme foarte bune, el a reuit s ptrund la sufletele spectatorilor. E adevrat
c, spre deosebire de Patimile, care e explicit cretin, a fcut imediat Apocalypto, n care mai
greu e s nelegi mrturia cretin, pentru c are foarte mult violen. Ca i Patimile, de altfel,
unde ns filmul nu prezint dect o umbr fa de tonele de suferin de care a avut parte
Hristos n vremea patimilor Sale.

Cred c trebuie foarte mult rugciune ca s rsar oameni care s poat lucra ntr-o massmedia cretin. De obicei, cretinii care se ocup de media se raporteaz la trirea cretin
superficial, ei n primul rnd sunt oameni de media i apoi sunt cretini. i ei ncearc din afar
s vorbeasc din biserici, mnstiri, pelerinaje, dar n-au o trire cretin. Pe ei, dac-i ntrebi de
viaa duhovniceasc, o s-i spun: tii, eu sunt cretin, dar fumez, dar beau, dar curvesc,
dar... sau, despre curvie, poate nu recunosc ei, afli brfele, c circul imediat se mprtie
vorba: Auzi, cu cine triete la! Dei mare parte din brfe sunt i exagerri sau n-au chiar
nici o baz real.
Cred c trebuie s provocm o alternativ, ns trebuie luptat pe ambele planuri, pentru c
alternativa cretin pe care ar trebui s o propune mass-media cretin ar avea ca el
renunarea la media. Adic n-are nevoie cretinul s triasc modelat de televizor, chiar dac
sunt cele mai tari emisiuni.
Eu nu neg impactul pe care-l poate avea o emisiune cretin. Mie mi s-a ntmplat eu nu-s
prea plngcios din fire, am plns de puine ori n viaa mea, aa, plns n hohote dar o dat
am plns cnd am vzut o emisiune, o nregistrare cu printele Sofian de la Antim, care vorbea
despre copilria lui prin Basarabia N-avea aproape nimic explicit duhovnicesc n ea emisiunea
respectiv. Dar faptul c printele ducea o via de rugciune fcea ca fiecare cuvnt al lui s
poarte o anumit putere, pe care n-am auzit-o la unii preoi nici cnd vorbeau despre nvierea
lui Hristos sau despre cele mai duhovniceti subiecte. Pe cnd printele Sofian, vorbind despre
copilrie i nu tiu ce, transmitea atta iubire pentru Hristos, atta dorin de mntuire, atta
lupt cu patimile, nct m-a pus fa-n fa cu mine nsumi Nu tiu cte spovedanii au reuit
s-mi dea aceeai trire religioas.
Problema care e? C mass-media ce face? Face o emisiune cu printele Sofian, una cu printele
Cleopa, i zece cu tot felul de prini care sunt ei nii dezorientai n viaa duhovniceasc, n
ceea ce privete trirea duhovniceasc. Prini care au luat trei diplome, cinci diplome teologice
i pe astea le pun n fa. Printele Sofronie ne-a prevenit c nu fac doi bani diplomele astea
teologice, c poi s-L pierzi pe Hristos: ai luat diplomele i i-ai pierdut mntuirea. ns canalul
de televiziune vine la ei: gata, ai diplom, eti o personalitate n lumea cretin. Nu e deloc
aa.
Vorbete-ne puin despre programele, despre genurile preferate i despre genurile dubioase de
programe TV.
Cretinii se uit foarte mult la emisiuni de divertisment, pentru c simt nevoia unei relaxri de
greutatea psihic a zilei. Sunt unele emisiuni, fcute ori de Mondeni, ori de Crcotai, care au n
ele secvene de umor de foarte bun calitate. Problema e c secvenele alea sunt amestecate
cu tot felul de prostii sau cu Bebeluele care danseaz la Crcotai, de exemplu Cred c un
duhovnic n-ar trebui s le recomande ucenicilor lui s se uite la Crcotai, nu pentru excesul de
judecat i de brf de care dau dovad Crcotaii, ci chiar numai pentru cele dou domnioare
care i mic fundurile pe scen.
Dar cine nu se uit la Crcotai, gndindu-se c-l vatm cele dou Bebelue? Sau cine se uit
negndindu-se c sunt attea i attea lucruri care nu-l fac mai bun, ci l fac mai grabnic la a
judeca, a brfi? Exist unii oameni care au o anumit plcere n a se uita la emisiunile cu
animale de pe National Geographic sau de alte canale; i tot vd i tot vd lumea animalelor, i
ce frumos e, i nu-i dau seama c, tot uitndu-se, le sporete dependena de televizor i, dup
ce obosesc tot privind balene i rechini, pe la 11-12 noaptea, mai dau i pe la alte emisiuni i
filme.
Ceea ce e ocant e pur i simplu invazia de violen i de sex n media. Eu nu pot s-mi explic
cum, pe canalele de sport, au un att de mare impact emisiunile cu lupte K1, wrestling, de
parc acolo ar fi cea mai mare bucurie din lume, s vezi cum un foros i zdrobete unuia capul
cu genunchiul Mi se pare c ni se infuzeaz aceast sete de violen pe care nu o regsesc la
oamenii lng care triesc. Cred c cei care privesc K1 ncep s fie modelai de K1, dei n
sufletul lor nu simt nevoia de violen. Iar emisiunile pe teme sexuale sunt ocante.
Am vzut o parte dintr-o emisiune n care o expert n sex nva trei cupluri s practice o
anumit perversiune, iar unul dintre cei ase invitai regreta c pn acum n-a avut atta iubire

nct s-i ofere iubitei lui perversiunea respectiv! De parc a face perversiuni e un act de
smerenie, de iubire autentic, de lepdare de sine i Eram, efectiv, uimit de vulgaritatea
emisiunii respective, mai ales c la nceputul ei mai muli tineri se ludau ct de puternic au
simit avantajele perversiunii respective. i am nchis televizorul dup zece minute pentru c
mi-era team c o s-i i arate pe cei din primul cuplu cum renun ncet-ncet la toate
inhibiiile i devin experi n perversiunea respectiv, mai ales c sex-experta emisiunii i-a
prevenit chiar de la nceput pe telespectatori c degeaba cunoatei toate tehnicile sexuale,
pn nu devenii experi i n chestia asta, n-o s v pot da diploma de maetri ai sexului.
Ceea ce m-a ocat i m-a dezgustat era c emisiunea aia avea cercule cu recomandarea
interzis minorilor sub 15 ani. Asta nsemna c tinerii de la 15 ani i o zi pot s o vad, i m-am
ntristat foarte tare, pentru c o vor vedea colegii copiilor mei, sper s nu o vad copiii mei
cnd vor fi la aceast vrst, dar vznd-o colegii lor, automat vor ncerca s-i viruseze i pe
copiii mei, mai ales c pcatul era prezentat cu atta nonalan i dezinvoltur de parc ar fi
vorbit de mncatul de ngheat.
Ce programe merit vzute?
n primul rnd, emisiunile religioase, care sunt ns din ce n ce mai puine i sunt difuzate la
ore foarte nepotrivite. De asta eu nu urmresc sptmnal nici o emisiune religioas. Am auzit
c exist una, fcut de printele Gavril de la Biserica Rus, dar n-am cum s o vd pentru
c noi ne culcm devreme, ne culcm la ora zece, zece jumate, avem trei copii i, ca s-i
putem convinge pe ei s se culce, trebuie s dm stingerea devreme n toat casa. E un
sacrificiu pe care-l face printele. Dac cel mic tie: Ia uite, tata st la televizor!, el, n camera
cealalt, nu doarme, st i se frmnt: Oare tata ce vede? Oare eu de ce n-am voie s vd?
i chiar dac depim uneori ora zece jumtate, ncercm s ne culcm devreme, pentru copii.
Nici emisiunea Printelui Vasile n-o vd, pentru c e difuzat trziu. Ar fi bine s fie emisiunile
astea la 6, la 8 sau la 9, s le pot vedea i eu. S-a desfiinat canalul PAX. Erau unele emisiuni
interesante pe canalul PAX doar unele emisiuni interesante, nu tot canalul. E ocant c s-a
desfiinat canalul PAX. Adic, nu se desfiineaz Pro TV-ul, nu se desfiineaz Antena 1, nu se
desfiineaz canalele astea mari i puternice, care nu dau emisiuni de folos cretinilor, i se
desfiineaz exact singurul canal care avea emisiuni cretine, PAX.
A ieit o vorb: o dovad c Biserica Ortodox e chiar Biserica lui Hristos e c dac de 2000 de
ani ortodocii n-au reuit s-o drme, numai Hristos o ine. i, n cazul PAX-ului, gura aceasta
slobod a trgului povestete c ar fi fost tot o nenelere intern, n care ortodoxitii notri s-au
cam ofticat de existena lui i c, de fapt, tot din interior a pornit i dizolvarea acestui post.
Ar fi trist s fie aa.
Nu te ispitete gndul s-i mobilezi casa cu mai multe televizoare, pentru c tot e la mod
acum?
Eu vreau s renun i la sta pe care-l am! De fapt nu s l arunc, ci s l folosesc doar ca
monitor pentru calculator Dac soia mea va ajunge la concluzia c e bine pentru ea i pentru
copii s renunm definitiv la televizor, eu a renuna oricnd. Mai ales c acuma sunt attea
filme pe care le poi vedea i pe calculator. Ar fi de ajuns s le vedem pe calculator.
Dar ea, ca mam, se gndete c dect s stea copiii notri s se uite pe furi la cine tie ce
emisiuni, la cine tie ce colegi de-ai lor, mai bine s aib posibilitatea de a vedea acas
anumite emisiuni. Copiii mei tiu c smbta i duminica au voie s vad desene animate, sau
unele filme, biatul fetele sunt mici. i atunci, cred c e prea de ajuns un televizor n cas. Ar
fi ideal s avem aa, doar o jumtate de televizor.
S migrm puin ctre filme. Te uii la filme?

Da. Eu zic ns c-i mai bine cnd nu vezi nici un film, c mintea e mult mai linitit, i la
rugciune Dar dac tot vd, mcar s ncerc s descopr cum ar putea cretinul care tot se
uit s se foloseasc ntr-o anumit msur de ce vede. Mcar s nu vad ca prostul. Ispita e
mare.
Dar cred c, dac se poate vorbi de contemplarea lui Dumnezeu n creaie, aa cum a lsat-o
Dumnezeu, i dac Sfnta Iuliana din Lazarevo nu tia s citeasc Scriptura, dar pentru ea,
viaa nsi i oferea un fel de icoan a tririi cretine, cred c noi, autorii cretini, ar trebui s
ncercm s nelegem exact care e modul n care putem lua ce e bun din televizor. Aa cum, de
altfel, Sfntul Vasile cel Mare, n celebrul su Cuvnt ctre tineri, i ndemna pe acetia s
citeasc marile opere ale autorilor pgni i s culeag, ca albina, polenul din flori.
Or, dac Sfntul Vasile le recomanda s citeasc opere care au destule elemente smintitoare
dac ne uitm cu atenie la lista Sfntului Vasile cel Mare, vedem c nu numai despre marile
virtui i ndemna s citeasc pe tineri, tot aa i cu televizorul, dac tot ne uitm, mcar s
rmnem cu ceva.
Exist dou moduri de raportare la orice produs al culturii: ori l iei aa cum e i te lai modelat
de ce-a fost bun sau ce-a fost ru n sufletul autorului atunci cnd a compus ceva, ori ncerci s
scoi tu propria tlcuire, s adaptezi tu filmul, clipul, la modul n care vrei tu s-l nelegi.
Eu am spus i-n Cartea Nunii i-n unele conferine pe care le-am inut c pentru mine filmul
Titanic e biruina ortodoxiei asupra catolicismului. i unii au spus c sunt btut n cap, c am
luat-o razna i c bat apa-n piu, c sunt un obsedat care vede numai ortodoxie sau erezie. Dar
pentru mine, asta arat filmul: biruina vieii fireti, a iubirii curate, mpotriva frniciei
occidentale, apusene. Asta nu nseamn c vd biruina ortodoxiei cnd Jack i Rose fac
dragoste, c nici nu fac dragoste, ei se culc acolo. Dar eu am ncercat s nu rmn din film cu
secvena celor doi care fac dragoste dei secvena aia m-a bntuit mult vreme, ca un duh
necurat, i mi-a rmas n minte, ntr-o anumit msur.
Cred c era bine ca aceast secven, artistic realizat de altfel, s le rmn n minte soilor
care din scrb, dar invocnd iubirea de ascez, neglijeaz viaa trupeasc Printele Argatu
zicea c femeia face cancer genital dac a fcut avorturi i cancer la sn dac-i refuz soul la
pat, sub pretextul ascezei Ei, o astfel de femeie care, sraca, e n primejdie de a face cancer
la sn c-i tot refuz soul, cred c trebuie s vad Titanicul i secvenele respective poate o
mai mblnzesc puin, o mai aduc cu picioarele pe pmnt. Dar marea majoritate a oamenilor
care nu au astfel de probleme se pot vtma pur i simplu de la secvena n care Jack i Rose se
strduiesc s fac dragoste.
Ce fel de filme vezi?
Ce fel de filme nu vd? Nu vd filme porno, filme de groaz, nu tiu dac am vzut n viaa mea
un singur film de groaz, nu-mi aduc aminte. Bine, dac Psrile lui Hitchcock e considerat de
groaz, am vzut unul, n copilrie, cu prinii, la cinematograf. Cel mai tare mi plac filmele
istorice, chiar dac tiu c sunt fcturi unele secvene din ele. Totui, n mare respect
adevrul istoric i mi plac foarte mult, pentru c ntr-o lume din ce n ce mai anti-eroic, filmele
istorice i pun n suflet dorina de a te jertfi pentru cellalt. De mic copil mi doream s fac ceva
pentru ceilali, vzndu-i pe haiduci cum se lupt, vzndu-l pe Robin Hood cum se lupt,
vzndu-l pe DArtagnan cum se lupt. Ce frumoas era copilria mea, cnd visam s fiu ca
Robin Hood i ca DArtagnan! Copiii de astzi vd filme de doi bani i vor s fie ca Superman i
ca Batman, s zboare i s Dei era Superman i pe vremea noastr, i ca Superman mi
doream s fiu, ajutndu-i pe ceilali. Problema e c mi se par mult mai murdare filmele cu
Batman dect filmele cu haiduci ca imagine, ca violen mi plac filmele de dragoste. ntr-o
carte, ntr-o discuie pe care a avut-o printele Necula cu maica Ecaterina Fermo pe tema
Ostrovului, printele spunea c Love Story reprezint ceva de genul sfritul filmelor de
dragoste. Depinde cum l vezi. Mie mi place la nebunie Love Story, chiar dac e dragostea
personajelor e aparent fr Dumnezeu, totui e dragostea mai puternic dect firea, c fata
moare i el o iubete n continuare, ani dup aceea. Or, sunt atia cretini care n-au nici un
sfert din iubirea celor din Love Story. i melodia din film e ntre melodiile mele de suflet. Apare

n film o iubire foarte profund. Chiar dac ei pctuiesc, ncerc s nu rmn la secvenele
astea de pcat, ncerc s nu le bag n seam, ci s rmn cu ce e frumos din film.
Recunosc, prefer filme de dragoste mai curat, n top acuma fiind Barfuss, un film nemesc,
care circul piratat pe huburi; e efectiv zdrobitor, dect s predici despre dragoste cretin, mai
bine te uii la Barfuss i nelegi multe, chiar dac noi n-avem de-a face nici aici cu un film
explicit cretin. Eu fac puin alergie la oamenii care vor s nduhovniceasc, mbisericeasc,
boteze tot n mod forat. Cred c trebuie s vezi i viaa pur i simplu ca dar al lui Dumnezeu,
s te bucuri de ea, nu s trieti n patimi, dar s te bucuri c te-a fcut Dumnezeu, s te bucuri
c eti, c poi iubi, s te bucuri, pur i simplu! i n momentul n care doi chinezi se iubesc
frumos, nu trebuie neaprat s-i vezi c se duc la preot s se logodeasc i apoi s se
cstoreasc. Dac se iubesc, nu fac pcate mari, filmul la e extraordinar, i arat ct de mult
poate s se sacrifice un om pentru persoana pe care o iubete, fr s o bage prin tufiuri i
boschei pentru a-i arta sentimentele.
Avem i filme religioase n adevratul sens al cuvntului?
Depinde de ce nelegem prin adevratul sens al cuvntului, dac nelegem strict filmele gen
Cmaa lui Hristos, Quo vadis, avem puine. Dar eu a ncerca s consider religios n adevratul
neles al cuvntului i Avocatul diavolului. A include aici i Misiunea, cu Robert de Niro, care e
un film extraordinar.
Pn unde i de unde considerm un film c este religios? The Ghost, Fantoma, mi se pare c
are un impact spiritual mai tare dect al multor cateheze. E adevrat c pe muli i convinge s
se apuce de spiritism sau s cread n spiritism. Problema care e? C nu poi recomanda, de
exemplu, dup predic: credincioilor, disear e Fantoma, uitai-v! C unii vor rmne cu o
percepie a filmului care i vatm. Dac omul e ntrit n credin nu att de ntrit nct s
renune la televizor, dar att de ntrit nct s tie c spiritismul este lucrarea diavolului
poate nelege din film o anumit raportare la moarte.
E un film cu Banderas unul din actorii mei preferai, chiar dac alii l dispreuiesc Imagining
Argentina, n care e prezentat perioada comunist din Argentina, cu brbai care au disprut
fiind arestai de comuniti. Sau chiar ucii. i chiar dac Banderas joac rolul unui medium
orice ortodox ar trebui s i dea seama c mediumul nu comunic cu spiritele, ci doar cu
diavolul totui poi nelege lucruri care in de dragostea curat dintre un brbat i o femeie
sau despre rezistena n prigoan.
Mi-e foarte greu s vorbesc pe leau despre filme. Au fost cteva filme pe care mi le-am luat
dinainte s mi cumpr video. La vita e bella mi se pare un film de dragoste extraordinar, mi se
pare un film cretin i cred c dac ar fi fost toi evreii cum a fost tatl din film, istoria lumii ar fi
fost alta. Dac oamenii erau n stare s ajung la o aa de mare msur a iubirii Tatl, n
nchisoare, nu face altceva dect s ncerce s-l in pe copil departe de iadul nchisorii n care
tria. E o dragoste nebun i m bucur c exist astfel de reuite n lumea cinematografic.
Alt film care m-a marcat a fost Brave Heart. Pe mine m impresioneaz c William Wallace e un
personaj real, e eroul naional al Scoiei i lupta din film apare chiar n volumul cu cele mai mari
btlii ale istoriei. Au rezistat scoienii cu adevrat eroic, din dragostea de neam. Iubesc foarte
mult Gladiatorul, dei mi pare ru c n cinematografe i pe video e doar varianta cenzurat,
din care lipsete secvena cu cretinii dui la lei. mi place, totui, c ei ce-au reuit s fac?
S scoat o secven explicit cretin, dar n-au putut s scoat mesajul pn la urm cretin al
filmului, i anume c dac n sufletul tu e frumusee, Dumnezeu te ajut s o scoi la capt. Eu
acum nu vorbesc de faptul c Maximus nu era cretin, nu ncerc acum s vorbesc despre
virtuile pgnilor. Dar cred c sunt foarte muli cretini care nici mcar la nivelul de virtute pe
care-l avea Maximus n Gladiatorul nu se afl. Asta nu nseamn s lum lecii de la pgni, ci
s ncercm ca, dac tot ne uitm la televizor, mcar s ne folosim la maxim de astfel de filme.
Pentru mine, Gladiatorul e lupta mea de cretin, pentru Hristos, n care sunt fcut praf masiv de
patimile mele i, cu toate astea, cred lui Hristos c n-o s m lase, c m va scoate la capt, c
m va ajuta s fiu al Lui. i ncerc s m lupt ca s devin propriul erou, propriul gladiator, n
rzboiul meu.

neleg ce spui, dar, n acelai timp, mi se pare c e i un subterfugiu de a-i converti o anumit
pasiune pentru acest fenomen. Adic m ndoiesc c intenia regizoral a unui regizor oarecare,
a unui film de genul acesta, a fost sau a avut i un germene cretin
Nici nu afirm c ar fi avut! Nici Gladiatorul, nici Ultimul Samurai. Dar pot ncerca s am o privire
cretin, n care s iau tot ce se poate lega de viaa mea personal i s ncerc ca orice conflict
s-l adaptez la situaia n care m aflu
Cnd vorbeam despre filme efectiv religioase, m refeream la filme pornite chiar din intenia
aceasta a regizorului, dintr-o nevoie de a-L mrturisi pe Hristos prin cinematografie.
Gen Zefirelli, cu Iisus din Nazaret, Cmaa lui Hristos, sau Ostrovul mai recent. Dei Ostrovul
nu mi se pare un film pentru mase, mi se pare un film elitist, pe care, dac-l dai maselor, riti
s-l neleag greit. Pentru c oamenii nu neleg nici mcar ce nseamn sfinenia, dar ce
nseamn nebunia n Hristos? i am auzit de oameni care au vzut Ostrovul i au rmas total
zpcii, c nu nelegeau defel comportamentul personajului respectiv. De altfel, viaa unui
nebun pentru Hristos nici nu poi s-o nelegi din afar. Iar cnd ntreab cineva: Ce s fac ca
s m mntuiesc? i Anatolie i rspunde: Pctuiete ct mai puin!, asta nu-i reet de
mntuire, pctuiete ct mai puin! Spune-le oamenilor: Pctuiete mai puin! i, n loc s
bea cinci cni de uic, o s bea trei cni de uic, dar tot o s cad sub mas. n loc s-i nele
nevasta cu cte trei femei, i-o vor nela cu cte una. Nu-i de ajuns cuvntul acela streesc
Pctuiete mai puin!, poate s dea un impuls bun pentru Hristos unei persoane i atta tot,
dar nu se poate extinde asupra oamenilor dintr-o parohie, de exemplu. i dac dai o reet,
dac iei un cuvnt streesc pe care un sfnt, mai ales un nebun ntru Hristos, l-a spus unei
anumite persoane, i ncerci s-l extinzi asupra parohiei, parohia l va recepta n mod greit.

Ce-i invata Disney pe copii ?!

Iata cam ce invata copiii de la filmele Disney:
1. Vor fi abandonati de parinti !
2. Fetele printese nu au nevoie de mame pentru a se maturiza !
3. Copiii se descurca exemplar si daca nu au parinti !
Cateva exemple:
Lion King tatal moare
Finding Nemo mama moare
Cinderella mama moare, inlocuita cu mama vitrega
Chicken little mama moare
Teachers pet fara tata
Jungle book mama si tatal mor
Lilo and Stitch mama si tatal au murit
Bambi mama moare
Angels in outfield orfani, casa de adoptie
Beauty and the Beast mama moare sau e absenta
James and the giant peach mama si tatal au murit
The little Mermaid mama moare
Sleeping Beauty Luata de mica de la parinti
Snow White mama si tatal au murit, ramasa cu mama vitrega

Hunch back of Notre Dame mama moare, orfan

Aladdin Jasmines mama moare
Tarzan mama si tatal au murit
Fox and the Hound Todds mama a murit
Toy story tatal absent
Pocahontas mama a murit
Shang mama a murit, tatal absent
Peter Pan orfani, traiesc singuri
Huey Duey and Louie orfani, traiesc la un unchi
Goofy movie mama absenta
Atlantis tatal moare
Dumbo separat de mama
Brother Bear mama moare
The rescuers orfani, traiesc singuri
Oliver and company orfani, traiesc singuri pana sunt luati de o gasca
The treasure planet tatal absent
The sword in the stone orfan, folosit la lucru in castel
Petes Dragon orfan, parinti adoptivi rai