SISTEMUL CIRCULATOR

VASELE DE SÂNGE
SE ÎMPART ÎN TREI CATEGORII:
A – ARTERE - PREIAU SÂNGELE DE LA INIMĂ ŞI îl TRANSPORTĂ SPRE ŢESUTURI ÎN
CIRCULŢIA MARE SAU , SPRE PLĂMÂNI ÎN CIRCULAŢIA MICĂ

B. – VENE CARE PREIAU SÂNGELE DIN ŢESUTURI SAU DE LA PLĂMÂNI ŞI îL TRANSPORTĂ

ÎNAPOI LA INIMĂ

C. – CAPILARE CARE PERMIT REALIZAREA SCHIMBURILOR DE GAZE, NUTRIMENTE ŞI

CATABOLIŢI CU ŢESUTURILE ŞI TRECEREA SÂNGELUI DIN ARTERE ÎN VENE.
 ARTERELE
  Sunt vase ce transportă sângele de la nivelul inimii la periferie.
Sângele arterial din marea circulație este ȋn mod normal oxigenat. Artera
pulmonară care aparține circulației mici transportă spre plămâni sânge
carbonatat.
La nivelul arterelor de mare calibru, sângele are o presiune mare spre
ţesuturi, viteza de circulaţie fiind de asemenea mare și de aceea pereţii
lor sunt foarte puternici .

Arteriolele reprezintă arterele cu dimensiunile cele mai mici, de la nivelul

lor fluxul sanguin fiind transmis la nivel capilar. Peretele arteriolelor este
alcătuit preponderent din fibre musculare netede ce pot ȋnchide complet
lumenul sau se pot dilata de câteva ori, ȋn funcţie de necesităţile
organismului.
Artere elastice sau arterele de mari
dimensiuni
Se caracterizează prin:

• Sunt artere mari precum arterele pulmonare aorta şi ramurile sale,

subclaviculara, carotida comună, artera iliacă ;
• Au diametru curpins ȋntre 2,5-3 cm şi 1 cm;
• Prezintă cele mai multe fibre elastice comparativ cu alte tipuri de artere;
• Fluxul sângelui este pulsatil, ritmic;
• Diametrul lor se măreşte pasiv ȋn timpul sistolei şi se micşorează ȋn
timpul diastolei revenind la diametrul inițial;
• Prezintă fibre musculare netede, ȋnsă acestea nu sunt active ȋn procesul
de vasoconstricţie.
 Structura peretelui arterial
1. Tunica internă a arterelor elastice (de calibru mare) este alcătuită
din:
 Endoteliu ce se continuă şi la nivelul cordului, constituind endocardul şi
este reprezentat dintr-un epiteliu simplu pavimentos sub care se află un
strat subendotelial.
2. Tunica medie  este alcătuită din lame elastice formate din fibre
elastice fuzionate. Acestea sunt dispuse sub formă de spirale, şi sunt
conectate prin punţi. Printre lamele elastice pot fi identificate şi fibre
musculare netede.
3. Adventicea arterială este alcătuită din ţesut conjunctiv lax, iar la
nivelul ei se găsesc vase de sânge ȋmpreună cu terminaţii nervoase şi
are rolul de a fixa arterele pe traiectul lor și de ale proteja.
internă

adventice
Structura arterelor medii şi mici: Este reprezentată tot de cele trei
componente de bază: internă, medie şi adventice, ȋnsă cu anumite modificări
specifice faţă de arterele de mari dimensiuni. Nu au propriile vase de sânge și
predomină fibrele musculare netede.

adventice

Arteră mică
Arteră mare
de tip
de tip elastic
muscular

adventice
. internă
Sistemul aortic participă la realizarea marii circulații

• Aorta pleacă din ventriculul stâng, are o porțiune ascendentă din care se
desprind arterele coronare ce irigă inima, un arc care se orientează spre stânga
din care se desprind trunchiul brahiocefalic și artele carotidă comună stângă și
subclaviculară stângă. Din trunchiul brahiocefalic se desprind arterele carotidă
comună dreaptă și subclaviculară draptă. Din arterele carotide comune se
formează arterele carotide interne care irigă creierul și externe care irigă fața.
• Arterele subclaviculare se continuă cu arterele axilare care irigă zona de sub
braț, brahiale pt brațe, radiale și ulnare pt antebrațe,arcadele palmare pt mâini
și arterele digitale. Aorta descendentă are o porțiune supradiafragmatică
(toracică) și una subdiafragmatică sau abdominală. Din porțiunea descendentă
toracică se desprind arterele bronșice care irigă plămânii ,artere esofagiene și
artere pentru pereții toracelui.
 Aorta descendentă abdominală
Din această porțiune se desprinde trunchiul celiac care dă naștere
arterelor : splenică, gastrică stângă pentru stomac și hepatică pentru
ficat, apoi spre dreapta artera mezenterică superioară ce irigă
intestinul subțire și colonul ascendent. Mai jos se desprind arterele
renale, gonadale ( ovariene la femei și testiculare la bărbați) și artera
mezenterică inferioară spre stânga care irigă colonul transvers și
descendent. Aorta descendentă dă și ramuri parietale care irigă
pereții abdomenului. În apropierea bazinului (vertebra L4) aorta se
termină și din ea se formează artele iliace comune.
( Vă amintiți că oasele coxale sunt formate din ilion,ischion și pubis).
 Arterele iliace comune dau naștere arterelor
iliace interne și externe.
• Iliacele interne irigă organele din bazin ( uterul la femei,
prostata la bărbați, vezica urinară, ultimele porțiuni ale
intestinului gros) și pereții acestuia, iar cele externe se
continuă cu artele femurale pentru coapse.
• Din artele femurale se desprind înapoia genunchilor arterele
poplitee ce irigă ariculațiile , apoi artele tibiale pentru
gambe, arterele plantare pentru picioare și artele digitale.
EXTERNE
 Deși par multe și greu de memorat, observăm că
majoritatea au același nume cu organul irigat sau cu
oasele din regiunea respectivă. Desigur există și
excepții ( carotide ,mezenterice, poplitee),dar unele
pot fi deduse.
Tenisunea arterială-se măsoară la nivelul arterei brahiale cu ajutorul tensiometrului, în condiţii de repaus şi relaxare;

Este  tensiunea dezvoltată la nivelul pereților arteriali, ȋmpotriva presiunii exercitată

de sânge ( presiune generată de pompa cardiacă).
Tensiunea arterială sistolică (maximă) are valoarea de 120-135 mmHg şi este direct
dependentă de pompa cardiacă.
Tensiunea arterială diastolică (minimă) are valoarea de de 60-80 mmHg şi este
dependentă de rezistenţa vasculară periferică.
Factori determinanţi ai tensiunii arteriale:
1. Debitul cardiac determină tensiunea arterială maximă;
2. Rezistenţa vasculară periferică determinată de calibrul și lungimea arterei
3. Volemia-adică volumul sanguin.
4. Vâscozitatea sângelui- influențată de raportul dintre hematii și plasmă
5. Elasticitatea arterelor -influențată de starea de sănătate a acestora și de vârstă
Tensiometre –clasic și digital
 Variaţii ale tensiunii arteriale:
1. Pot apărea datorită exerciţiului fizic;
2. Tensiunea arterială este mai mică la copii decât la adulţi;
3. Sexul masculin are valori tensionale mai mari decât cel
feminin;
4. Tensiunea arterială ȋn când stăm întinși în pat este mai mică
decât tensiunea arterială ȋn ortostatism (ne ridicăm în
picioare);
5. Stressul creşte tensiunea arterială;
6. Digestia creşte tensiunea arterială maximă;
7. Ȋn timpul sarcinii tensiunea arterială creşte .
Ce problemă ar putea avea o persoană la care arterele prezintă
depuneri de colesterol ca în imaginea de mai jos? Dar o persoană
care a pierdut sânge?