Iluzii

DE DUMI69
Definitie

 O iluzie este o denaturare a simțurilor, dezvăluind modul în care creierul uman

organizează în mod normal și interpretează stimuli senzoriali. Deși iluziile
denaturează realitatea, ele sunt, în general împărtășite de majoritatea oamenilor.
Apartii

 Iluziile pot să apară pentru oricare dintre simțurile umane, dar iluziile vizuale
(iluzii optice) sunt cele mai cunoscute și înțelese. Accentul pus pe iluziile vizuale
apare deoarece văzul domină de multe ori celelalte simțuri. De exemplu,
persoanele care urmăresc un ventriloc vor percepe vocea ca venind de la
marionetă, deoarece pot să vadă gura marionetei rostind cuvintele.
 Unele iluzii sunt bazate pe presupuneri de ordin general pe care le face creierul în
timpul percepției. Aceste presupuneri sunt generate de principiile de organizare
(de exemplu, gestaltismul), de capacitatea unui individ de percepție în adâncime și
de percepție a mișcării și de mișcare și percepție, și de constanța perceptivă. Alte
iluzii sunt cauzate de structurile senzoriale biologice din corpul uman sau de
condiții din afara corpului într-un anumit mediu fizic.
Provenienta

 Termenul iluzie se referă la o formă specifică de distorsiune

senzorială. Spre deosebire de o halucinație, care este o
denaturare în absența unui stimul, o iluzie reprezintă o
percepție greșită a unei senzații existente. De exemplu, auzirea
unor voci, indiferent de mediu, este o halucinație, dar auzirea
unor voci în sunetul apei care curge (sau al altei surse de
zgomot) este o iluzie.
Clasificare

 Iluziile pot fi:

 -Iluzie optică
 -Iluzie auditivă
 -Iluzie tactilă
 -Iluzie temporală
 -Alte simțuri
Iluzie optică

 O iluzie optică se caracterizează prin perceperea vizuală de

imagini, care sunt înșelătoare sau care induc în eroare. Prin
urmare, informațiile aduse de ochi sunt procesate de către creier
pentru a crea aparent o percepție care nu corespunde cu
măsurarea fizică a sursei stimul. O presupunere convențională
este că există iluzii fiziologice care apar în mod natural și iluzii
cognitive care pot fi demonstrate prin anumite trucuri vizuale
care dezvăluie modul cum funcționează sistemele de percepție
umană. Creierul uman construiește în mintea noastră o lume
bazată pe informațiile pe care le obține din mediul înconjurător.
Iluzie auditivă

 O iluzie auditivă este o iluzie legată de auz asemănătoare cu o iluzie optică:

ascultătorul aude sunete care nu sunt generate de stimuli sau sunete „imposibile”.
Pe scurt, iluziile audio evidențiază zonele în care urechea umană și creierul, ca
instrumente organice temporare, diferă de receptorii audio perfecți (în mai bine
sau în mai rău). Un exemplu de iluzie auditivă este tonul lui Shepard.

 https://www.youtube.com/watch?v=8EPLG0ihdcs
Iluzie tactilă

 Exemple de iluzii tactile sunt iluzia de percepție a unui membru amputat, iluzia
termică a grătarului, iluzia iepurelui care sare și o curioasă iluzie care apare atunci
când degetul arătător și degetul mijlociu sunt deplasate de-a lungul podului
nasului cu un deget pe fiecare parte, determinând percepția a două nasuri separate.
În mod interesant, zonele cerebrale activate în timpul percepției tactile iluzorii
sunt similare cu cele activate în timpul stimulării tactile reale. Iluziile tactile pot fi
obținute, de asemenea, prin tehnologia haptică. Aceste obiecte tactile „iluzorii”
pot fi folosite pentru a crea „obiecte virtuale”.
Iluzie temporală

 O iluzie temporală este o distorsiune în percepția timpului,

care apare atunci când intervalul de timp dintre două sau
mai multe evenimente este foarte îngust (de obicei mai
puțin de o secundă). În astfel de cazuri, o persoană poate
percepe momentan timpul ca încetinind, oprindu-se,
accelerând sau mergând înapoi.
Alte simțuri

 Iluziile pot apărea și în cazul altor simțuri, inclusiv pentru cei implicați în
perceperea alimentelor. S-a demonstrat că atât sunetul, cât și pipăitul influențează
percepția prospețimii produselor alimentare. S-a descoperit, de asemenea, că,
chiar dacă o parte a receptorilor de gust de pe limbă s-au deteriorat, iluzia gustului
ar putea fi produsă prin stimularea tactilă. Iluziile olfactive (miros) se produc
atunci când sunt sunt puse etichete verbale pozitive sau negative înainte de
stimularea olfactivă.
Exemple