Riga Crypto si lapona Enigel

de Ion Barbu
Modernismul denumește curentele apărute la sfârșitul sec. al
XIX-lea, începutul sec. al XX-lea în câteva literaturi naționale precum
și în domeniul artelor. Moderniștii sunt de fapt doritorii de schimbare
în opoziție cu adepții stărilor existente (tradiționaliști).
“Eminesciană e și Riga Crypto și lapona Enigel, care e un
Luceafăr cu rolurile inversate. Prăpastia se deschide între Crypto,
simbolul forțelor telurice, și Enigel, care se-nchină soarelui.  “
(Nicolae Minolescu)
În opinia mea, opera literară „Riga Crypto si lapona Enigel” de Ion
Barbu aparține modernismului prin tema şi viziunea despre lume
prezentată în text.
Pe de o parte, Titlul ,,Riga Crypto și lapona Enigel" reintegrează
un vechi model tradițional specific celebrelor cupluri erotice din
literatura universală, dar modernismul poemului se manifestă prin
numele și ipostaza partenerilor: Riga Crypto simbolizează un rege cu
suflet închis, ,,Crai Crypto, inimă ascunsă", căruia statutul de ciupercă
îi conferă fragilitate și dramatism, iar Enigel este o locuitoare din
regiunile nordice care aparține regnului animal si al cărui nume
subliniază statutul superior al acesteia. Tema operei exprimă o iubire
imposibilă deoarece Riga si Enigel fac parte din lumi diferite,
incompatibile, Enigel aparținând regnului animal, iar Crypto celui
vegetal. Povestea fantastică, asemenea celei din ,,Luceafărul", se
derulează în visul fetei, numai că în această poezie ea este ființa
superioară. De aceea critica literară a numit poemul un ,,luceafăr
întors". Motivele poetice ce scot în evidență sensul baladei sunt
soarele și fântâna. Pentru riga Crypto soarele reprezintă moarte, fapt
ce explică transformarea acestuia într-o ciupercă otrăvitoare, iar
pentru lapona Enigel soarele reprezintă viața. Motivul fântânii scoate
în evidență diferențele între ciupercă și fată, pentru riga Crypto
accesul la ”fântâna tinereții ” este condiționat de o înțelegere cu o
ciupercă ”vrajitoare mânătarcă ” pentru Enigel ”sufletul fântână ” îi
asigura acesteia nemurirea
Pe de altă parte, textul este structurat pe două părţi reunite după
tehnica povestirii în ramă (a povestirii în povestire), ambele înfăţişând
câte o nuntă: una lumească (posibilă), alta fantastică (imposibilă).
Partea întâi, considerată ramă a povestirii, are şi rolul de incipit şi
sugerează câteva detalii spaţio-temporale, substantivul ,,menestrel’’
făcând trimitere la un Ev Mediu european. Este conturată o atmosferă
lumească, de nuntă, momentul surprins fiind cel al spartului nunţii, în
cămară, când îndemnat de nuntaşi, menestrelul zice despre o poveste
de dragoste tristă, dintre lapona Enigel şi Crypto, regele ciupercă. În a
doua parte, este prezentat regatul craiului Crypto, o lume ascunsă, un
ţinut al întunericului, simbolizând lipsa cunoaşterii. Este surprins, de
asemenea, portretul regelui, o fire ciudată, închisă, un neînţeles, ocărât
de supuşi că nu aduce nimic frumos pe lume, că nu îşi împlineşte
menirea: Şi răi ghioci şi toporaşi /Din gropi ieşeau, să-l ocărască, /
Sterp îl făceau, şi nărăvaş, /Că nu voia să înflorească. În continuare,
este conturat portretul laponei, care se remarcă prin gingăşie, puritate
Laponă mică, liniştită/ Cu piei, pe nume Enigel. Tânăra Enigel vine
din ţinuturile arctice, geroase şi se îndreaptă spre sud, în căutare de
soare şi lumină – simbol al cunoaşterii. În drumul său, ea poposeşte la
Crypto, mirele poienii, ca să se odihnească şi să-şi adape renii.
Limbajul artistic este foarte conturat, prezența inversiunilor “mult-
îndărătnic”, “zice-l-aș” și a vocativelor în prima parte a baladei
evidențiază oralitatea textului. Enumerația “pungi, panglici, beteli cu
funta” simbolizează valoarea estetică a textului.
“Poezia se intelectualizează, fără a cădea în inteligibil, căci
poetul caută inefabilul macrocosmic, revelator al lucrului în sine,
fugind de contingența, pitoresc, analiză, de claritatea clară, rațională,
cultivând muzică de sfere, cunoașterea extatică, orfismul.” (G.
Călinescu)
În concluzie, pe baza argumentelor menționate putem spune că
opera literară „Riga Crypto si lapona Enigel” de Ion Barbu aparține
modernismului prin tema şi viziunea despre lume.