DIMITRIE

CANTEMIR

Mihai Petre
Alexandru
Clasa a XI-a D
• Dimitrie Cantemir s-a nascut la data de
26.09.1673 intr-o familie nobila, in localitatea
Silisteni din comuna Falciu si a decedat in anul
1723.
• În perioada martie - aprilie 1693, după moartea
tatălui său, a fost domn alMoldovei, dar Înalta
Poarta nu l-a confirmat, astfel încât s-a întors la
Constantinopol pentru a-și continua studiile
la Academia Patriarhiei Ecumenice.
• Dimitrie Cantemir a fost si un mare carturar al
umanismului romanesc.
• Umanismnul s-a manifestat in Transilvania, in
mediile maghiare si germane.
• Primele sale ocupatii diverse s-au numarat cele
de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof,
istoric, ligvistic, muzician si compozitor.
• Operele sale istorice si literare sunt scrise in
limba latina.
• A fost membru al Academiei de Stiinte din Berlin.
• In 1710 a fost pus la tronul Moldovei, avend
misiunea de a-l supraveghea pe Brancoveanu,
bantuit de neloialitate fata de Imperiul Otoman,
in schimb a incheiat el insusi un tratat cu
Imperiul Rus al lui Petru cel Mare.
• A fost primul român ales membru al Academiei
din Berlin în 1714.
Turcii l-au înscăunat pe Dimitrie Cantemir la Iaşi în
1710, având încredere în el, dar noul domn-cărturar
a încheiat la Luţk în Rusia, în 2 aprilie-13 aprilie
1711, un tratat secret de alianţă cu Petru cel Mare, în
speranţa eliberării ţării de sub dominaţia turcă.
După numai un an de domnie (1710 - 1711), s-a alăturat lui 
Petru cel Mare în războiul ruso-turc şi a plasat Moldova sub
suzeranitate rusească. După ce au fost înfrânţi de turci în
Lupta de la Stănileşti - ţinutul Fălciu pe Prut, neputându-se
întoarce în Moldova, a emigrat în Rusia, unde a rămas cu
familia sa. A devenit consilier intim al lui Petru I (Petru cel
Mare) şi a desfăşurat o activitate ştiinţifică rodnică. Lângă
Harkov i s-a acordat un întins domeniu feudal şi a fost
investit cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei la 1 august
1711.
A fost primul român ales membru al Academiei din
Berlin în 1714. În opera lui Cantemir, influenţată de
umanismul Renaşterii şi de gândirea înaintată din
Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme
ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la
sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al
XVIII-lea.
Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul
sufletului cu trupul, scrisă în română şi tipărită la Iaşi în 1698.
Această operă este prima lucrare filozofică românească. În
această lucrare întâlnim disputele medievale despre timp,
suflet, natură sau conştiinţă. Dimitrie Cantemir sugerează
superioritatea omului asupra celorlalte vieţuitoare, face din
om un stăpân al lumii, susţine superioritatea vieţii spirituale
asupra condiţiei biologice a omului, încearcă să definească
concepte filosofice şi să alcătuiască o terminologie filosofică.
Istoria Imperiului Otoman (Istoria creşterii şi descreşterii
curţii otomane), redactată în latină (Historia
incrementorum atque decrementorum Aulae
Othomanicae) între 1714 şi 1716. În această lucrare,
Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman şi a
analizat cauzele care ar fi putut duce la destrămarea sa. A
insistat şi asupra posibilităţilor popoarelor asuprite de a-
şi recuceri libertatea. Lucrarea a fost tradusă şi publicată
în limbile engleză, franceză şi germană.