Caspar David

Friedrich
 Caspar David Friedrich s-a născut la 5 septembrie 1774 în Greifswald,
un mic oraș din Pomerania de pe coasta Mării Baltice, locuit mai ales de
marinari și pescari.

 A fost cel de-al șaselea copil al lui Adolf Gottlieb Friedrich și al soției
sale, Sophie Dorothea Bechly, originari din Mecklenburg.

 Orașul Greisfwald aparținea în acel timp de Suedia și viitorul pictor a

păstrat toată viața sa cetățenia suedeză.

 În 1781, când nu împlinise încă șapte ani, îi moare mama

 În 1787, tânărul Caspar trăiește o mare dramă. Pe când se juca pe marea

înghețată a Balticii, gheața cedează sub el. Fratele său, Christoffer, îi
sare în ajutor, îl salvează, dar se îneacă el sub gheața mării.

 Pictorul nu va vorbi niciodată despre această întâmplare tragică. Până în

anul 1791, îi mai mor doi frați și o soră.

 Singurătatea se simte în întreaga sa viitoare operă artistică.

 În 1790, după încercări în domeniul literaturii,
Caspar începe să studieze desenul. Frecventează
timp de patru ani cursurile profesorului Johann
Quistrop, arhitect, pictor și gravor.

 Quistrop îl îndeamnă să deseneze după natură.

Natura va fi principala sursă de inspirație a
primelor sale lucrări.

 În 1794, Friedrich pleacă la Copenhaga, unde

lucrează cei mai buni maeștri ai acelor timpuri.
Acolo stă patru ani și dobândește cunoștințe
temeinice prin
studierea perspectivei și compoziției.

 În mai 1798 se stabilește la Dresda, unde

frecventează cea mai importantă Academie de
Artă din Germania. Caietul său de schițe din
această epocă este plin de desene reprzentând
copaci, plante, nori și cer. Dă lecții de desen
pentru a câștiga banii necesari traiului.
 Consacrare artistică
 În 1805, trimite desene la Weimar, pentru concursul
intitulat "Prietenul Artei" organizat de Goethe. Autorul
lui Faust este încântat de perfecțiunea desenelor lui
Friedrich și îl propune pentru premiul întâi.

 Aceasta constituie începutul relațiilor sale cu marele

poet, care îl introduce în cercurile artistice ale epocii.
În 1810, Friedrich este ales membru al Academiei din
Berlin.

 Două tablouri ale sale, expuse aici, sunt cumpărate de

regele Prusiei, Frederich Wilhelm al III-lea. În același
an, este sprijinit și de Karl August, principele Saxoniei
și Weimarului, cumpărându-i cinci peisaje. Doi ani
mai târziu, artistul, protejat de Goethe, obține o
subvenție din partea guvernului Prusiei.
 Sfârșitul vieții
 În 1824, moare directorul catedrei de peisagistică a Academiei din Dresda, titular al catedrei va fi
numit un alt artist, Friedrich trebuind să se mulțumească cu un post de profesor secundar.

 Tot mai izolat de societatea artistică din Dresda, Friedrich se închide în sine. Artistul realizează că
lucrările sale nu ajung la public, ele nu mai plac.

 Poate fi observată o schimbare în abordarea artistică a acestuia care este mult mai posomorâtă și
mai rigidă.

 Cu toate acestea, nu încetează să lucreze și o parte a celor mai bune creații ale sale datează din
perioada 1826-1835.

 În 1835, suferă un atac cerebral și este paralizat parțial. După un tratament care a durat toata vara,
în octombrie începe din nou să picteze.

 Starea lui se deteriorează însă continuu. La 18 martie 1840, Jukovski notează în jurnalul său:
"Am fost la Friedrich. Este o ruină tristă. Plânge ca un copil".

 Caspar David Friedrich moare la Dresda, la 7 mai 1840.

Hoinarul deasupra mării de ceață
 A fost prezentată publicului în 1818
 În prezent se află la Kunsthalle Hamburg
 Peisajul a fost schițat în teren la Munții Elbei aflați
în Saxonia și Boemia, dar adaptat de Friedrich, conform
obișnuinței sale, în studio.
 Compoziția prin care protagonistul este întors cu
spatele către privitor, cunoscută sub numele
„Rückenfigur”, permite trăirea experienței lui Friedrich.
 Însuși Friedrich spunea în această privință: „Artistul
trebuie să picteze nu numai ceea ce are în față, ci și
ceea ce vede în sine”.
 John Lewis Gaddis (2004) considera că poziția
personajului deasupra stâncii și în fața unor
perspective tumultoase „este contradictorie, sugerând
în același timp stăpânirea asupra mediului și
insignifianța individului în el”.

 Scriitorul Robert Macfarlane a analizat tabloul din

perspectiva influenței sale semnificative asupra
modului în care alpinismul era privit în lumea
occidentală încă din epoca romantică, numind-o
„imaginea arhetipică a vizionarului alpinist” și
descriind-o a fi o reprezentare puternică a ideii că
cucerirea culmilor munților este un lucru admirabil.
 Conceptul omului de geniu

 Armonia omului cu natura