Sunteți pe pagina 1din 6

Contrabas

Proiect realizat de: Ionita - Vlasin Teodor


Contrabasul
Contrabasul (italiană contrabbasso, franceză contrebasse, basse
double, germană Kontrabass, Bassgeige, engleză double bass, rusă
kontrabas) este cel mai mare instrument muzical cu coarde și arcuș
cu o largă răspândire. În partitura de orchestră, se scrie prescurtat
„Cb.” sau „Kb.”. Raportat la notarea în partitură, sunetul
contrabasului este cu o octavă mai jos decât cel al violoncelului. Cel
mai adesea, la contrabas se cântă cu mâna stângă pe tastieră, iar
mâna dreaptă trage arcușul peste corzi sau le ciupește cu degetele
(tehnică numită pizzicato).
Origini și dezvoltarea instrumentului
Printre strămoșii contrabasului sunt cel puțin cinci feluri de instrumente. Între ele trebuie
amintită în primul rând viola-contrabas (violone), reprezentanta basului profund în
familia violei da gamba („familia violelor”). Acordajul ei, corespunde în notație cu cel al violei de
gamba, însă sună cu o octava mai jos. Registrul grav era reprezentat și de lira cu cea mai mare
dimensiune, numită archiviola da lira sau lirone. Numărul coardelor sale ajungea uneori până la
24. Pe tastiera ambelor instrumente erau montate bare metalice (italiană traversino, franceză
tons, germană Bünde, engleză frets, rusă ladÎ – uneori se foloseau în locul barelor, ațe speciale
înnodate în jurul gâtului, mobile și pretabile la acordaje variate), împărțind-o astfel în semitonuri
și înlesnind formarea sunetelor.
Contrabasul modern
Forma contrabasului actual se deosebește întructva de
instrumentele din familia violei da gamba. Corpul său se
subțiaza în sus, curbura de la mijloc fiind mai pronunțată. Cele
patru coarde se acordează în cvarte. Mai nou, pe instrumentele
prevăzute cu o tastiera lată se pune și o a cincea coardă
(progresele tehnice făcute în construcția instrumentelor permit
acest lucru, problema tensiunii și a stabilității acordajului fiind
rezolvate). Acea a cincea coardă are de obicei înălțimea la o
terță mare sub coarda cea mai gravă (Mi), adică Do. Este utilă
pentru piesele care cer note foarte grave, obținute altfel prin
reacordarea (scordatura) unui contrabas cu patru corzi.
Lucruri interesante despre contrabas
● În 1542, Silvestro Ganassi a dezvoltat o viola da gamba la Veneția, care este
adesea considerată „progenitorul” contrabasului.
● Un contrabas este de obicei strâns cu patru corzi grele
● Contrabasul poate avea aproximativ intre 9 - 10 kg
● Există două tipuri de arcuri (utilizate în principal), care sunt
individuale față de bas. Acestea sunt stilul german și stilul francez.
Unele arcuri mai rare includ slovena și bosniaca.
Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Contrabas

https://www.quora.com/What-are-some-double-bass-facts

https://ro.wikipedia.org/wiki/Viola_da_gamba

S-ar putea să vă placă și