PETROL/AURUL

NEGRU/TITEI
Referat Florea Oana Lidia
 PETROLUL, SAU ȚIȚEIUL, ÎMPREUNĂ CU CĂRBUNII ȘI
GAZELE NATURALE FAC PARTE DIN ZĂCĂMINTELE DE
ORIGINE BIOGENĂ CARE SE GĂSESC ÎN SCOAR ȚA
PĂMÂNTULUI. PETROLUL, CARE ESTE UN AMESTEC DE
HIDROCARBURI SOLIDE ȘI GAZOASE DIZOLVATE ÎNTR-UN
AMESTEC DE HIDROCARBURI LICHIDE, ESTE UN
AMESTEC DE SUBSTANȚE LIPOFILE. ȚIȚEIUL ÎN STARE
BRUTĂ CONȚINE PESTE 17 000 DE SUBSTANȚE
ORGANICE COMPLEXE, MOTIV PENTRU CARE ESTE
MATERIA PRIMĂ CEA MAI IMPORTANTĂ PENTRU
INDUSTRIA CHIMICĂ (VOPSELE, MEDICAMENTE,
MATERIALE PLASTICE, ETC.) ȘI PRODUCEREA
CARBURANȚILOR.
PRODUSELE OBTINUTE PRIN PRELUCRAREA PETROLULUI
BRUT AU DEVENIT INDISPENSABILE SOCIETATII
MODERNE(PETROLUL SE COTEAZA LA MARILE BURSE
AMERICANE,JAPONEZE SAU EUROPENE);PETROLUL BRUT
ESTE CONSIDERAT LA FEL DE VALOROS CA SI
AURUL ,DE ACEEA A FOST NUMIT AURUL NEGRU.
 PETROLUL A FOST DESCOPERIT ÎN URMĂ CU CÂTEVA MII
DE ANI. AVÂND DENSITATEA MAI REDUSĂ DECÂT A APEI
SĂRATE, S-A GĂSIT ÎN ZONE CU STRATURI SEDIMENTARE
CALCAROASE, ARGILOASE SAU NISIPOASE DE LA
SUPRAFAȚĂ, (ÎN GERMANIA, DE EXEMPLU, ÎN JURUL
HANOVREI ȘI BRAUNSCHWEIG). ÎN CAZUL ÎN CARE
STRATURILE IMPERMEABILE DE ARGILĂ SUNT DEASUPRA,
NEPERMIȚÂND IEȘIREA LA SUPRAFAȚĂ A PETROLULUI,
ACESTA SE VA GĂSI ÎN STRATURILE PROFUNDE DE UNDE
VA FI EXTRAS PRIN SONDE PETROLIERE.
STRATURILE DE PETROL SITUATE LA SUPRAFAȚĂ PRIN
OXIDARE SE TRANSFORMĂ ÎN ASFALT ACESTA FIIND DEJA
DESCOPERIT ÎN ORIENT ÎN URMĂ CU CCA. 12 000 DE ANI
ÎN MESOPOTAMIA ANTICĂ.
ȚIȚEIUL ERA CUNOSCUT PE TERITORIUL ROMÂNIEI ÎNCĂ
DIN SECOLUL I Î.HR., DE CÂND DATEAZĂ OBIECTELE
DESCOPERITE ÎN CADRUL CETĂȚII DACICE DE LA POIANA
(NICOREȘTI, GALAȚI): PODOABE DIN SMOALĂ ÎNTĂRITĂ ȘI
ACOPERITĂ CU UN STRAT SUBȚIRE DE ARGINT.[1] DE
ALTFEL, PRIMA RAFINĂRIE DE PETROL DIN LUME A FOST
CONSTRUITĂ ÎN ROMÂNIA, ÎN 1856,[2] LA PERIFERIA
ORAȘULUI PLOIEȘTI, (ÎN PARTEA DE SUD-EST, ÎN DRUM
SPRE LOCALITATEA RÂFOV, LA NORD DE CALEA FERATĂ
PLOIEȘTI - BUZĂU), DE CĂTRE MARIN MEHEDIN ȚEANU,
ARENDAȘUL UNOR ÎNTINSE ZĂCĂMINTE DE ȚIȚEI PE MO ȘIA
PĂCUREȚI, PRAHOVA.
DIN PUNCT DE VEDERE AL COMPOZIŢIE CHIMICE, PETROLUL ESTE
UN AMESTEC FOARTE COMPLICAT DE HIDROCARBURI CU
MOLECULE DE DIFERITE MĂRIMI, ÎNCEPÎND DE LA METAN PÎNĂ LA
HIDROCARBURI CU MASE MOLECULARE FOARTE MARI.
COMPOZIŢIA PETROLULUI VARIAZĂ DE LA UN ZĂCĂMÎNT LA ALTUL.
TOATE ŢIŢEIURILE SUNT ÎNSĂ AMESTECURI DIN TREI CLASE DE
HIDROCARBURI ŞI ANUME: HIDROCARBURI SATURATE ACICLICE
(ALCANI), HIDROCARBURI SATURATE CICLICE(CICLOALCANI;
CICLOALCANII DIN PETROL SE NUMESC ŞI NAFTENE) ŞI
HIDROCARBURI AROMATICE. ÎN PETROL NU SE GĂSESC
HIDROCARBURI NESATURATE.
PE BAZA COMPOZIŢIEI CHIMICE , RESPECTIV A PREDOMINĂRII
UNOR CATEGORII DE HIDROCARBURI , PETROLURILE AU FOST
CLASIFICATE ÎN MAI MULTE TIPURI :
1. PETROL PARAFINOS CARACTERIZAT PRIN PROCENTUL MAI
RIDICAT DEALCANI (PÎNĂ LA 78%) , AŞA CUM SUNT ÎN GENERAL
PETROLURILE AMERICANE .
2. PETROL ASFALTOS , CARACTERIZAT PRIN PROCENTUL MARE DE
HIDROCARBURI AROMATICE (ÎN FRACŢIUNILE UŞOARE) CÎT ŞI DE
SUBSTANŢE ASFALTOASE , AŞA CUM SUNT PETROLURILE DIN
CAUCAZ .
3. PETROL DE TIP INTERMEDIAR , CARACTERIZAT PRIN
PROCENTUL MARE, FIE DE CICLOALCANI,FIE DE ALCANI ŞI
HIDROCARBURI AROMATICE .
 PROPRIETATILE FIZICE ALE PETROLULUI SUNT DETERMINATE DE
COMPOZITIA SA.ESTE UN LICHID VASCOS,A CARUI CULOARE VARIAZA DE LA
GALBEN PANA LA NEGRU ,CU MIROS CARACTERISTIC;ESTE INSOLUBIL IN APA.
DISTILAREA ESTE PROCEDEUL FIZIC DE SEPARARE A COMPONENTELOR
AMESTECURILOR DE LICHIDE MISCIBILE; CONSTA IN INCALZIREA, LA FIERBERE,
A AMESTECULUI DE LICHIDE SI CONDENSAREA VAPORILOR IN DISPOZITIVE,
NUMITE CONDENSATOARE (REFRIGERENTE).DEOARECE IN URMA DISTILARII
PETROLULUI BRUT SE OBTIN AMESTECURI DE HIDROCARBURI SATURATE, CU
PUNCTE DE FIERBERE APROPIATE, NUMITE FRACTII, OPERATIA SE NUMESTE
DISTILARE FRACTIONATA. EA SE FACE INDUSTRIAL IN COLOANE DE DISTILARE
FRACTIONALA. COMPONENTELE REZULTATE IN URMA DISTILARII FRACTIONATE
LA PRESIUNE ATMOSFERICA, A PETROLULUI BRUT, SUNT:
- FRACTIA C1-C4 , NUMITA GAZE USOARE, ESTE FOLOSITA ATAT CA
MATERIE PRIMA IN PETROCHIMIE CAT SI CA GAZ COMBUSTIBIL;
- FRACTIILE: C5-C6, NUMITA ETER DE PETROL SI RESPECTIV C6 –C7,
NUMITA SOLVENT NAFTA USOARA SUNT FOLOSITE CA SOLVENTI; DE ASEMENEA,
FRACTIA NAFTA USOARA ESTE PRINCIPALUL CONSTITUENT AL BENZINEI, DE
ACEEA SE MAI NUMESTE SI BENZINA USOARA;
- FRACTIA C6-C10, NUMITA NAFTA CONSTITUIE MATERIA PRIMA ATAT
PENTRU OBTINEREA BENZINELOR (SE MAI NUMESTE SI BENZINA GREA), CAT SI
IN PETROCHIMIE;
- FRACTIA C11-C15, NUMITA CHEROSEN SAU PETROL LAMPANT, ESTE
FOLOSITA DREPT CARBURANT IN TURBOREACTOARE (PENTRU AVIOANE), DAR SI
PENTRU INCALZIREA LOCUINTELOR;
- FRACTIA C12-C20, NUMITA MOTORINA ESTE FOLOSITA DREPT
CARBURANT IN MOTOARELE DIESEL; - FRACTIA > C20, SE NUMESTE REZIDUU
ATMOSFERIC SI ESTE REZIDIUL SOLID RAMAS DUPA DISTILAREA PETROLULUI
BRUT; ESTE MATERIE PRIMA: IN URMA DISTILARI LA PRESIUNEA SCAZUTA A
REZIDUULUI ATMOSFERIC SE OBTIN: LUBRIFIANTI SI PACURA, IAR CA REZIDUU,
ASFALTUL.
 TEORIA ANORGANICA ASUPRA ORIGINEI TITEIULUI A FOST
FORMULATA DE M. BERTHELOT SI A FOST COMPLETATA SI
SUSTINUTA DE D. I. MENDELEER. ACESTA TEORIE AFIRMA CA
TITEIUL S-A FORMAT IN STRATURI ADANCI ALE SCOARTEI ,PRIN
ACTIUNEA APEI ASUPRA CARBURILOR METALICE: CACL2, AL4C3
ETC. CARE IN CONTACT CU APA SE DESCOMPUN REZULTAND
ACETILENA, METAN SI ALTE HIDROCARBURI; SUB ACTIUNEA
TEMPERATURII SI PRESIUNII INALTE DIN INTERIORUL PAMANTULUI
SI IN PREZENTA CATALIZATORILOR NATURALI, HIDROCARBURILE
NESATURATE SAU POLIMERIZATE FORMAND TITEIUL DE ASTAZI.
TEORIA ORGANICA SE FUNDAMENTEAZA PE MAI MULTE IPOSTAZE,
SI ANUME:
-TITEIUL ESTE DE ORIGUNE VEGETALA (FIGUIER), FORMANDU-SE
DIN PLANTE, PRIN PUTREZIREA ACESTORA SI TRANSFORMAREA
LOR IN METAN, BIOXID DE CARBON SI ACIZI GRASI ETC.;

-TITEIUL ESTE DE ORIGINE ANIMALA (ENGLER), REZULTAND DIN

TRANSFORMAREA GRASIMILOR, ANIMALELOR MARINE, IN SPECIAL
A PESTILOR, LA TEMPERATURI SI PRESIUNI MARI IN SCOARTA
PAMANTULUI;

-TITEIUL ESTE DE ORIGINE MIXTA, VEGETALA-ANIMALA (POTONIÉ):

PRIN TRANSFORMAREA UNOR PLANTE SI ANIMALE MARINE
MICROSCOPICE, ACOPERITE DE NAMOL SI SUB ACTIUNEA UNOR
BACTERII ANAEROBE A REZULTAT O MATERIE ORGANICA, NUMITA
“SAPROPEL”, CARE A IMBIBAT NAMOLUL. SUB INFLUENTA
TEMPERATURII SI A PRESIUNII INALTE, “SAPROLPELUL” DIN NAMOL
A SUFERIT TRANSFORMARI CHIMICE REZULTAND TITEIUL.
 ÎN CAZUL ZĂCĂMITELOR DE PETROL CARE NU SE
AFLĂ SUB PRESIUNE, ACEASTĂ PRESIUNE SE
REALIZEAZĂ PRIN POMPAREA DE APĂ SAU GAZ, IAR
ÎN CAZUL ZĂCĂMINTELOR CU O VÂSCOZITATE
RIDICATĂ SE PRESEAZĂ LICHIDE PENTRU
REDUCEREA VÂSCOZITĂȚII.
ARABIA SAUDITA: REZERVELE DE PETROL
CUNOSCUTE SUNT DE 259,9 DE MILIARDE DE BARILI,
ECHIVANTUL A 19,2% DIN TOTALUL REZEVELOR DE
PE GLOB. PRODUCTIA ZILNICA ESTE DE 9,76 DE
MILIOANE DE BARILI, IN TIMP CE CONSUMUL ESTE
DE 2,43 DE MILIOANE DE BARILI. ARABIA SAUDITA
EXPORTA ZILNIC APROAPE 1,1 MILIOANE DE BARILI.
CANADA: DETINE 12,9% DIN TOTALUL REZERVELOR
MONDIALE DE PETROL, ADICA 175,2 DE MILIARDE
DE BARILI. PRODUCE INTR-O ZI 3,29 DE MILIOANE
DE BARILI, FIIND AL SASELEA CEL MAI MARE
PRODUCATOR MONDIAL DE PETROL, CONSUMA 2,15
DE MILIOANE DE BARILI, IAR EXPORTURILE ZILNICE
CATRE SUA AJUNG LA 2,71 DE MILIOANE DE BARILI.
 UTILIZARI ALE PETROLULUI:
-ASIGURĂ APROAPE JUMATATE DIN ENERGIA UTILIZATĂ ÎN LUME;
-ŢIŢEIUL BRUT ESTE UTILIZAT PENTRU PRODUCEREA COMBUSTIBILILOR, PRINTRE
CARE DIFEIRITE TIPURI DE PETROL, MOTORINĂ SAU CHEROSEN;
-PETROLUL ESTE UTILIZAT ŞI PENTRU PRODUCEREA UNOR LUBRIFIANŢI ULEIOŞI
ŞI A VASELINELOR NECESARE FUNCŢIONARII UTILAJELOR ŞI MAŞINILOR;
- PETROLUL ESTE UTILIZAT ŞI LA PRODUCEREA ASFALTULUI NECESAR
ŞOSELELOR ŞI O MARE VARIETATE DE PRODUSE DIN INDUSTRIA PETRO-CHIMICĂ.
O RAMURĂ RELATIV RECENTĂ A INDUSTRIEI CHIMICE , DAR CARE SE GĂSEŞTE ÎN
DEZVOLTARE RAPIDĂ ESTE INDUSTRIA PETROCHIMICĂ , ADICĂ ACEA PARTE DIN
TEHNOLOGIA CHIMICĂ ORGANICĂ CARE FOLOSEŞTE PRODUSE OBŢINUTE DIN
PETROL CA MATERII PRIME PENTRU SINTEZE .
ÎN PREZENT EXISTĂ O MARE VARIETATE DE PRODUSE PETROCHIMICE (PESTE
3000), CU NUMEROASE UTILIZĂRI ATÎT ÎN CE PRIVEŞTE CONSUMUL PRODUCTIV
CÎT ŞI CA BUNURI DE CONSUM. SE APRECIAZĂ CĂ PRODUSELE INDUSTRIEI
PETROCHIMICE REPREZINTĂ , PE PLAN MONDIAL, CIRCA O TREIME DIN VALOAREA
TOTALA A PRODUCŢIEI CHIMICE .
ALTE UTILIZARI ALE PETROLULUI SUNT:PARAFINA SE FABRICĂ
DIN PACURI PARAFINOASE, PRIN DISTILARE LA PRESIUNEA
NORMALĂ, CRISTALIZAREA FRACŢIUNILOR OBŢINUTE ŞI
PURIFICARE. PRODUSUL OBŢINUT ESTE COMPUS DIN ALCANI
NORMALI AMESTECAŢI ÎN DIVERSE PROPORŢII, DUPĂ CUM
PUNCTUL DE TOPIRE ESTE MAI RIDICAT SAU MAI SCĂZUT. ÎN
PETROL SE MAI GĂSEŞTE ŞI O “CEARA MOALE”, COMPUSĂ DIN
MOLECULE, CONŢINÎND UN CICLU NAFTENIC. PUNCTELE DE
TOPIRE ALE ACESTOR HIDROCARBURI SUNT MAI SCĂZUTE
DECÎT ALE ALCANILOR NORMALI CU ACELAŞI NUMĂR DE
ATOMI. ACEASTĂ CEARA MOALE, AMESTECATĂ CU ULEI,
FORMEZĂ VASELINA.
CEREZINA SAU CEARA DE PĂMÎNT, OBŢINUTĂ DIN MINERALUL
OZOCHERITĂ SAU DIN DEPOZITELE CE SE FORMEAZĂ ÎN
TUBURILE PRIN CARE CIRCULĂ PETROL BRUT, SE COMPUNE
ÎN CEA MAI MARE PARTE DIN ALCANI SUPERIORI. ACESTE
HIDROCARBURI AU PUNCTE DE TOPIRE MAI INALTE, SE
CRISTALIZEAZĂ GREU ŞI SUNT PUŢIN SOLUBILE.
ULEIURILE DE UNS SE OBŢIN ATÎT DIN PETROLURILE
ASFALTOASE, CÎT ŞI DIN CELE PARAFINOASE, PRIN DISTILARE
ÎN VID. HIDROCARBURILE CARE COMPUN ULEIURILE DE UNS
AU, DUPĂ VÎSCOZITATEA ULEIURILOR RESPECTIVE, GREUTĂŢI
MOLECULARE ÎNTRE 300 ŞI 700, ŞI CONŢIN, PRIN URMARE,
HIDROCARBURI CU 20-50% ATOMI DE C ÎN MOLECULĂ.
UTILIZAREA PETROLULUI PROVOACĂ POLUĂRI MASIVE
ALE AERULUI ÎN MULTE ORAŞE. GAZELE DE
EŞAPAMENT EVACUATE DE AUTOTURISME ŞI DE ALTE
MAŞINI CU COMBUSTIE INTERNĂ CONŢIN GAZE
OTRĂVITOARE CUM AR FI:MONOXIDUL DE CARBON,
HIDROCARBURI NEARSE, OXIZI DE AZOT ŞI PLUMB.
UNII DINTRE ACEŞTI AGENŢI DE POLUARE
REACŢIONEAZĂ CU LUMINA SOARELUI, PRODUCÎND
ACEL SMOG NEPLĂCUT, FOTOCHIMIC, CARE
PLUTEŞTE DEASUPRA MULTOR ORAŞE, CUM AR FI:LOS
ANGELES SAU MEXICO CITY. ATUNCI CÎND ACIZII DE
AZOT SE COMBINĂ CU PICATURILE DE APĂ DIN NORI,
IA NAŞTERE PLOAIA ACIDĂ CARE POLUEAZĂ LACURILE
ŞI RÎURILE, DISTRUGÎND ŞI PĂDURILE. S-AU FĂCUT
PAŞI IMPORTANŢI PENTRU A MICŞORA EFECTUL
GAZELOR DE EŞAPAMENT. SE PRODUCE BENZINĂ
FĂRĂ PLUMB, IAR UNELE MAŞINI SUNT DOTATE CU
FILTRE CATALITICE CARE TRANSFORMĂ GAZELE
NOCIVE ÎN GAZE INOFENSIVE. ÎNSA EFICIENŢA
ACESTOR ÎMBUNĂTĂŢIRI ESTE DIMINUATĂ DE
CREŞTEREA CONSUMULUI DE PETROL.