pele de

uprafata
Marile Lacuri din America de Nord

 Marile lacuri reprezinta cel mai mare grup de lacuri de apa dulce de
pe planeta, cu o suprafata totala de 80,545 metri patrati si volumul
total de 5412 metri cubi. Aproximativ 21 la suta din totalul de apa
dulce existenta pe suprafata planetei noastre este stocat in aceste
cinci lacuri.

Marile lacuri, cu 9402 de metri de lungime de tarm, are un bazin

hidrografic de 764568 kilometri patrati. Regiunea marilor lacuri e
formata, de asemenea, din mai multe lacuri mici si aproximativ
35.000 de insule mici. Sunt cunoscute si ca cele 5 mari lacuri din
sua si canada. Acestea sunt: lacul superior, lacul huron, lacul
michigan, lacul eerie si lacul ontario.
1. LaculSuperior este cel mai mare dintre cele cinci Mari Lacuri din America de
Nord. Acesta are o suprafata totala de 82400 kilometri patrati si un volum total
de 11400 kilometri cubi. Lacul Superior are o adancime medie de 147 de
metri,cu punctul cel mai adinc la 407.
2. Lacul Huron este al doilea ca marime din cele cinci Mari Lacuri, dar are cea mai lunga suprafata de tarm din cele cinci. Are o suprafata de 59600 kilometri patrati si volumul total de 3540 kilometri
cubi (inclusiv cele 30.000 de insule). Adancimea medie a acestuia este de 59 de metri, iar cel mai adanc punct al Lacului Huron este de 228 de metri.
3. Lacul Michigan este al treilea ca marime din cele cinci Mari Lacuri, cu o suprafata totala
de 58000 de kilometri patrati si volumul total de 4920 kilometri cubi. Adancimea medie a
Lacului Michigan este de 85 de metri, in timp ce adancimea maxima este de 282 de metri.
4. Lacul Eerie, al patrulea ca marime din cele 5 Mari Lacuri, are distinctia de a fi cel mai cald,
precum si cu cea mai mica adancime (adancimea medie de 19 metri si adancimea maxima de 64 de
metri). Suprafata sa totala este de 25700 kilometri patrati, in timp ce volumul sau total este de 483
kilometri cubi.
5. Lacul Ontario este cel mai mic dintre cele cinci Mari Lacuri din America de Nord, cu o
suprafata totala de 18530 kilometri patrati. Lacul Ontario are o adancime medie de 86 de metri
si o adancime maxima de 245 de metri.
Cum s-au format cele cinci Mari Lacuri?
Cele cinci Mari Lacuri s-au format in timpul ultimei ere glaciare, cand toata Canada si parti din
nordul Statelor Unite au fost acoperite de stratul de gheata Laurentide. Cand stratul de gheata a
inceput sa se retraga, acesta a impins impotriva terenului si a format imense spatii goale in
scoarta Pamantului. Apa lasata in urma ca urmare a topirii ghetarilor a umplut aceste spatii goale
si a dus la formarea celor cinci Mari Lacuri din SUA si Canada.

Unii experti in domeniul geologiei sunt de parere ca baza reala a formarii acestor lacuri a fost
pusa cu miliarde de ani in urma – odata cu formarea riftului Keweenawan, ca urmare a miscarii 
placilor tectonice.
Lacul Champlain (situat pe teritoriul SUA) a fost inclus ca lacul al saselea in Marile Lacuri de
catre administratia SUA pentru o scurta perioada de timp, dar decizia a fost anulata in urma unui
imens protest din partea mass-mediei canadiene.
Existenta Marilor Lacuri este un avantaj pentru diferite teritorii ale Statelor Unite ale Americii si
Canada, deoarece asigura apa potabila pentru zeci de oameni din aceasta regiune si faciliteaza, de
asemenea,pescuitul si transportul oamenilor si a bunurilor din aceasta regiune.
  ​Clasificare şi caracteristici
 Apele desuprafaţă se clasifică în apestătătoare (mări şi oceane,lacuri
etc.), ape curgătoare ​(izvor - pârâu - râu - fluviu) şi apestagnante.
Distingem lacuri naturale şi lacuriartificiale, cursuri de apă naturale,
modificate artificial / regularizate sauconstruite artificial (canale).
 Apele dulci de suprafaţă diferă dupăfoarte multe caracteristici:

debitul şi variaţiile sale (la cele curgătoare),temperatura,

concentraţia şi natura substanţelor dizolvate sau aflate însuspensie,
conţinutul biologic şi microbiologic etc., fiecare masă de apălichidă
cu albia ei şi vieţuitoarele din ea fiind un ecosistem distinct.
Totodată,apele dulci de suprafaţă au şi numeroase caractere
comune: Spre deosebire decele subterane, ele sunt de regulă mai
puţin mineralizate, mai bogate înelemente biologice, mai
influenţabile de către alţi factori (naturali şi antropici),mai uşor
poluabile, mai puţin stabile în caracteristici, dar totodată au
şicapacităţi mai crescute de a-şi automenţine calitatea.
                         ​Utilizare de către oameni
 Apele dulci de suprafaţă sunt folosite insitu (navigaţie,
îmbăiere, sporturi nautice,piscicultură, hidroenergetică
etc.), dar mai ales captate şi folosite ​exsitu pentru
nevoile cele mai diverse - pentrupotabilizare, în
industrie, transporturi, agricultură etc. Neadmisă
oficial,utilizarea directă în scop potabil nu este o
raritate. Din diversele utilizări,crucială pentru oameni
rămâne satisfacerea nevoilor populaţiei, fiind
interzisăprin lege limitarea accesului ei în detrimentul
altor folosinţe. La fel deimportantă ar trebui să devină
şi asigurarea apei necesare vieţii sălbatice. ÎnRomânia,
apele de suprafaţă constituie sursa majoră pentru
necesităţile umane,inclusiv pentru apa potabilă.
Sfirsit!