Metode de

psihodiagnostic
 Definiția de metodă.

• Etimologia termenului de metoda trimite la grecescul methodos, care inseamna cale, drum;
• Metoda este drumul sau calea pe care porneste cercetatorul in demersurile sale;
• Metoda este operatorul (instrumentul), care “face” ceva evident, nu în gol, ci cu o anumita finalitate;
• Metoda este ansamblul demersurilor desfasurate de un cercetator pentru a descoperi si verifica
cunostintele sau de un practician pentru a rezolva o problema concreta pornind de la cunostintele
existente;
• Metoda capata o putere nebanuita de indata ce este încorporata în conceptia si teoria psihologica, în
metodologie, iar metodologia este redusa la ansamblul, la totalitatea metodelor.
 Psihodiagnostic

• “Diagnoză” își are originea în cuvîntul grecesc „diagnosticus” – ceea ce înseamnă „capacitatea de a
recunoaște”.
• În psihologie, termenul diagnoză desemnează activitatea de evaluare psihologică a persoanei cu ajutorul
unor mijloace ştiințifice specifice psihologiei.
• Psihodiagnoza este modalitatea de cunoaștere și evaluare a diferitor caracteristici psihice, de natură
cognitivă, conativă, atitudinală, precum și a personalității în ansamblul ei.
• Prin examenul psihodiagnostic se evaluează nivelul de dezvoltare al unor procese, activități și însușiri
psihice, gradul lor de declin sau detereorare precum și rezervele compensatorii de care dispune persoana
pentru a-și depăși aceste dificite.
 Specificul metodelor în psihodiagnostic

Metodele psihologiei au
character

instrumental acţiune

de intervenţie de informare de interpretare

Zona investigată (psihicul) este abordată indirect, prin manifestările exterioare, comportamentale, analizate în calitate de
indicatori ai stărilor și relațiilor interne. Numeroasele condiționări ale conduitei umane (caracterul multifactorial al
influenţelor care determină comportamentul uman).
 Clasificarea metodelor utilizate în psihodiagnostic

Metode cu grad înalt de formalizare Metode cu grad scăzut de formalizare

1) Observaţia
2) Anamneza
1) Testul 3) Interviul anamnestic
2) Chestionarul 4) Tehnicile biografice
3) Ancheta 5) Metoda cosiliului de psihodiagnoză
6) Convorbirea
Testul

• Testul este o probă standardizată, vizând determinarea cât

mai exactă a gradului de dezvoltare a unei însuşiri psihice
sau fizice.
• Putern deosebi patru tipuri de teste:-
 teste de inteligenţă şi dezvoltare intelectuală;
 teste de aptitudini şi capacităţi;
 teste de personalitate (referindu-se la trăsături de caracter şi
temperamentale);
 teste de cunoştinţe (utilizate de obicei în învăţământ).
 Chestionarul

• Chestionarul este „o tehnica si corespunzator, un

instrument de investigare constand intr-un ansamblu
de intrebari scrise si eventual, imagini grafice,
ordonate logic si psihologic care, prin administrarea
de catre operatorii de ancheta sau prin
autoadministrare, determina din partea persoanelor
anchetate raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in
scris“
Ancheta

• Ancheta sau convorbirea standardizată constituie un set de

întrebări, formulate atunci cînd intenţionăm să interogăm un
număr mare de persoane;
• Prin convorbire se intelege conversatia(dialogul)dintre specialist
si participant,desfasurata dupa reguli si in conditii
psihologice,prin care specialistul obtine informatii in legatura cu
o tema pe care si-a fixat-o anterior;
• Ancheta, ca metoda de cercetare psihologica ,presupune
recoltarea sistematica a unor informatii despre viata psihica a
unui individ sau a unui grup social ,ca si interpretarea acestora ,in
vederea desprinderii semnificatiei lor psiocomportamentale.

• Observaţia constă în urmărirea atentă şi sistematică
(prin introspecţie, extrospecţie) a unor reacţii psihice
cu scopul sesizării aspectelor lor esenţiale.
• Observaţia cu scop psihodiagnostic presupune
analiza metodică şi intenţională a comportamentului,
reprezintă un proces de colectare și înregistrare
selectivă de informații. Sînt înregistrate date care au
valoare simptomatică pentru anumite caracteristici
psihice. Observația trebuie să se conformeze cerinței
de criteriu, adică faptele înregistrate să aibă valoare
diagnostică pentru procesele psihice investigate în
cadrul ședinței de psihodiagnoză.
Observaţia
Ce observăm?
• simptomatica stabilă
• simptomatica labilă
Forme ale observaţiei:
a) după orientarea observatorului: autoobservaţie, observaţie propriu-zisă;
b) după prezenţa-absenţa intenţiei: întîmplătoare;
c) după prezența-absența observatorului: directă, indirectă;
d) după gradul de implicare al observatorului: pasivă, activă;
e) după durata observației: continuă, discontinuă;
f) după scopul observației: integrală, selectivă;
g) după gradul de participare al observatorului: participativă,
neparticipativă
 Anamneza

• Anamneza -se referă la relatările subiectului despre

evenimentele cele mai importante din biografia sa, care sînt
într-o relație cauzală cu evenimentele prezente ce fac obiectul
psihodiagnozei.
• Anamneza- reprezintă percepția și în general trăirile
subiectului în legătură cu evenimentele biografiei sale, prin
această metodă se accede la motivaţiile, aspiraţiile, concepţiile
de viață şi atitudinile acestuia;
• Anamneza poate lua forme variate în funcție de vîrstă, sex,
statut civil, normalitatea sau tipul de deficit al celui aflat sub
diagnoza psihică;
• Anamneza, dacă este standardizată devine interviu anamnestic.
Interviul anamnestic

• Interviul anamnestic combină caracteristicile anamnezei cu

cele ale interviului.
• Interviul este frecvent utilizat în selecţia profesională, deși
nu s-a bucurat de o atenţie sporită din partea cercetătorilor
cu privire la calităţile sale metrologice.
• Datele cuprinse în interviu pot fi auxiliare, cele care provin
din alte surse (scrisori de recomandare, formulare de
angajare, teste psihologice etc.) sau principale, cele
acumulate pe parcursul desfășurării interviului.
• Forma interviului este conversaţională
 Tehnicile biografice

• Analiza biografiei persoanelor cu deficienţe furnizează informaţii preţioase cu referire la caracterul

etiologic al deficitullui respectiv sau privind modul în care subiectul a profitat de programul
recuperatoriu.
• O varianta a metodei biografice este cauzometria. Aceasta este o metodă de sondare și interpretare a
relațiilor de tip cauzal dintre cele mai importante evenimente din viața unui subiect.
• Cauzometria cuprinde patru etape:

analiza
etapa etapa ordonarea relaţiilor dintre
pregătitoare inventarierii evenimentelor evenimente

O formă standardizată de colectare a datelor autobiografice este CV-ul („curriculum vitae”), foarte
întrebuinţat şi pe piaţa muncii din Republica Moldova.
Metoda cosiliului de
psihodiagnoză
• Metoda cosiliului de psihodiagnoză constă
în observarea comportamentului
candidaților, provocat prin simularea unor
situații reale și în luarea unei decizii finale
prin coordonarea rapoartelor mai multor
specialiști.
• Metoda este utilizată, deocamdată, în
selecția managerilor de nivel înalt
 Convorbirea
• Convorbire- metoda prin care interlocutorul dezvăluie un nivel de cunoaștere, atitudini, motive;
• Această metodă sondează opiniile, concepția despre lume, atitudinile, calitatea expresiei verbale,
mecanismele intelectuale, nivelul şi calitatea informaţiilor.

• Tipurile de convorbiri pot fi clasificate după mai multe criterii.

După numărul de participanţi:

convorbire individuală

convorbire de grup
După metoda utilizată:
 După obiectivele urmărite

convorbirea cu scop terapeutic

convorbirea cu scop diagnostic

convorbirea cu scop de consiliere

convorbirea cu ocazia comunicării rezultatelor

examenului psihologic
 Metoda aprecierii obiective a
personalităţii

• Această metoda poate fi aplicată şi în situații de evaluare intragrupală a

diverselor aspecte privind performanța în muncă. Autorii metodei au sesizat
dezvoltarea capacității de apreciere prin confruntarea repetată a evaluărilor
individuale cu performanțele reale obținute de lotul din experiment.
• In cazul salariaților, șefii acestora, pot ajunge să-și perfecționeze capacitatea de
apreciere a altora și a lor înșiși.
• Evaluările individuale obţinute prin tehnica aprecierii obiective sunt trecute
într-o matrice cu numărul intrărilor egal cu numărul de subiecți ai lotului.
Psihodiagnosticul, indiferent în ce domeniu
este aplicat, este unul dintre principalele
mijloace de intervenție a psihologului, iar
metoda testului psihologic fiind una dintre
tehnicile prin care aceasta se poate realiza cel
mai mult.

Multumesc