USFM ,,NICOLAE TESTEMIŢANU,, CATEDRA

MEDICINA MILITARĂ ŞI A CALAMITĂŢILOR

 Disciplina,,Medicina militară,,
 Suport pentru prelegere:

 Tema Nr-8 ,,Particularităţile acordării

asistenţei medicale terapeutice în
condiţii de campanie.
 Autor: Nicon Cîrstea,colonel medic (r)

 Chişinău, 2020
OBIECTIVELE ELUCIDATE
 1. Sarcinile de bază ale terapiei de campanie

 2.Particularităţile patologiei terapeutice de luptă

 3.Caracteristica patologiei terapeutice de luptă şi principiile

de bază a asistenţei terapeutice în campanie

 4.Structura pierderilor sanitare de profil terapeutic

 5.Triajul medical al bolnavilor şi afectaţilor de profil

terapeutic şi organizarea asistenţei medicale terapeutice
în punctul medical al brigăzii
 6. Ajutorul medical calificat şi specializat
BIBLOGRAFIA
 1.Gembiţchii E.V. Komarov F.I. ,,Terapia de
campanie,, Moscova ,,Medicina,,.1983.
 2.Ghid pe Terapia de campanie.
Moscova ,,Editura Militară,,.1988.
 3.Kleacichin M.M. Activitatea terapeutului în
spitalul de profil terapeutic de campanie,,
Revista Medico-militară Nr.5.1986..
SARCINILE DE BAZĂ ALE TERAPIEI DE CAMPANIE
SUNT:

 elaborarea, argumentarea ştiinţifică, perfecţionarea

sistematică şi aplicarea în practică a formelor raţionale de
acordare a ajutorului terapeutic bolnavilor, afectaţilor şi
răniţilor în diferite condiţii de acţiuni de luptă ;
 studierea etiologiei, patogenezei, clinicii maladiilor provocate
de acţiunea asupra organismului a armei de luptă de
afectare în masă şi elaborarea metodelor de prevenţie , de
diagnostic şi tratament a acestor patologii;
 studierea particularităţilor etiologice,patogenetice, a
evoluţiei clinice şi a consecinţelor maladiilor somatice,
elaborarea standardelor de măsuri curative în diferite
condiţii de acţiuni de luptă;
 efectuarea analizei morbidităţii efectivului trupelor armate ;
SARCINILE DE BAZĂ ALE TERAPIEI DE
CAMPANIE SUNT:
 elaborarea complexului de măsuri care vor contribui la
reducerea morbidităţii efectivului trupelor armate
 perfecţionarea în continuitate a metodelor de prevenţie şi de
tratament a maladiilor organelor interne la răniţi,
contuzionaţi, arşi şi cu diferite multiple traume;
 studierea maladiilor legate de acţiunea asupra organismului
militarului în timpul muncii a diferitor factori nocivi: unde
electromagnetice , componentele combustibilului pentru
rachete, diferite lichide tehnice, radiaţii ionizante ;
 elaborarea criteriilor de expertiză medico-militară şi a
metodelor de reabilitare a bolnavilor şi afectaţilor de
profil terapeutic.
 
PRINCIPIILE GENERALE ALE TERAPIEI DE
CAMPANIE

 la baza terapiei de campanie sunt puse principiile

generale ale doctrinei medico-militare de campanie,
care prevăd:
 aceleaşi viziuni în înţelegerea mecanismelor
declanşatorii, patogenetice, clinice, a evoluţiei
maladiilor organelor interne, provocate de arma de
luptă, precum şi a procesului de diagnostic şi
metodelor de tratament a traumei terapeutice de luptă;
 succesiunea şi continuitatea în efectuarea măsurilor
curative la etapele de evacuare medicală;
 îndeplinirea corectă a documentaţiei medicale la toate
etapele de evacuare medicală.
PARTICULARITĂŢILE PATOLOGIEI TERAPEUTICE DE
LUPTĂ

 Patologia terapeutică de luptă se deosebeşte prin

următoarele particularităţi:
 în războaiele contemporane ,după aplicarea armelor de
nimicire în masă, într-un timp scurt în rândul trupelor
armate implicate în acţiunile de luptă cit şi în rândul
efectivului unităţilor aflate în spatele frontului, va apărea
un volum mare de pierderi sanitare de profil terapeutic ;
 In structura pierderile sanitare de profil terapeutic vor
predomina afecţiunile grave şi leziunile combinate
(boala de iradiere+ intoxicaţii cu substanţe toxice, sau
toxine; boala de iradiere + traume chirurgicale şi
altele);
PARTICULARITĂŢILE PATOLOGIEI TERAPEUTICE DE
LUPTĂ

 având în vedere că dintre afecţiunile de profil

terapeutic vor predomina cele severe, va
apărea necesitatea în efectuarea concomitentă
a măsurilor de reanimare şi de terapie
intensivă la un număr mare de bolnavi şi
afectaţi;
 din cauza predominării afecţiunilor de
gravitate medie şi severă, un număr mare de
bolnavi şi afectaţi de profil terapeutic vor
necesita tratament îndelungat în staţionar;
PARTICULARITĂŢILE PATOLOGIEI TERAPEUTICE DE
LUPTĂ

 In cazul patologiilor terapeutice de luptă

frecvent vor apărea complicaţii precoce
şi consecinţe tardive, care vor prezenta
pericol pentru viaţă, sănătate şi
capacitatea de lupta a bolnavilor şi
afectaţilor;
 afecţiunile severe de profil terapeutic se
vor termina cu deces şi invaliditate
sporita;
PARTICULARITĂŢILE PATOLOGIEI TERAPEUTICE DE
LUPTĂ

 la un număr mare de bolnavi şi lezati, aduşi din

focarele de afectare în masă, se vor dezvolta
dereglări funcţionale ale SNC şi a sferei psihice (stări
reactive acute, psihoze,depresii),o parte din ei vor
avea traume craniocerebrale şi a coloanei
vertebrale;

 vor fi dificile cunoştinţele personalului medical în

ceea ce prevede patogeneza, semiotica, diagnosticul şi
tratamentul patologiilor terapeutice de luptă ;
PARTICULARITĂŢILE PATOLOGIEI TERAPEUTICE DE
LUPTĂ

 în procesul tratamentului patologiei

terapeutice de luptă, va apărea
necesitatea implicării diferitor specialişti
(radiologi, toxicologi, chirurgi, psihiatri,
otolaringologi, neurologi, oculişti,
dermatologi).
PARTICULARITĂŢILE PATOLOGIEI TERAPEUTICE DE
LUPTĂ
(concluzie)
 Având în vedere particularităţile patologiei
terapeutice de luptă enumerate anterior,
trebuie de menţionat că în condiţii de campanii
contemporane va apărea necesitatea în
perfecţionarea permanentă a structurilor
scriptice a instituţiilor şi formaţiunilor
medicale, cit şi perfecţionarea permanentă a
cunoştinţelor speciale a personalului medical.

PARTICULARITĂŢILE PATOLOGIEI TERAPEUTICE DE
LUPTĂ(concluzie)

 După cum s-a relatat mai sus în condiţiile

războaielor şi conflictelor militare
contemporane, în legătură cu aplicarea
armelor de nimicire în masă,rolul
organizării asistenţei terapeutice
bolnavilor, răniţilor şi afectaţilor, în mare
măsură creşte, devine cu mult mai
complicat, şi depinde de structura
pierderilor sanitare.
STRUCTURA PIERDERILOR SANITARE în războaiele
contemporane
când se vor folosi doar armele obisnuite
 Conform informaţiilor obtinute din statisticele
diferitor contanamente şi conflicte militare
contemporane, structura pierderilor sanitare va
depinde de tipul armamentului care va folosit în
război. În cazul folosirii armei obişnuite,
structura pierderilor sanitare poate fi
următoarea:
 răniţi-80-90%;

 contuzionaţi-6-10%;

 combustionaţi-0,5-1%;

 Bolnavi somatici-10-15%
STRUCTURA PIERDERILOR SANITARE în caz de folosire a
armei nucleare

 În cazul folosirii armei nucleare

structura pierderilor sanitare poate fi :
 leziuni combinate-60-70%;
 arsuri-15-25 %;
 Boala de iradiere (sindromul acut)-15-25

%;
 leziuni traumatice-5 %;
STRUCTURA PIERDERILOR SANITARE combinate în caz de
folosire a armei nucleare de calibru mare

 Boala de iradiere (sindromul acut)

combinată cu leziuni traumatice şi
arsuri -20 % ;
 Boala de iradiere (sindromul acut) cu
leziuni traumatice-6 %;
 Boala de iradiere combinată cu arsuri-
8 %;
 leziuni traumatice combinate cu arsuri-
66% .

Volumul pierderilor sanitare în caz de folosire a
armei nucleare

 Încaz de aplicare a armei nucleare volumul

pierderilor sanitare va constitui nu mai
puţin de 40-50% din rândul efectivului
trupelor armate aflate în focar. La rândul său
trebuie de mentionat că structura
pierderilor sanitare va depinde de puterea
muniţiilor nucleare şi de tipul exploziei.
Dependenţa pierderilor sanitare de
tipul exploziei nucleare
Dacă inamicul va planifică operaţii
de ofensivă,atunci mai probabil că
se vor folosi explozii nucleare de
tip aerian.
În caz de explozie nucleară
aeriană afectările de iradiere vor
fi provocate de radiaţia penetrantă.
Dependenţa pierderilor sanitare de
tipul exploziei nucleare
 Dacă inamicul va planifica operaţii de
apărare atunci pot fi folosite explozii
nucleare de tip suprateran. În aşa focare de
afectare pierderile sanitare vor fi provocate
în mai mare măsură de contaminarea
radioactiva a
teritoriului,tehnicii,armamentului şi a
efectivului trupelor armate.
Dependenţa pierderilor sanitare de puterea
exploziei nucleare
. În caz de explozii a muniţiilor
neutronice sau nucleare cu puterea
mică - unda de şoc va acţiona în
raza de 300-700 m,iar radiaţia
penetrantă în raza de 1700-1860
m .În asemenea focar de afectare,
majoritatea pierderilor sanitare vor
fi provocate de radiaţia penetrantă .
Dependenţa pierderilor sanitare de
puterea exploziei nucleare
 Deci,aşa focar de afectare poate fi numit -
focar de afectare de iradiere. În cazul
exploziei muniţiei nucleare cu puterea de 10
Kt şi mai mare raza de afectare prin unda de
şoc,iradiere de lumină şi prin radiaţia
penetrantă vor coincide . Mai mult de
jumătate din afectaţi vor avea leziuni
combinate-boala de iradiere + leziuni
traumatice.
Dependenţa pierderilor sanitare de puterea
exploziei nucleare
 Focarele de afectare nucleară cu
puterea exploziei de 10-50 Kt se
considera focare de afectare de
iradiere în combinaţie cu alte tipuri
de leziuni. Cu cât puterea muniţiei
nucleare şi termonucleare va fi mai
mare, cu atât mai mică va fi cota
afectărilor primite prin actiunea
radiaţiei penetrante.
Dependenţa pierderilor sanitare de tipul
puterii de explozie a muniţiei nucleare
 După explozia muniţiilor nucleare cu puterea de
50-100 Kt se vor forma focare de traumatism
mecanic şi termic. În focarele de explozie a
muniţiilor cu putere mai mare, factorul de bază
de lezare devine iradierea de lumină. Aşa, după
explozia muniţiei nucleare cu puterea de 100 Kt
şi mai mare dintre pierderile sanitare 95-97%
vor fi lezaţi cu arsuri,şi doar 3-5% cu leziuni
combinate (traume mecanice şi arsuri) .
STRUCTURA PIERDERILOR SANITARE în caz de aplicare a
armei chimice

În caz de aplicare a armei chimice

structura pierderilor sanitare va fi
următoarea:
intoxicaţi cu substanţe
neuroparalitice-90-95%
intoxicaţi cu substanţe
vezicante-5-10%.
Pierderile sanitare în caz de aplicare a
armei bacteriologice
 Încazul folosirii armei bacteriologice-
pierderile sanitare primare,dacă mijloacele
bacteriene au fost folosite pe neaşteptate,
pot constitui 30-50% din numărul
efectivului trupelor armate care vor fi
prezente în focar. La aceste pierderi,peste
un timp oarecare,se pot adăuga şi pierderile
sanitare tardive primite prin contact cu cei
bolnavi -15-20% astfel pierderile sanitare
prin arma bacteriologică pot atinge 50-65%.
Pierderile sanitare în caz de aplicare a
armei bacteriologice

Dacă se cunoaşte din timp

despre folosirea de către inamic
a armei bacteriologice şi este
organizată bine protecţia
bacteriologică,pierderile
sanitare pot constitui 10-15%.
 
Pierderile sanitare în caz de aplicare a
armei bacteriologice
 Se considera, că in rindul unităţilor, care duc
acţiuni de luptă în eşalonul I - 60-70% din
pierderile sanitare prin arma bacteriologică
vor apărea în urma folosirii toxinelor
bacteriene şi 30-40% în urma aplicării
recepturilor de germeni microbieni. Din
pierderile sanitare provocate de agenţii
microbieni se consideră că, 20% vor prezenta
boli infecţioase contagioase obişnuite şi 80%
necunoscute.
  
PRINCIPIILE TRIAJULUI MEDICAL BOLNAVILOR ŞI
AFECTAŢILOR DE PROFIL TERAPEUTIC

 Esenţa sistemului contemporan de

tratament şi evacuare constă în efectuarea
măsurilor de tratament la timp,în mod
consecutiv şi cu respectarea succesivităţii
la etapele medicale,asocierea acestora cu
evacuarea răniţilor,afectaţilor şi
bolnavilor în formaţiunile medico-militare
specializate în conformitate cu indicaţiile
medicale (după destinaţie) , ţinând cont de
situaţia concretă de luptă şi medicală.
PRINCIPIILE TRIAJULUI MEDICAL BOLNAVILOR ŞI
AFECTAŢILOR DE PROFIL TERAPEUTIC
 La baza organizării măsurilor curativo-evacuatorice
la etapele de evacuare medicală stă triajul medical.
Scopul triajului medical este repartizarea bolnavilor,
afectaţilor şi răniţilor pe grupe în dependenţă de
necesitate în efectuarea tratării sanitare, în izolare,
cit şi în efectuarea măsurilor cu caracter identic de
acordare a ajutorului medical,locul şi ordinea
acordării ajutorului, ţinând cont de posibilitatea şi
raţionalitatea evacuării la etapele medicale după
destinaţie şi de tipul de transport cu care trebuie să
fie evacuaţi.
PRINCIPIILE TRIAJULUI MEDICAL BOLNAVILOR ŞI
AFECTAŢILOR DE PROFIL TERAPEUTIC

In timpul efectuării triajului medical

se îndeplineşte fişa medicală
primară,ulterior la etapele
superioare şi fişa de boală, iar
afectatului sau bolnavului i se fixează
o marcă de triaj,în care se indică
unde şi în ce ordine trebuie să fie
îndreptat pentru a primi ajutorul
medical necesar.
PRINCIPIILE TRIAJULUI MEDICAL
BOLNAVILOR ŞI AFECTAŢILOR DE PROFIL
TERAPEUTIC

 Decitriajul medical prevede divizarea

bolnavilor,afectaţilor şi răniţilor pe
grupe în dependenţă de necesitatea în
măsuri identice de prevenţie şi
curativo-evacuatorice în corespundere
cu indicaţiile medicale,volumul
acordării ajutorului medical la etapa
medicală şi ordinea de evacuare.
Măsurile curativo-evacuatorice în
focarele de pierderi sanitare în masă
 Măsurile curativo-evacuatorice în focarele de
pierderi sanitare în masă se efectuează în acelaşi timp
cu efectuarea altor măsuri de lichidare a
consecinţelor aplicării armei de nimicire în masă.
Măsurile de lichidare a consecinţelor aplicării armei
de nimicire în masă se efectuează de către efectivul
unităţilor şi subunităţilor aflate în focar şi de către
detaşamentele de lichidare a consecinţelor aplicării
armei de nimicire în masă.
Primul ajutor bolnavilor şi răniţilor în focarele de afectare
prin expuneri a radiaţiilor ionizante şi în focarele de
afectare chimică
 Primul ajutor bolnavilor şi răniţilor în focarele
de afectare prin expuneri la radiaţii ionizante şi
în focarele de afectare chimică se efutectuează în
mod de autoajutor şi ajor reciproc, de efectivul
detaşamentului de lichidare a consecinţelor (de
către efectivul subunităţilor de căutare şi
evacuare a răniţilor, afectaţilor şi bolnavilor,şi de
către efectivul punctelor medicale a
batalioanelor, care sunt înzestrate cu materiale
medico-sanitare corespunzătoare).
Unde trebuie evacuaţi lezaţii şi bolnavii din
focarul de afectare ionizantă sau chimică
 Efectivulechipelor de salvare trebuie să
lucreze în mijloace de protecţie individuală şi
să respecte regulile necesare de protecţie.
După ce li s- a acordat primul ajutor
bolnavii,afectaţii şi răniţii trebuie evacuaţi la
punctele medicale ale brigăzilor sau la
Detaşamentul medical independent. Dacă
evacuarea lezaţilor este temporar
imposibilă,ei trebuie concentraţi în zone
necontaminate unde vor aştepta rândul
evacuării.
GRUPELE DE TRIAJ MEDICAL A BOLNAVILOR ŞI
AFECTAŢILOR ÎN PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII

Triajul medical la această etapă

se începe în punctul de îndrumare
şi control dozimetric. In acest loc
răniţii şi bolnavii se divizează în
două grupe :
primul - răniţii şi bolnavii care
prezinta pericol pentru
înconjurători.
GRUPELE DE TRIAJ MEDICAL A BOLNAVILOR ŞI
AFECTAŢILOR ÎN PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII

 Acest grup va fi constituit din afectaţi,

bolnavi şi răniţi contaminaţi cu substanţe
toxice sau radioactive şi cei care prezintă
semne de maladii infecţioase sau cei
suspecţi la boli infecţioase . Contaminaţii cu
substanţe radioactive sau toxice vor
necesita în efectuarea tratării sanitare
parţiale, iar bolnavii care prezintă semne
de maladii infecţioase –vor necesita izolare
în izolator;
GRUPELE DE TRIAJ MEDICAL A BOLNAVILOR ŞI
AFECTAŢILOR ÎN PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII


grupul doi vor prezenta afectaţii,
răniţii şi bolnavii ne contaminaţi cu
substanţe toxice şi radioactive şi
care nu prezintă semne de maladii
infecţioase .
GRUPELE DE TRIAJ MEDICAL A BOLNAVILOR ŞI
AFECTAŢILOR ÎN PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII

 II.In dependenţă de necesitatea în acordarea

primului ajutor medical, locul în care trebuie
să fie acordat şi ordinea acordării -răniţii,
bolnavii și afectații se divizează în
următoarele grupe:
 care necesită primul ajutor medical urgent
în sala de pansament;
 care necesită acordarea primului ajutor
medical în secţia de primire şi triaj.
GRUPELE DE TRIAJ MEDICAL A BOLNAVILOR ŞI
AFECTAŢILOR ÎN PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII

care nu necesită acordarea

ajutorului medical la această etapă
Răniţii, afectaţii şi bolnavii,
care nu au necesitate în
acordarea ajutorului medical la
această etapă, cit şi cei care au
primit deja acest ajutor se
divizează în următoarele grupe:
GRUPELE DE TRIAJ MEDICAL A BOLNAVILOR ŞI
AFECTAŢILOR ÎN PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII

 care trebuie evacuaţi la alte etape de evacuare

medicală;
 care trebuie reîntorşi în unităţile sau
subunităţile sale.
 Toţi afectaţii, răniţii şi bolnavii care trebuie
evacuaţi se divizează în grupe:
 după necesitatea evacuării în Detaşamentul
medical independent sau într-un spital de
profil terapeutic (în dependenţă de
destinaţie);
GRUPELE DE TRIAJ MEDICAL A BOLNAVILOR ŞI
AFECTAŢILOR ÎN PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII

 după ordinea evacuării (în primul rând sau

în rândul doi);
 după tipul transportului cu care trebuie
evacuaţi (avia, sanitar sau acomodat etc.);
 după poziţia corpului în timpul
transportării (pe șezute sau culcat);
 după locul ocupat în mijlocul de transport
(etajul de sus, mijlociu sau de jos) ;
 după necesitatea de insoţire medicală în
timpul evacuării.
MĂSURILE CARE TREBUIE ÎNDEPLINITE PENTRU
COMBATEREA COMPLICAŢIILOR

 Pentru tratamentul complicaţiilor apărute

şi micşorarea gravităţii maladiei sau
afectării se indică oxigenoterapia, preparate
cardiovasculare, analeptice respiratorii,
analgezice, bronholitice, antidoţi specifici,
soluţii detoxicante (glucoza, tiosulfat de
sodiu şi altele), anticonvulsive,
antivomitive,neuroleptice,ventilaţie
artificială,masaj cardiac indirect şi alte
măsuri.
II. Măsurile care pot fi amânate şi acordate la
alte etape de evacuare medicală în stările
care nu ameninţă viaţa bolnavului sau
afectatului. La aceste măsuri se referă:
 indicaţia preparatelor simptomatice,
administrarea vitaminelor,
antibioticelor,sulfamidelor, preparatelor
antihistaminice, sedative etc.
 Măsurile primului ajutor medical în
punctul medical al brigăzii pot fi îndeplinite
în volum complet sau redus.
 Schema principială de instalare
a punctului medical al brigăzii

3 6

Secţia de triaj şi evacuare 14

13
1 8
2
5
7 12

11
R-105

10
4 9
ORGANIZAREA ACORDĂRII AJUTORULUI MEDICAL
BOLNAVILOR ŞI AFECTAŢILOR DE PROFIL TERAPEUTIC
ÎN PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII

 Organizarea acordării ajutorului medical

bolnavilor şi afectaţilor de profil terapeutic în
punctul medical al brigăzii va depinde de un
şir de condiţii: acţiuni de luptă ( luptă în
ofensivă sau în apărare;teatrul în care au loc
acţiunile de luptă;anotimpul şi condiţiile
climaterice;starea epidemiologică;starea
fizică a efectivului trupelor armate şi altele).
ORGANIZAREA ACORDĂRII AJUTORULUI MEDICAL
BOLNAVILOR ŞI AFECTAŢILOR DE PROFIL TERAPEUTIC
ÎN PUNCTUL MEDICAL AL BRIGĂZII

O influenţă deosebită asupra lucrului

punctului medical al brigăzii va avea
aplicarea armei de nimicire în masă şi in
primul rind a armei nucleare,pentru că
aceasta va duce la creşterea bruscă a
volumului pierderilor sanitare şi la
schimbarea structurii lor,la creşterea
semnificativă a pierderilor sanitare de profil
terapeutic şi a numărului de bolnavi,care vor
necesita acordarea ajutorului medical urgent.
Continuare
O condiţie obligatorie a lucrului punctului medical
al brigăzii trebuie să fie starea de gătinţa
permanentă pentru primirea şi acordarea
primului ajutor medical tuturor contingentelor de
bolnavi şi afectaţi de profil terapeutic. Din aceste
considerente, organizarea lucrului punctului
medical al brigăzii va fi cu mult mai complicata şi
mai dinamica,in comparatie cu lucrul punctului
medical al regimentului în perioada al Doilea
Război Mondial.
Continuare
 Decilucrul în punctul medical al
brigăzii va fi determinat de sarcina
nouă principială -necesitatea de
acordare a primului ajutor medical
multiplelor contingente de bolnavi de
profil terapeutic,inclusiv şi afectaţilor
cu patologia terapeutică de luptă.
Triajul medical bolnavilor şi afectaţilor de profil
terapeutic în punctul medical al brigăzii
 În condiţiile de aplicare de către inamic a
armelor clasice în punctul medical al brigăzii
vor sosi doar răniţi şi bolnavi somatici.
Grupul pierderilor sanitare de îmbolnăviri
somatogene va fi constituit din bolnavi
infecţioşi,bolnavi cu patologii a organelor
interne,şi alte categorii de bolnavi de profil
terapeutic ( patologii
psihoneurologice,dermatovenerologice şi
altele).
Triajul medical bolnavilor şi afectaţilor de profil
terapeutic în punctul medical al brigăzii
 După materialele statistice din al Doilea Război
Mondial,bolnavii cu maladii a organelor interne au
constituit circa 70% dintre toate contingentele
terapeutice,iar în structura lor bolile digestive au
constituit 25-30%, organelor respiratorii 13-20
%,cardiovasculare 8-10%. Se poate aştepta că şi în
condiţiile contemporane volumul şi structura
generală al bolnavilor va fi cam aceeaşi,însă se poate
presupune creşterea numărului de bolnavi cu maladii
acute ale organelor respiratorii (pneumonii virale şi
bacteriene) şi cu maladii alergice.
Triajul medical bolnavilor şi afectaţilor de profil
terapeutic în punctul medical al brigăzii
 Încaz de folosire de către inamic a armelor de
nimicire în masă numărul relativ al
bolnavilor de profil terapeutic se va reduce
esenţial (până la 10-15%),iar numărul
bolnavilor cu boala de iradiere ,sindromul
acut,afectaţilor cu substanţe toxice de luptă şi
bolnavilor cu stări psihice reactive vor
domina absolut (până la 90%).
Triajul medical bolnavilor şi afectaţilor de profil
terapeutic în punctul medical al brigăzii
 Pentru asigurarea lucrului mai eficient în punctul
medical al brigăzii în diferite condiţii s-a elaborat
schema tipică de desfăşurare,care include
următoarele secţii funcţionale:secţia de triaj şi
evacuare (postul de îndrumare şi control
dozimetric,terenul de triaj,cortul de primire şi
triaj,terenul de tratare specială şi cortul de
evacuare); sala de pnsament, sala de pansament
auto,în afară de aceasta,se desfăşoară corturi –
izolatoare (pentru bolnavi cu infecţii respiratorii şi
infecţii intestinale), farmacia şi punctul de
conducere..
Procesul diagnosticării în punctul medical al
brigăzii
 Diagnosticul patologiilor şi triajul
bolnavilor în punctul medical al brigăzii
se efectuează prin studierea istoricului
bolii sau a afectării,stării subiective şi
folosirea metodelor simple de
examinare fizică
(vizualizare,palpaţia,percuţia,auscultaţi
a,măsurarea tensiunii arteriale).
GRUPELE DE TRIAJ MEDICAL A BOLNAVILOR ŞI AFECTAŢILOR ÎN DETAŞAMENTUL MEDICAL INDEPENDENT

 Toţi afectaţii, răniţii şi bolnavii sosiţi la

această etapă medicală se divizează în
următoarele grupe:
 în dependenţă de necesitatea efectuării
tratării sanitare :
 afectaţii şi bolnavii, care au necesitate în
efectuarea tratării sanitare complecte (în
primul rând sau în rândul doi);
 afectaţii care trebuie să treacă doar
tratarea sanitară parţială;  
GRUPELE DE TRIAJ MEDICAL AL BOLNAVILOR ŞI AFECTAŢILOR
ÎN DETAŞAMENTUL MEDICAL INDEPENDENT

 afectaţii şi bolnavii care nu necesită efectuarea

tratării sanitare.
 În dependenţă de necesitatea izolării în izolator
pentru infecţii enterale sau în izolator pentru
infecţii a căilor respiratorii;
 care prezintă suspiciuni sau semne de maladii
infecţioase se izolează în izolatoare pentru
bolnavi infecţioşi
 afectaţii şi bolnavii care nu sunt periculoşi
pentru înconjurători.
  
 GRUPELE DE TRIAJ MEDICAL AL BOLNAVILOR ŞI AFECTAŢILOR ÎN DETAŞAMENTUL MEDICAL
INDEPENDENT


II.
In dependenţă de necesitatea în ajutor
medical la această etapă,locul efectuării
şi ordinea îndeplinirii, bolnavii, afectaţii şi
răniţii se divizează în următoarele
grupe:
 care necesită ajutor medical la această etapă
medicală;
 . care nu au necesitate de a primi ajutor
medical la această etapă
GRUPELE DE TRIAJ MEDICAL AL BOLNAVILOR ŞI AFECTAŢILOR
ÎN DETAŞAMENTUL MEDICAL INDEPENDENT

 Răniţii, afectaţii şi bolnavii care au

necesitatea acordării ajutorului medical la
etapa dată,îndată se divizează după locul
unde trebuie acordat şi rândul acordării:
 în sala de operaţie (în rândul întâi sau în
rândul doi);
 în sala de pansament pentru gravi răniţi
(în rândul întâi sau doi);
GRUPURILE DE TRIAJ MEDICAL AL BOLNAVILOR ŞI AFECTAŢILOR
ÎN DETAŞAMENTUL MEDICAL INDEPENDENT

în sala de pansament pentru uşor

răniţi (în rândul întâi sau doi);
în sala antişoc pentru răniţi;
în sala antişoc pentru arşi;
în sala pentru răniţi cu infecţii
anaerobe (care trebuie desfășurată
în secţia spitalicească);
GRUPELE DE TRIAJ MEDICAL AL BOLNAVILOR ŞI AFECTAŢILOR
ÎN DETAŞAMENTUL MEDICAL INDEPENDENT

In dependenţă de posibilitatea şi

raţionalitatea evacuării la alte etape de
evacuare medicală, tipul transportului
cu care trebuie evacuaţi, destinaţie de
evacuare -toţi afectaţii, bolnavii şi răniţii
se divizează în următoarele grupe :
 care trebuie evacuaţi la alte etape
medicale;
  
CONTINUARE
 caretrebuie să rămână la această etapă
de evacuare medicală pentru un curs
scurt de tratament (în echipa de
însănătoşire) şi răniţii şi afectaţii
intransportabili ;
 care trebuie reîntorşi în unităţile sau
subunităţile în listele cărora sunt
înscrişi.
  
GRUPELE DE TRIAJ MEDICAL AL BOLNAVILOR ŞI
AFECTAŢILOR ÎN DETAŞAMENTUL MEDICAL
INDEPENDENT

Bolnavii, care trebuie evacuaţi la alte

etape de evacuare medicală se
divizează în următoarele grupe:
după destinaţia de evacuare (într-un
spital de profil terapeutic );
după ordinea de evacuare (în rândul
întâi sau în rândul doi);
  
GRUPELE DE TRIAJ MEDICAL A BOLNAVILOR ŞI
AFECTAŢILOR ÎN DETAŞAMENTUL MEDICAL
INDEPENDENT
 după tipul mijloacelor de transport
(aviar,sanitar,acomodat);
 după poziţia corpului în timpul
transportării (şezând sau culcat);
 după locul ocupat în mijlocul de
transport (etajul unu sau doi sau trei)
şi necesitatea de insotire medicală şi
tratament în timpul transportării .
GRUPELE DE TRIAJ MEDICAL AL BOLNAVILOR ŞI AFECTAŢILOR
ÎN DETAŞAMENTUL MEDICAL INDEPENDENT
 In secţia spitalicească a Detaşamentului
medical independent pot primi tratamentul
următoarele contingente:
 răniţii şi bolnavii de gravitate uşoară care
sunt capabili să se deplaseze de sine stătător ,
să se auto deservească şi au pronosticul de
reîntoarcere în funcţie peste 5-10 zile ;
 afectaţii şi răniţii temporar netransportabili.
  
AJUTORUL TERAPEUTIC CALIFICAT .
 Ajutorul terapeutic calificat se acordă
în Detaşamentul medical independent
sau în spital medical de profil
terapeutic. Măsurile curativo-
diagnostice prevăzute în complexul
ajutorului medical calificat pot fi
îndeplinite de medicul terapeut, care
foloseşte pentru acest scop remediile
medicale şi aparatajul necesar.
AJUTORUL TERAPEUTIC
CALIFICAT.
 Acesttip de ajutor medical are scop de a
trata bolnavul,de a preveni sau de a
micşora gradul de severitate a
complicaţiilor, care pot ameninţa viaţa,
sănătatea şi capacitatea de acţiune, tot
odată acest ajutor are şi scopul de a crea
condiţii optimale pentru efectuarea
tratamentului specializat,care poate fi
acordat la altă etapă de evacuare
medicală.
TERMENII DE ACORDARE A AJUTORULUI
TERAPEUTIC CALIFICAT

. Ajutorul terapeutic calificat

trebuie să fie acordat in timpul
optimal de 8-10 h şi nu mai târziu
de 12 ore de la debutul afectării sau
maladiei. După termenii acordării
ajutorul calificat el poate fi divizat
în două grupe: în măsuri urgente şi
cele care pot fi amânate.
 Măsurile urgente a ajutorului terapeutic
calificat sunt:
 contracararea complicaţiilor maladiilor şi
afecțiunilor care prezintă pericol pentru viaţă
( sindromul convulsiv,colaps,dereglări severe a
conductibilității şi a ritmului cardiac, criza
hipertonică, asfixia,bronhospasm grav,
laringospasm, bronhopneumonia insotita de
insuficienţa cardio-vasculară şi respiratorie, coma
de diferite geneze, şoc, apnee),tratamentul
dereglărilor, care pot împiedica evacuarea
bolnavului sau afectatului la altă etapa medicală
(voma neîntreruptă, dureri acute, starea reactivă
acută.)
SECŢIILE FUNCŢIONALE ÎN CARE SE ACORDA
AJUTORUL TERAPEUTIC CALIFICAT URGENT
 Măsurile urgente a ajutorului terapeutic
calificat se efectuează în secţia de triaj şi
evacuare a detaşamentului medical
independent sau a spitalului medical şi la
necesitate se prelungesc în secţia spitalicească
a acestor formaţiuni. Durata tratamentului
bolnavilor netransportabili în secţia
spitalicească poate fi de 2-3 zile. Dacă
bolnavii sau afectaţii pot fi evacuaţi din
această formaţiune cu transportul aviar atunci
aceşti termeni pot fi semnificativ reduşi.
Măsurile ajutorului terapeutic calificat urgent
 Măsurile ajutorului terapeutic
calificat urgent sunt: administrarea
antidoţilor, anticonvulsivantelor,
preparatelor cardio-vasculare,
neuroleptice, analepticelor respiratorii,
analgezicelor, spasmoliticelor, diureticelor,
transfuzii de sânge, perfuzii de substituenţi
şi de diferite soluţii hidroelectrolitice în jet
şi în picurări, exanguinotransfuzie
(hemafereză),

MĂSURILE AJUTORULUI TERAPEUTIC
CALIFICAT URGENT
 diureză forţată, oxigenoterapia, lavaj
gastric prin sondă, aplicarea serurilor
antiveninoase în caz de afectare cu
toxine bacteriene , efectuarea profilaxiei
nespecifice a maladiilor infecţioase
extrem de periculoase, bolnavilor şi
afectaţilor sosiţi din focarele
contaminate cu substanţe
bacteriologice, şi altele.
MĂSURILE AJUTORULUI TERAPEUTIC CALIFICAT
CARE POT FI AMÂNATE

 Măsurile care pot fi amânate includ: terapia

simptomatică,care nu influenţează
semnificativ evoluţia şi sfârşitului afectării şi
poate fi indeplinita în termeni mai tardivi. La
această categorie de măsuri se referă
procedurile fizioterapeutice, gimnastica
curativă,dietoterapia,
vitaminoterapia,indicaţia sulfanilamidelor,
antibioticelor, anabolizantelor, introducerea
intratraheală a preparatelor medicale.
AJUTORUL TERAPEUTIC
SPECIALIZAT.
 Acest ajutor se acordă în secţiile
specializate a spitalelor medicale. Ajutorul
terapeutic specializat este forma superioară
a ajutorului terapeutic,care se acordă de
specialişti terapeuţi, care au experienţă în
domeniul patologiei terapeutice de luptă şi
sunt dotaţi cu materiale medico-sanitare şi
utilaj curativo-diagnostic contemporan
necesar.
AJUTORUL TERAPEUTIC
SPECIALIZAT.
 Încadrul tratamentului specializat complex se
aplică mijloace de terapie patogenetică şi
simptomatică,se efectuează prevenirea activă a
complicaţiilor posibile,pe larg se practică diverse
metode fizioterapeutice şi de gimnastică curativă.
 Ținând cont de fatul , că sosirea afectaţilor şi
bolnavilor în spitale va fi neuniformă , în lucrul
formațiunilor se poate urmări două
perioade:perioada de încărcare a spitalelor( de la
câteva ore până la 2 zile )şi perioada de
tratament planificat.
PERIOADA DE ÎNCĂRCARE A
SPITALULUI

În perioada de încărcare a

spitalelor se efectuează
preponderent ajutorul
terapeutic calificat,şi numai
după încărcarea complectă a
spitalului se începe tratamentul
specializat a bolnavilor şi
afectaţilor