ŞOMAJUL

ŞOMAJUL
 

 Este un fenomen economic (deoarece este cauzat de crizele şi recesiunile economice, fiind un decalaj între cererea
şi oferta de muncă , fapt ce face ca parte din salariaţi să ră mâ nă fă ră locuri de muncă ) şi un fenomen social
(deoarece generează consecinţe care se resimt în plan social).

 Şomajul – un indicator esenţial al pieţei muncii.

 Piaţa muncii –furnizează un prim factor de producţie – munca. În mod similar, piața capitalului oferă capitalul, ca
factor de producţie, iar piaţa factorilor naturali – resursele naturale.

 Piaţa muncii depinde atât de celelalte pieţe ale factorilor de producţie (capital, resurse naturale), cât şi de
piaţa bunurilor şi serviciilor.
Șomajul = un dezechilibru macroeconomic major, cu multiple cauze și consecințe.

 Piața muncii

OFERTA DE MUNCĂ sau CEREREA DE MUNCĂ sau

Cererea de locuri de muncă Oferta de locuri de muncă
- Vine din partea indivizilor - Vine din partea firmelor, care
care doresc să se angajeze, ei oferă locuri de muncă
oferă propria forță de muncă . indivizilor.

Șomajul - o stare negativă a economiei, reflectată printr‑un dezechilibru al pieţei

muncii prin care oferta de muncă > cererea de muncă (lipsa locurilor de muncă).
 TRĂSĂTURI ALE PIEŢEI MUNCII:
 Este centrată pe OM – el este subiectul şi obiectul să u de activitate.

 Este segmentată – pentru fiecare sector din economia naţională există condiţii diferite de angajare şi
remunerare.

 Este reglementată – există un cadru institutţional şi juridic bine definit, care reglementează relaţia
dintre angajat şi angajator (de ex.: contracte, acte normative, acorduri, etc).

 Mijloceşte întâlnirea dintre numeroşi cumpărători (angajatori) şi vânzători (muncitori).

Tranzacţiile de pe piaţa muncii vizează serviciile de muncă .

Există o piaţă a muncii naţională (aria de întâ lnire a cererii cu oferta de muncă se extinde la nivel
naţional) sau o piaţă a muncii locală.
CEREREA DE MUNCĂ ŞI DETERMINANŢII SĂI:
!! Purtătorii cererii de muncă (cine cere forţă de muncă) – angajatorii.
!! Purtătorii ofertei de muncă (cine oferă forţă de muncă) – lucrătorii.

Salariul Cererea de muncă – o curbă descrescătoare!!! (Cu câ t

(preţul forţei de preţul forţei de muncă este mai mare, cu atâ t angajatorii vor
muncă ) achiziţiona o cantitate mai redusă din acest factor).

Curba cererii de muncă Cererea de muncă depinde de 2 factori:

• Salariul – preţul forţei de muncă;
• Cantitatea de muncă pe care angajatorii sunt dispuşi să o
cumpere la diferite niveluri ale salariului.

Cantitatea de muncă (pe care angajatorii sunt dispuşi să

o cumpere)
 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ CEREREA DE MUNCĂ:

1) Evoluţia cererii pentru bunuri şi servicii – daca cererea pentru un bun X creşte, se vor creea noi locuri
de muncă necesare pentru producerea respectivului bun şi invers.

2) Dinamica salariului - O creştere a salariului determină 2 efecte:

a. Efectul de scară – negativ: Creşterea salariului determină , pentru producă tor, creşterea costului de
producţie pentru bunul în cauză şi, prin urmare, reducerea cantită ţii oferite din acel bun → scade
cantitatea cerută de muncă din partea angajatorului, a producă torului → apare un EFECT DE SCARĂ
care este NEGATIV pentru că se reduce numă rul locurilor de muncă .
b. Efectul de substituţie - tot negativ: creşterea salariului determină o creştere a costului muncii care
va depă şi costul capitalului → adică forţa de muncă va fi substituită de tehnologie → va scă dea
cantitatea cerută de muncă din partea angajatorilor → se reduce numă rul locurilor de muncă oferite.
3) Dinamica preţului capitalului – o creştere a preţului capitalului determină , de asemenea, două
efecte:
a. Efectul de scară – negativ pentru că va creşte costul de producţie şi scade, astfel, cantitatea oferită
din bunul respectiv, prin urmare va scă dea inclusiv cererea de muncă pentru activitatea respectivă .
b. Efectul de substituţie - pozitiv deoarece preţul capitalului mai mare va determina producă torii să
înlocuiască capitalul cu factorul forţă de muncă → creşte cererea de muncă şi se vor creea noi locuri
de muncă .
4) Alţi factori cu acţiune indirectă – totalitatea factorilor care influenţează cererea şi oferta globală ,
precum:
 Creşterea investiţiilor;
 Variaţia exporturilor sau a importurilor;
 Programe de restructurare a sectoarelor economice naţionale iniţiate de către guvern, etc
 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ OFERTA DE MUNCĂ:

 Oferta de muncă - se exprimă prin numărul locurilor de muncă solicitate de către

posesorii forţei de muncă, a lucrătorilor, care doresc să se angajeze.

 Oferta de muncă – reprezintă relaţia economică dintre salariu (ca preţ al muncii) şi
cantitatea de muncă pe care populaţia activă (aptă şi disponibilă) este dispusă să o
presteze la diferite niveluri ale salariului.

 Dimensiunea resurselor de muncă depinde de factorii demografici (natalitate,

mortalitate, speranţa de viaţă), precum şi de factori economico-sociali
(dezvoltare economică, legislaţia muncii privind vârsta de pensionare, etc).
Șomajul = un dezechilibru macroeconomic major, cu multiple cauze și consecințe.

Șomajul - o stare negativă a economiei, reflectată printr‑un dezechilibru al pieţei

muncii prin care oferta de muncă (sau cererea de locuri de muncă) este mai mare
decât cererea de munca (sau oferta de locuri de muncă din partea agenţilor
economici.

Se consideră şomeri doar cei care sunt apţi de muncă şi solicită un loc de muncă la
oficiile de plasare a resurselor de muncă, fiind disponibili sa înceapă lucrul imediat.

Biroul Internaţional al Muncii - organizaţie din Sistemul Naţiunilor Unite - este mai
restrictiv. El consideră că şomerul este o persoană aptă de muncă (peste 15 ani), care
nu munceşte, caută un loc de muncă remunerat şi este disponibili să înceapă lucrul
imediat.
 POPULAȚIE TOTALĂ (PT)

Populație Aptă Populație Inaptă

(15-74 ani, aptă d.p.d.v. fizic și legal) (Nu pot munci: copii, vâ rstnici, etc.)

Populație Aptă și Disponibilă Populație Aptă și Nedisponibilă

(Populație Activă) - PA (Populație Inactivă) - PI

Populație Ocupată Populație Neocupată:

- PO - Nr. Șomeri
 Oferta de muncă (sau cererea de locuri de muncă ) este reprezentata de totalul
resurselor de muncă disponibile într‑o perioadă data de timp.
 Eavine din partea acelor persoane care doresc sau au nevoie ca, în schimbul
muncii lor, să obţină un venit, salariul.

 Cererea de muncă (sau oferta de locuri de muncă ) este reprezentată de cantitatea

de eforturi umane şi, corespunză tor, a personalului de o calificare şi pregă tire
adecvată , necesare pentru realizarea bunurilor şi serviciilor de care are nevoie
societatea într‑o perioadă de timp.
 Ea este rezultanta investiţiilor efectuate, investiţii ce sunt consecinţa cererii de
produse şi servicii, fiind o cerere derivată .
 CARACTERISTICI ALE ȘOMAJULUI:

 Nivelul şomajului se poate exprima în:

 mărime absolută prin numă rul celor neocupaţi dar care sunt apţi şi dispuşi să muncească
că utâ ndu‑şi loc de muncă ;
 mărime relativă, ca rată a şomajului (Rs) care se determină ca raport între numă rul
şomerilor (Ns) şi populaţia activă (PA), conform BIM sau ca raport între numă rul şomerilor
şi populaţia ocupata (Po).
Rș= Nr Someri * 100, conform BIM
PA

sau

Rș= Nr Someri * 100

PO
Rș= Nr Someri * 100, conform BIM
PA

Nr someri = PA – PO

Rata de activitate RA = PA * 100

Paptă

Rata de ocupare RO = PO * 100

Paptă
 Legea lui Okun

 Între rata șomajului și PIB-ul real există o relație negativă!

Rș = Rata naturală a șomajului (Rnș) – 0,5 * decalaj PIB,

unde:
1. Decalaj PIB = PIB real – PIB potențial (PIB sunt exprimat în valori procentuale).

Ex. PIB real reprezintă 94% din PIB potențial. Ș tiind că Rnș = 3%, determinați rata
estimată a șomajului cf legii lui Okun.
Decalaj PIB = 94% - 100% = - 6%
Rș = 3% - 0,5 * (-6%) = 3% + 3% = 6%
 Legea lui Okun

 Între rata șomajului și PIB-ul real există o relație negativă!

Rș = Rata naturală a șomajului (Rnș) – 0,5 * decalaj PIB,

unde:
2. Decalaj PIB = PIB real – PIB potențial * 100 (PIB exprimat în valori absolute)
PIB potențial
Ex. PIB real = 180 mld $, iar PIB potențial= 200 mld $. Ș tiind că rata naturală a
șomajului este de 3,5%, să se determine rata estimată a șomajului, cf legii lui Okun.
Decalaj PIB = 180 – 200 * 100 = -10%
200
Rș = 3,5% - 0,5 * (-10%) = 8,5%
 Durata perioadei de şomaj = intervalul de timp cuprins între momentul pierderii locului de muncă
pâ nă la reluarea activită ţii sau la ieşirea din râ ndul populaţiei active.
 Ea poate fi foarte diferită , de la câ teva zile, la luni şi chiar ani şi diferă pe perioade istorice şi pe ţă ri. tendinţa
sa generală este de creştere.

 Intensitatea şomajului = forţa de manifestare a fenomenului. Din acest punct de vedere se pot deosebi:
 Şomajul total - care presupune pierderea definitivă a locului de muncă şi încetarea totală a
activită ţii;
 Şomajul parţial - care constă în restrâ ngerea activită ţii depuse, în special prin reducerea duratei
să ptă mâ nii de lucru sub cea legală , cu diminuarea corespunză toare a salariului;
 Şomajul deghizat - presupun persoane ce desfă şoară doar aparent o activitate cu o productivitate
mică şi salariu redus;

 Structura şomajului = componentele sale formate prin clasificarea lor după diferite criterii: categorii de
vâ rstă , sex, studii, naţionalitate, nivel de calificare, ramură de activitate etc.
 3.2. Cauzele şi formele şomajului

 a) Şomajul de dezechilibru explicat prin fenomene ce se manifestă pe piaţa muncii care determină
neconcordanţa ofertei de muncă cu cererea de muncă .
- Șomajul voluntar
 Ș omajul ciclic

o Şomaj ciclic =
cauzat de
insuficienţa cererii.
Se restrange
productia si parte
din angajati sunt
disponibilizaţi.
 Ș omajul determinat de creșterea ofertei de forță de muncă peste cererea de
forță de muncă.
  Şomajul de echilibru capă tă această denumire întrucâ t, deşi în activitatea economică
de ansamblu este un echilibru, există o neocupare a unei pă rţi din populaţia activă
disponibilă .
 Ş omajul de echilibru se explică prin nepotrivirea sau necorelarea dintre cererea de muncă şi
oferta de muncă .

 Tipuri de șomaj de echilibru:

 Şomaj fricţional sau tranzitoriu - atunci câ nd unele persoane îşi pă ră sesc locul de muncă
în mod voluntar sau prin concediere şi pentru o perioadă de timp sunt şomeri.
 Şomaj structural ce este consecinţa structură rii pieţei muncii. Modifică rile structurale pot
apă rea la nivelul economiei naţionale sau la nivel regional.
 Şomajul sezonier este specific activită ţilor economice care sunt influenţate de factorii
naturali (agricultură , construcţii etc.) ceea ce influenţează şi cererea de muncă .
 Pentru femei şomajul poate fi uneori aparent (când se ocupă de menaj şi creşterea
copiilor) sau deghizat câ nd se încheie perioade de creştere a copiilor, doreşte să se
angajeze, dar nu reuşeşte acest lucru.
3.3. Efectele economico-sociale ale şomajului

 Efecte asupra economiei:

 Existăin primul râ nd un cost economic reprezentat, mai ales, de pierderea pe care
o înregistrează societatea prin diminuarea activităţii economice sub nivelul
ocupării depline.
 Există şi un cost financiar al şomajului ce îşi gă seşte expresia în creşterea
sarcinilor care apasă asupra sistemului productiv şi a colectivită ţii publice şi în
diminuarea încasă rilor fiscale şi a cotizaţiilor sociale provocate de şomaj.

 Efecte asupra șomerilor: diminuarea veniturilor, afectarea statutului social și

profesional, probleme de reintegrare etc.
Curba lui Philips
 Curba Phillips ne demonstrează faptul că o rată mai ridicată a inflaţiei facilitează
reducerea ratei şomajului, lumea avâ nd de ales, ori inflaţie ori şomaj.