BACKGROUND

HOME AVATAR KIT PLANNERS HOMEWORK

S

Conceptia
atomista
de Zugravu Maria-Raluca, 12D
 BACKGROUND
HOME AVATAR KIT PLANNERS HOMEWORK
S

Introducere
Conceptul de atom pe care oamenii de știință occidental l-au acceptat în
linii mari din anii 1600 până în jurul anului 1900 își are originea la filozofii
greci în secolul al V-lea î.Hr.
Speculațiile lor despre o particulă fundamentală dură, indivizibilă a
naturii a fost înlocuită încet de o teorie științifică susținută de experiment și
deducție matematică. Au trecut mai bine de 2.000 de ani până când
fizicienii moderni și-au dat seama că atomul este într-adevăr divizibil și că
nu este dur, solid sau imuabil.
 BACKGROUND
HOME AVATAR KIT PLANNERS HOMEWORK
S

01
Conceptia atomista la
Democrit si Leucritius
 BACKGROUND
HOME AVATAR KIT PLANNERS HOMEWORK
S

• Democrit s-a născut în Abdera, Tracia, probabil în jurul anului 460 î.Hr. Filosofiile și argumentele sale
științifice sunt cunoscute doar din fragmente din scrisul lui Democrit și din mențiunea sa în scrierile altor
filozofi ai timpului său, cum ar fi Platon și Aristotel.
• Potrivit surselor antice, Democrit l-a urmat pe filozoful atomist Leucip în ceea ce este considerat
astăzi o filozofie științifică raționalistă care a fost populară printre alți filozofi din Milet.
• Această filozofie era de natură materialistă, deoarece Democrit și Leucip credeau că toate lucrurile din
univers trebuie să fie rezultatul legilor naturale și să fie alcătuite din lucruri fizice. Deși Democrit este
asociat cu prima teorie și model atomic, el este raportat în sursele altor filozofi că ar fi fost elevul lui
Leucip.

• Unele surse susțin că Aristotel și un alt filozof Teofrastul îi acordă lui Leucip meritul de a fi dezvoltat
prima teorie și model atomic. Existența lui Leucip a fost chiar dezbătută în mediul academic german
aproape de sfârșitul secolului al XIX-lea. Unii academicieni au sugerat că s-ar putea să nu fi existat
niciodată. Cu toate acestea, existența sa este acceptată din punct de vedere istoric astăzi și cel mai
probabil s-a născut în Milet.
 BACKGROUND
HOME AVATAR KIT PLANNERS HOMEWORK
S

• Democrit și Leucip au fost atomiști, ceea ce însemna că

au încercat să explice lumea din jurul lor prin legi
naturale și nu cu orice raționament cu privire la scopul
existenței sau chiar la originea existenței. Acest lucru a
fost în contrast cu filozofi precum Platon și Aristotel care
au pus la îndoială scopul și au încercat să explice de ce
lucrurile au fost mai degrabă decât pur și simplu cum.
Această linie de gândire îl conduce pe Aristotel să
stabilească cele patru cauze sau tipuri fundamentale de
răspunsuri la întrebarea „de ce?” De exemplu, de ce
există un tabel se poate răspunde în următoarele patru
moduri în ceea ce privește cauzele pentru tabel:
 BACKGROUND
HOME AVATAR KIT PLANNERS HOMEWORK
S

 O cauză materială a unei mese este lemnul (sau orice material din care
este alcătuită masa).
 O cauză formală este forma pe care o ia un tabel sau ideea unui tabel ca
având o anumită structură.
 O cauză eficientă sau o entitate care creează tabelul prin
intenționalitate; adică lucrătorul în lemn.
 Acest tip de cauză este ceea ce este asociat în mod normal cu cuvântul
„cauză” în limba engleză.
 Cauza finală este scopul mesei, cum ar fi masa, ținerea lucrurilor și a
avea ceva de adunat în jur.

Această linie de gândire postulată de Aristotel duce, de asemenea, la

întrebări referitoare la primele cauze ale universului, care este descris de
filozofii greci antici ca un motor nemișcat sau ceva care a pus existența în
mișcare fără ca el însuși să fi fost pus în mișcare. Democrit și Leucip nu s-
au preocupat de astfel de întrebări de ce sunt lucrurile, ci au fost mai
preocupați de cauzele materiale, din ce sunt alcătuite lucrurile și de legile
naturale care le ghidau.
 BACKGROUND
HOME AVATAR KIT PLANNERS HOMEWORK
S

02
Teoria lui Heraclitus
 BACKGROUND
HOME AVATAR KIT PLANNERS HOMEWORK
S

• Heraclit a fost un filozof grec în viață între 535 și 475 î.Hr. Este cunoscut pentru filozofiile sale privind
fluxul și devenirea. Heraclit și-a imaginat că universul era în continuă schimbare și materia se
remodelează mereu. El și-a imaginat universul ca fiind compus din foc, iar acel foc era arcul sau originea
și elementul fundamental care a produs toate celelalte elemente precum aerul, apa, pământul și infinitul.
Adică, Heraclit și-a imaginat focul o substanță primară și ca început și sfârșit al tuturor lucrurilor. Focul
era ceva care era un lucru, dar era și în continuă schimbare și, prin urmare, putea fi lucrul din care toate
lucrurile se pot schimba și din care se pot transforma și prin care pot fi transformate în alte lucruri
conform lui Heraclit. Cu toate acestea, Heraclit și-a imaginat și că focul avea nevoie și de golul sau golul
pentru a se schimba. Adică, focul nu poate pâlpâi și își poate schimba forma fără spațiu gol în care să
pâlpâie. Heraclit și-a imaginat că golul este necesar pentru a explica cum se schimbă materia, dar materia
se schimbă în mod constant. Filosofia lui Heraclit poate fi rezumată prin afirmația sa: „Nimeni nu pășește
vreodată de două ori în același râu”.
 BACKGROUND
HOME AVATAR KIT PLANNERS HOMEWORK
S

03
Teoria lui Parmenide
 BACKGROUND
HOME AVATAR KIT PLANNERS HOMEWORK
S

• Teoria lui Parmenide privind compoziția universului diferă de cea a lui Heraclit prin aceea că
Parmenide și-a imaginat că nu există vid. Parmenide și-a rezumat ideea cu afirmația: „dacă vidul
este, atunci nu este nimic și, prin urmare, nu există vid”. În esență, prin definiție nimicul nu
există, pentru că dacă există, nu este „nimic”. Din cauza axiomei lui Parmenide referitoare la
lipsa vidului, el a concluzionat că, pentru că nu există vid, nu există nimic prin care lucrurile să
se miște și să se schimbe. Prin urmare, potrivit lui Parmenide, nu poate exista nicio schimbare și
acea schimbare a fost doar o iluzie. Parmenide și-a închipuit că toate lucrurile existente erau
exact același lucru, colosal, neschimbător. Din această cauză, Parmenide a susținut că simțurile
umane nu pot fi de încredere în înțelegerea universului și, în schimb, lucrurile nu puteau fi
înțelese decât prin gândire și raționament. Acest lucru face ca filosofia lui Parmenide să fie pur
raționalistă, ceea ce este în contrast cu gândirea științifică care acordă o mare valoare
empiricului sau ideii că cunoașterea provine din experiență prin simțuri.
Thanks for
watching