Ziua Mondiala a Tolerantei

16 noiembrie
 In 1995, UNESCO a proclamat
data de 16 noiembrie
drept
“Ziua Internationala a Tolerantei”
 Toleranta e o virtute care face ca pacea sa fie posibila si care
contribuie la inlocuirea culturii razboiului cu o cultura a pacii
 La sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial, Natiunile Unite si-
au propus:” a proteja generatiile viitoare de flagelul razboiului, ...
de a reafirma increderea in drepturile fundamentale ale
omului, in demnitatea si valoarea persoanei umane, ... si in
aceste scopuri, de a practica toleranta, si de a convietui in pace
unii cu altii in spiritul bunei vecinatati”
Toleranta in societate
Locuitorii din Wemmik erau niste omuleti mici, din lemn, ciopliti toti de un tamplar pe nume
Eli. De dimineata pana seara, zi de zi, omuletii faceau un singur lucru: lipeau etichete unul
pe celalalt. Cat era ziua de lunga ii vedeai pe strazile satului lipind stelute sau buline unul pe
celalalt.
 Omuletii draguti, din lemn lustruit si frumos vopsiti intotdeauna primeau stelute, dar aceia
din lemn necizelat, cu vopseaua sarita, nu primeau decat buline.

 Pancinello era unul dintre acestia din urma.

Tot timpul incerca sa sara cat mai sus, ca altii dar intotdeauna cadea la pamant. Iar cand
ceilalti il vedeau jos se adunau buluc in jurul lui si lipeau buline pe el. De multe ori se mai si
zgaria in cadere, lucru pentru care mai primea buline negre.Dupa un timp avea atat de multe
incat nu mai vroia sa iasa pe strada.Adevarul este ca avea atat de multe buline incat ceilalti
omuleti veneau si ii lipeau altele fara nici un motiv.

„Merita multimea asta de buline negre”, isi spuneau omuletii unii altora.
„Este clar ca nu e bun de nimic!”

Dupa un timp Pancinello a ajuns sa creada ce se spunea despre el

 Toleranta trebuie sa fie practicata de catre indivizi, grupuri si State.

TOLERANTA ESTE RESPECTUL, ACCEPTAREA

SI APRECIEREA FELURILOR NOASTRE DE
EXPRESIE SI MANIERELOR DE EXPRIMARE A
CALITATII NOASTRE DE FIINTE UMANE.

c e p t area
c t ul, ac
st e resp e
i ve rs itatii
l e ra n ta e a t ie i si d
To r e a bog stre,
r e c i e i n o a
ap
i l o r l umi
cultur
Sa reflectam….

 Ce persoane sunt
predispuse la
discriminare in
societate?

 Isi merita ele etichetele?

 Pot ele sa-si depaseasca

temerile si sa –si
demonstreze calitatile?
Ce usor e sa judecam !
Sondajele de opinie reflecta
reticenta populatiei fata de:
 -minoritatile etnice,
religioase
 -minoritatile sexuale
 -persoanele cu dizabilitati
 -persoane infectate cu HIV
Sunt discriminate si
persoanele varstnice, tinerii,
femeile, imigrantii
 25%din populatie nu ar
accepta un coleg rrom
 65% din populatie nu se
simte datoare sa-i ajute pe
cei cu handicap fizic
 5% din populatie considera
ca persoanele infectate cu
HIV prezinta un pericol
(sursa:sondaj
INSOMAR2009)
Ce ne propunem sa schimbam?

IGNORANTA

NEPASAREA

CINISMUL

RAUTATEA

RELATARILE PARINTILOR CARE

LUPTA ZILNIC CU INTOLERANTA
TOLERANTA ESTE SOLUTIA !
 Cum ramane cu Pancinello?
n o m u let total -„Se pare ca ai adunat ceva etichete…”
u
, s e i n t alni cu a nici stelute, -„Nu am vrut, Eli! Am incercat din rasputeri sa fiu
 Intr-o
zi i : nu ave atat. Era o
e i l a l t bun!”
ec n si
diferit d . Era din lem
in e
nici bul me Lucia. n u i ncercau
nu n i i
fata pe d e t i c a oame a ! I n c ercau
r e e
Sa nu c etichete si pe e ci
sc a ip i t
sa lipea nu ramaneau l
a  „Pancinello, copilul meu, in fata mea nu este nevoie
numai c cu prin
e au . ” , i i t r e sa te aperi! Mie nu-mi pasa ce spun ceilalti despre
cad e a u sa fie
a v r tine! Nu uita, esti o persoana deosebita fiindca eu
„Ca e a n c inello. t i c h et e d e
i P c e
minte lu reau sa primes a pe Lucia te-am creat! Iar eu nu gresesc niciodata!”
iv treb
„Nu ma !” Asa ca o in ici o
lt i u ar e n
la ceila a ea n
f ac e c
cum se s p un se ea.
. r a
eticheta mare lucru”, ii vad pe Eli.”
„Nu est
e
i m a d u c sa i l  Pancinello nu se opri din mers, dar gandi:
are z
„In fiec „Cred ca Eli chiar vorbeste serios. Poate are dreptate!”
Si chiar in clipa aceea cazu de pe el o bulina…
In cine ma pot increde?
“ CACI EU SUNT DOMNUL, DUMNEZEUL TAU..
AI PRET IN OCHII MEI, ….ESTI PRETUIT SI
TE IUBESC” (ISAIA 43,2-5)
Un corp neputincios,
o minte sclipitoare

STEPHEN HAWKING
Scleroza lateral amiotrofică, o boală necruţătoare, i-a atacat
muşchii şi l-a blocat într-un scaun cu rotile. Nu poate mişca
 "Am învăţat să citesc la 8 ani
decât foarte puţin muşchii feţei şi un deget de la mâna
dreaptă. şi am fost un elev leneş.
Asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai
Caietele erau neîngrijite, iar
renumiţi astrofizicieni.
scrisul îi dispera pe profesori.
"În viaţă există o sumedenie de lucruri
pe care merită să le faci"
Colegii m-au poreclit
Einstein, probabil văzuseră
Astrofizicianul Hawking e paralizat complet de peste 45 de că pot mai mult."
ani şi comunică prin intermediul unor aparate. E renumit
pentru cercetările sale şi a contrazis doctorii, care i-au dat Stephen Hawking,
doar câţiva ani de trăit.
astrofizician
“Oamenii tacuti au cele mai
zgomotoase minti”
s a ti n t e s t i c a t re
 “Nu uita p r iile
n u s p r e p r o
stele, si i n t elegi
n c e a r c a s a
picioare.I c e f ac e
n t r e a b a - te
ce vezi si i i o r ic at
a e x i s t e . S
universul s v i a t a ,
- a r p a r e a
de dificila ti acar
u n a e x i st a m
intotdea o ti
n i u i n c a r e p
un dome
C on t e a z a s a n u
reusi .
renunti”
O fiinta exceptionala
 Nascut in 1951, Kim Peek a fost
diagnosticat cu retard mental
sever, motiv pentru care parintii
sai au fost indemnati sa-l interneze
definitiv intr-o clinica
 A mers in picioare abia la varsta de
patru ani si nu a reusit niciodata
sa-si inchida singur nasturii, sa se
imbrace sau sa aprinda lumina.
Lipsa acestor abilitati a fost pusa
pe seama unei afectiuni la nivelul
cerebelului. Intreaga sa viata a
avut nevoie de 24 de ore din 24 de
ajutorul tatalui sau
 Tatal sau a remarcat extraordinara
capacitate de memorare a lui Kim cand
acesta nu implinise inca doi ani. Ulterior,
nu-i lua mai mult de o ora sa dea gata un
volum, pe care aproape ca il memora
cap-coada. Capacitatea sa de lectura era
stupefianta - citea pagina din stanga cu
ochiul stang iar pagina din dreapta cu
dreptul, putand astfel lectura doua pagini
concomitent cu o viteza de
8-10 secunde. Se zice ca putea reda din
memorie continutul a nu mai putin de
12.000 de carti.
 Memoria sa extraordinara-
din ce in ce mai buna pe masura ce
imbatranea - a atras atentia ior de la
Nasa
Lumea, un loc mai bun !

 “Recunoscand si respectand
diferentele si comportandu-
ne cu ceilalti cum ne dorim
sa se comporte ei cu noi,
vom face lumea un loc mai
bun pentru toti.Sa iti pese…
sa fii cat mai bun!
Nu trebuie sa fii handicapat
ca sa fii diferit.Toti suntem
diferiti!”
Deschide-ti sufletul si mintea!