Zeitati

Jupiter

Stăpânul zeilor și al oamenilor, asemănat cu Zeus din mitologia greacă, protectorul Romei, Zeul Luminii și tatăl zeilor; are ca simboluri vulturul și fulgerul. Era considerat drept divinitate supremă,
dătătoare de viața și de lumină, care cârmuia cerul și pământul, stăpânea tunetul și trăsnetul, dezlănțuia ploile și furtunile. Legate de aceste atribute, Jupiter purta o serie de epitete, ca: Fulgurator,
Fulminator, Tonans. Templul său se afla la Roma, pe Capitoliu și, de aici, el a mai căpătat un epitet - Capitolinus. Dar denumirea cea mai cunoscută care îl desemna era Optimus Maximus ("cel mai
bun și cel mai mare"). Ca ocrotitor al romanilor și al Romei în special, Jupiter era cinstit cu precădere de consulii care intrau în funcție, de generalii care se întorceau victorioși, de învingătorii în
întrecerile sportive, de cei care împărțeau dreptatea. El era venerat și avea câte un templu în toate orașele Italiei și ale provinciilor

Junona / Juno

Este soția credincioasă a lui Jupiter, simbolizând zeița Lunii. Ca zeiță a Lunii, ea s-a contopit cu
Diana, zeița vânătorii. Este cunoscută cu atributele de protectoare a logodnicilor, de călăuză a
mireselor la casa logodnicului ș.a. O are drept corespondentă în mitologia greacă pe Hera.

Era „patroana protectoare” a orașului Roma fiind venerată pe Capitoliul din Roma

Jupiter Junona / Juno
Venus

Venus este numele roman al zeiței grecești Afrodita, zeița dragostei, frumuseții și fertilității. Inițial o veche divinitate de origine latină, protectoare a vegetației și a fertilității, ea a fost identificată apoi cu
Afrodita. Era consoarta lui Vulcan. Era considerată strămoașa romanilor datorită întemeietorului legendar, Aeneas, și juca un rol important în multe mituri și festivități romane.

Legenda spune ca “Stâncile Afroditei” se găsesc pe țărmul sudic al insulei Cipru, pe locul unde - potrivit mitologiei grecești - a căzut în apa mării înspumate organul masculin de reproducere a  zeului
Uranus, amputat de Cronos. Aici s-ar fi născut, din valurile mării învolburate, zeița dragostei Afrodita / Venus. Marele pictor italian renascentist Sandro Botticelli s-a inspirat din această legendă, pictând
tabloul „Nașterea lui Venus“.
Vulcan (Vulcanus)

Vulcan a fost o veche divinitate romană, identificată de timpuriu cu Hefaistos din mitologia greacă. Vulcan, fiul lui Jupiter și al Iunonei, era considerat zeul focului. Vulcan era șchiop iar infirmitatea sa se datora fie faptului că fusese
aruncat de Jupiter din înaltul cerului, fiindcă în cursul unei dispute dintre părintele zeilor si Iuno, el luase apărarea mamei sale, fie faptului că se născuse infirm și, rușinată,  Iuno îl aruncase în mare, de unde a fost luat și crescut de Tethys.
Timp de nouă ani Vulcan a trăit într-o grotă din fundul mării, după care a fost readus în Olimp. Reședința sa de predilecție a rămas însă vulcanul Etna din Sicilia. Acolo, în atelierele fierăriei lui divine, ucenicii săi - ciclopii - prelucrau fierul
și celelalte metale. Din mâinile dibace ale zeului făurar au ieșit tot felul de obiecte și fenomene minunate: un tron de aur dăruit Iunonei, armele lui Ahile, lucrate la rugămintea lui Tethys, trăsnetele lui Jupiter, faimosul colier al Harmoniei
etc. Vulcan a fost cel care a ajutat la nașterea Minervei, înlesnind ca zeița să iasă din capul divinului ei tată. Zeul Vulcan a fost cel care a modelat, din țărână, trupul Pandorei. Vulcan a fost cel care l-a țintuit și pe Prometeu de muntele
Caucasus. Deși înzestrat cu un fizic urât, Vulcan era considerat soțul unei grații, dar de cele mai multe ori era considerat soțul lui Venus. Lui Vulcan îi sunt atribuiți mulți copii.
Zeus
• Zeus (în greacă veche Ζεύς) este zeul cerului și al tunetului în 
mitologia greacă. Acesta este regele zeilor de pe Muntele Olimp.
Echivalentului său roman este Jupiter, mitologia și puterile sale
fiind similare, deși nu identice, și cu cele ale zeităților indo-
europene precum Perkūnas, Perun, Indra, Dyaus și Thor.
• Zeus este copilul lui Cronos și Rhea, fiind cel mai tânăr dintre
frații săi, deși este socotit drept pe cel mai mare, deoarece
ceilalți frați (Hestia, Hades, Demetra, Poseidon, Hera) erau în
stomacul lui Cronos. În majoritatea tradițiilor, el este căsătorit cu
Hera, fiind tatăl lui Ares, Hebe și Hefaistos.
El a fost respectat ca tatăl și regele panteonului grecesc și tot el a fost cel care a atribuit roluri celorlalți: „Chiar și zeii care nu sunt copiii săi naturali i se adresează cu cuvântul Tată și toți zeii se ridică în
prezența lui”. El a fost asimilat cu mulți zei străini ai vremii, permițându-i lui Pausania să scrie „ Zeus, regele cerului, este cunoscut tuturor oamenilor”. Simbolurile lui Zeus sunt fulgerul, vulturul, taurul și stejarul.
Pe lângă moștenirea sa indo-europeană, derivă și anumite trăsături iconografice din culturile din Orientul Apropiat antic, cum ar fi sceptrul. Zeus este descris frecvent de artiștii greci într-una din cele două
ipostaze: în picioare, pășind înainte cu un fulger ridicat în mâna dreaptă sau așezat în măreție pe un tron.
Zeus este un zeu foarte crud și răzbunător, dar este câteodată milostiv și drept, iar zeul iudeilor îi împărtășește câteva caracteristici. Mai este considerat și zeul dreptății, el fiind zeul care ia ultimul cuvânt în
rezolvarea disputelor și al cărui decizie este absolută.
Conform lui Hesiod, Zeus este considerat creatorul bărbaților din argint. Dar acești bărbați refuzau să se închine zeilor. Iar la un moment dat, mâniat din cauza păcatelor comise de oameni, îi distruge. Zeus a
creat apoi bărbații din bronz, care erau mult împietriți și duri, deoarece războiul era scopul și pasiunea lor. Zeus, mânios pe păcatele oamenilor, distruge orașe ca Salmone cu o furtună de fulgere.
Civilizația Greacă
Rol zeitate
supremă
Simboluri fulgerul, 
vulturul
Căsătorit cu Hera
Urmași Heracle, 
Perseu, Apollo
, Artemis, 
Hefaistos, 
Afrodita, 
Hermes, 
Atena, Ares, 
Elena etc.
Tată Cronos
Mamă Rhea
Bunic Uranus[1]  
Uranus[2]  
Bunică Geea[1]  
Geea[2]  
Frați Poseidon,
Hades, 
Demetra, 
Hestia, Chiron
 și Hera.