SISTEMUL INTERACTIV DE

NOTARE PENTRU
EFICIENTIZARE A LECTURII
ȘI GÂNDIRII
(SINELG)
SINELG
Metoda SINELG este o metodă de monitorizare a înțelegerii,
creată și introdusă de Vaughan și Estes, în 1986, și este o strategie
care este utilizată pentru a menține elevii implicți în timpul citirii
unui text.

Teoria învațării ne spune că în achiziționarea de noi cunoștințe

este esențial să susținem eforturile elevilor în monitorizarea propriei
înțelegeri. Cei care învață sau citesc în mod eficient își
monitorizează propria înțelegere atunci când întâlnesc informații noi.
Această metodă permite implicarea active cognitive a elevilor
pe parcursul lecturii unui text non-fictiv. Elevii se implică în
introducerea noilor informații iî schemele de cunoaștere pe care le
posedă deja. Ei corelează în mod deliberat informațiile noi cu cele
deja cunoscute.
 SINELG este un instrument foarte util, deoarece
permite elevului să își monitorizeze nivelul de înțelegere
pe măsură ce citește. Fiecărui cititor i se
poate întâmpla să citească o pagina întreagă și să nu își
amintească nimic din conținutul acesteia. Este cel mai bun
exemplu de citire fără comprehensiune(capacitatea de a
înțelege), sau citire fără implicare cognitivă în procesul de
citire și citire fără monitorizarea comprehensiunii.
Foarte adesea elevii abordează lectura
cu aceeași lipsă de implicare cognitivă. Înțelegerea
fenomenului este un pas important în procesul de învățare,
dar posibilitățile de învățare se pierd dacă cititorul nu se
implică în înțelegerea textului.
ETAPELE METODEI:
1. Prezentarea temei și a textului ce urmează a fi
lecturat.
2. Inventarierea cunoștintelor deja posedate în
legătură cu textul:
- înainte de începerea lecturii, elevilor li se cere să
noteze tot ceea ce cred că știu referitor la ceea ce va fi
prezentat în text.
3. Notarea ideilor:
-ideile sunt notate de către moderator la tabla sau pe
flip-chart.

4. Lectura textului:
-elevii primesc textul pe care îl au de lecturat.
Lectura trebuie să fie însoțită de adnotări marginale cu
anumite semnificații:
 (bifa) – conținutul confirmă cunoștințele sau
opiniile elevului;
- (minus) – conținutul textului infirmă opiniile
elevilor;
+ (plus) –informația citită este nouă;
? (semnul întrebării) –se consideră că un anumit
aspect este tratat confuz sau există un anumit aspect
despre care elevii ar dori să afle mai multe informații.
5. Realizarea unui tabel sintetic, cu rubricile:

 - + ?
Cunoștințe Cunoștințe Cunoștințe noi, Cunoștințe
confirmate de text infirmate până neîntâlnite până incerte, confuze,
acum acum care merită sa fie
cercetate
6. Înțelegerea (realizarea sensului) și monitorizarea
înțelegerii:
-elevii trebuie să realizeze o monitorizeze a propriei
înțelegeri, introducând noile informații în schemele de
cunoaștere pe care deja le poseda;
-elevii realizează corelații între noile informații și cele
cunoscute;
-se incurajează stabilirea de scopuri, analiză critică, analiza
comparativă și sinteza.
7.Reflecția:
-în această etapă se revine la ideile emise la începutul
activității ;
-au loc discuții în legătura cu acestea(ce idei au fost
confirmate, ce idei au fost infirmate);
-elevii își consolideazș cunostințele noi și își restructurează
activ cunoștințele deja cunoscute, în vederea integrării noilor
concepte;
-în această etapă se însușesc cu adevarat cunoștințele noi, are
loc procesul învățarii durabile.
8. Discuții finale.
AVANTAJE :

 Implicarea activă elevilor în actul învățării;

 Dezvoltarea creativității participanților (în timpul primei
etape)
 Relizarea unei lecturi profunde, conștiente;
 Formarea și dezvoltarea capacității reflective;
 Dezvoltarea capacităților de transfer și de reorganizare a
cunștințelor;
 Înțelegerea textului lecturat;
 Monitorizarea nivelului de înțelegere pe parcursul
lecturării textului;
 Restructurarea cunoștințelor, prin intermediul comparației
între ideile exprimate în text cu cele deținute deja de către
elevi.
LIMITE :

 Lipsa de concentrare a elevilor poate duce la eșecul

metodei;
 Apariția unor ambiguități, confuzii.
ALGORITM DE APLICARE A TEHNICII SINELG:

Se enunță un subiect care urmează să fie elucidat

prin lectura textului în tehnica SINELG. Elevii își
amintesc ce știu despre acest subiect, profesorul are grijă
să monitorizeze procesul de actualizare a cunoștințelor.
Pentru aceasta, se desenează tabelul SINELG și se
completează, în termeni adecvați.
La încheierea primei etape, elevilor li se distribuie un
text și li se dau instrucțiuni referitoare la lectura acestuia.
Textul distribuit poate fi unul multiplicat (un articol
științific, un pasaj din monografie - surse la care elevii
nu prea au acces), dar în același scop pot fi utilizate și
manualul, anexele la manual, dicționarele.
INSTRUCȚIUNI:

Citiți foarte atent textul. Apoi le explicați elevilor că in

timpul lecturii unui text trebuie să marcheze propozițiile sau
paragrafele cu următoarele coduri:
 „√” Puneți semnul „√” (bifa) pe margine, dacă ceea ce ați
citit confirmă un fapt pe care îl știati sau credeați că îl știți
 „-” Puneți semnul „-” (minus) pe margine, dacă unele din
informațiile din paragraf contrazic sau sunt diferite de ceea
ce știați sau credeați că știați
 „+” Puneți semnul „+” (plus) pe margine, daca informatia
este noua pentru dumneavoastra
 „?” Puneti semnul „?” (semn de intrebare) pe margine, dacă
informația vă este neclaraă sau ați vrea să știți mai mult
despre subiect
 Dupa ce se încheie lectura, textul citit se analizează din
perspectiva semnelor aplicate pe margini. Elevii vor
relua informația nouă pe care au aflat-o din lectura
textului, o vor analiza, își vor exprima nedumerirea în
raport cu unele informații din text, vor discuta asupra
necesităților de documentare.
 Pentru monitorizare, se va completa un tabel.

 Rugați elevii să formeze perechi și să compare codurile

și tabelele. Cereți elevilor din 4-5 perechi să prezinte
clasei rezultatele, în special în coloanele cu „-” si „?”.
Clarificați unele probleme sau ajutați-i să identifice
modalități pentru a obține clarificări.
CITEŞTE CU ATENŢIE TEXTUL DE MAI JOS, SUBLINIAZĂ INFORMAŢIILE
DIN TEXT ŞI MARCHEAZĂ-LE CU SEMNELE CORESPUNZĂTOATE. LA
SFÂRŞIT, TRANSCRIE FRAGMENTELE SUBLINIATE ÎN COLOANELE
POTRIVITE DIN TABEL.
Pinguinul
Pinguinul este o specie de păsări marine, care nu pot zbura. Trăiesc numai in
Emisfera Sudică.
Sunt 17-20 de rase de pinguini. Cea mai răspândită rasă este Pinguinul
Imperial, exempalrele adulte atingând 1,1 metri si cântărind 35 de kg. Cea mai
mică rasă de pinguini este Micul Pinguin Albastru, care are în jur de 40 cm şi
cântăresc aprox. 1 kg.
Pinguinii sunt adaptaţi la viaţa acvatică, putând să rămână în apă 18 minute.
Pinguinilor le ţin de cald două straturi de pene scurte şi îndesate şi stratul de
grăsime de sub piele. Dacă nu pot să zboare, pinguinii sunt, în schimb, foarte
buni înotători şi scufundători. Îşi folosesc aripile rigide şi înguste ca înotătoare.
Ei işi petrec o mare parte din viaţş înotând în Oceanul Îngheţat de Sud, vânând
peşti şi calamari. Pinguinii sar sau plonjeazş în mare de pe terase sau stânci şi
înoatş foarte repede sub apş, dirijându-se cu picioarele şi coadă, prinzând peşti,
calamari cu ciocurile. Ies adesea rapid din apă pentru a lua o gură de aer.
Deplasarea prin aer se face cu o viteză de până la 25 km/h. Uneori, pinguinii
înoată încet la suprafată, cu gâturile întinse în sus, ca raţele sau gâştele.
 Pinguinii Regali şi Imperiali nu îşi construiesc cuiburi,
depunându-şi ouale direct pe pământ sau gheaţă.
Unul dintre cele mai mari pericole pentru pinguini este
reprezentat de leopardul de mare, care mănâncă orice rasă de
pinguini, dar mai ales Pinguinul Adelie. Leopardul de mare
stă în aşteptare în apă, ascunzându-se sub o terasa de gheată,
care iese deasupra mării. Când Pinguinii Adelie se adună pe
terasă, în drumul lor de căutare a hranei şi cei din faţă încep
să sară în apă, leopardul de mare tâşneste imediat de unde se
ascunsese şi înşfacă de partea de jos unul dintre pinguini.
Pinguinii sunt organizaţi în colonii. Coloniile sunt locuri
zgomotoase unde sute de pinguini ţipători se adună în timpul
împerecherii. În ciuda aglomerării, fiecare pinguin îşi
recunoaste perechea sau puiul, strigându-l şi recunoscându-i
strigătul.
TABEL SINELG
٧ - +
?
BIBLIOGRAFIE
 Ioan Cerghit, Metode de invatamant, editia a III a ,
Editura Didactica si Pedagogie, R.A., Bucuresti,1997
 Constantin Cucos, Pedagogie, Editura Polirom, Iasi,
1996
 Goia V., Didactica Limbii si lit. romane, Cluj-Napoca:
Dacia
 Singer M., 2011, Teorii moderne ale invatarii

 Didactic.ro