primul cuvânt al oricărui text, oricât de scurt ar fi textul în cauză. De exemplu: Fumatul oprit, Câine rău. Orar: 10-18, Casieria.
Conform acestei reguli de bază, se scrie cu inițială majusculă și:
- primul cuvînt al unei adrese: Familiei dr. I. Popescu, Către Întreprinderea..., inclusiv primul cuvînt al unei formule de adresare în vocativ: Dragă mamă, Iubiți părinți, Stimate coleg etc.; - primul cuvînt al notelor din subsolul paginii, în texte științifice: Vezi capitolul următor, Art. cit., P. 105 etc. După semnul numit două puncte inițiala majusculă marchează începutul altui enunț, independent de cel precedent: - vorbirea directă, reprodusă după un enunț introductiv și marcată de semne specifice (linie de dialog sau/și ghilimele): Mama îl întrebă: - Unde ai fost? - un citat, marcat de ghilimele: Cum spune poetul: „Toate-s vechi și nouă toate”. Inițiala minusculă se folosește la continuarea aceluiași enunț: - în enumerări: Au sărit toți locuitorii: bătrîni și tineri, bărbați și femei; - în explicații: Am înțeles ce vrei: să plec. Cu inițială majusculă și cu inițiale majuscule la toți termenii constitutivi în cazul compuselor se scriu: Numele proprii de persoane (prenume, nume de familie, porecle, supranume, pseudonime). Numele proprii de animale. Atenție însă la conversiune: se scrie Joiana (nume individual), dar o joiană (ca termen generic pentru vaci). Numele - științifice și populare - de aștri și constelații: Carul- Mare, Casiopeea, Ciobanul-cu-Oile, Vărsătorul. Numele proprii de locuri, geografice (de continente, ape, forme de relief etc.) și teritorial-administrative (state, localități, județe etc.). Numele proprii ale oricăror întreprinderi, instituții, asociații, indiferent de natura lor (politică, economică, socială, culturală, sportivă etc.) sau de importanța lor (internațională, națională, locală) și indiferent de lungimea lor. Cu inițială majusculă și cu inițiale majuscule la toți termenii constitutivi în cazul compuselor se scriu:
Numele proprii de ordine, medalii, premii, distincții și titluri onorifice.
Numele proprii de sărbători - calendaristice, religioase, populare, naționale, internaționale, actuale, vechi -, indiferent de importanța lor. Numele proprii de evenimente: Reforma (anticatolică), Renașterea, Unirea Principatelor; cu acestea se asimilează congresele (colocviile, conferințele etc.): Al XVIII-lea Congres Internațional de Lingvistică și Filologie Romanică. Scrierea cu inițială majusculă în loc de minusculă este posibilă la orice cuvânt dacă intervine intenția de reliefare pentru sugerarea importanței acordate sau a atitudinii de reverență.
numele de persoane și de lucruri considerate unice de cel care scrie: părinții
și bunicii, soțul/iubitul și soția/iubita, șeful ierarhic, locul de muncă, țara proprie etc. De exemplu: Am visat-o pe Mama, M-am adresat Directorului, Mă duc la Institut, Și-a dat viața pentru Patrie; procedeul e folosit mai ales în adresări directe și indirecte: Domnule Director, Domnului Profesor...;